139,341 matches
-
filipică anticulturală demnă de anii '50. D-sa scrie negru pe alb: "Ei (literatorii) nu înțeleg un lucru simplu: în ziare, alcătuiri private, capitaliste, vii, intră viața, cu toate ale ei, nu cultura. Locul culturii e în cărți, în publicații culturale, pe ecrane, în muzee - nu în ziare. Doar atunci cînd ajunge la intersecție cu viața, cultura poate da naștere unui text despre ea care să-și aibă locul în ziar. Simplu, dar greu de priceput, cînd mulți dintre distinșii noștri
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
Popescu ar trebui lăsat să-și ducă viața de gazetar în compania textierilor și a guriștilor. Dintre literatori, d-sa se exclude, de altfel, singur și nesilit de nimeni. Mă simt totuși dator cu cîteva precizări. Cu puține excepții, publicațiile culturale sînt, ca și cotidianele, întreprinderi particulare, capitaliste, vii. O fi crezînd dl Popescu, bunăoară, că România literară trăiește de pe urma bugetului? D-sa știe bine că nu e așa. Nu rămîne decît bănuiala că dlui Popescu revista noastră și suratele ei
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
mai puțin vii decît autorul Moromeților. I-aș recomanda puțintică răbdare. În al doilea rînd, dl Popescu se dovedește ignorant cînd afirmă că în ziare nu-și are locul cultura: toate marile cotidiane din lume conțin pagini, fascicole și suplimente culturale; și în toate scriu literatori despre literatură, cum se întîmplă și la noi, astăzi ca și înainte de război. În fine, cultura, după părerea mea, se află permanent la "intersecție" cu viața, și nu doar cînd crede dl Popescu de cuviință
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
lipsește) din ziare - ea, cultura, ca și "textul despre ea" - decît dintr-o înțelegere primitivă a misiunii presei. P.S. Ca să nu fie îndoială că ziarul dlui Popescu conține exact "cultura" pe care pariază d-sa, iată cîteva titluri din paginile culturale ale Adevărului din ziua care a urmat notiței despre noi: Se cîntă rock Unplugged cu Direcția 5, Frank Sinatra, un maniaco-depresiv care a crescut natalitatea americană, Premieră la "Academia Vedetelor", Britney Spears, un Mickey Mouse al tv etc. Să nu
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
în care acestă seriozitate, atunci cînd e substanțială, reușește să se vîndă într-o formulă atrăgătoare. O văd pe Marta Petreu, înainte de orice, ca pe o mare negustoreasă de cultură, cea care a reușit să facă investigație adevărată cu subiecte culturale și să aducă în spațiul eterat al sistemului literar instrumentele publicisticii combative. Nu e puțin lucru, oricît ar strîmba din nas unii și alții, și e mai ales important astăzi, cînd curajul fie cade în prost gust, fie, atunci cînd
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
afaceri își pierde coerența socială, obligatoriile funcții de reprezentativitate și codurile subtile de comunicare cu spațiul propriei sale condiții. Ceea ce propune acum Allianz-Țirac, în mod tacit, este tocmai suspendarea neîncrederii, încetarea ostilităților și renegocierea pozițiilor pe un spațiu socio-economic și cultural care și-a modificat sensibil coordonatele în comparație cu anii nouăzeci. Omul de afaceri nu mai este acum, oricîte piedici ar mai avea el de trecut, nici adolescentul economic de acum cîțiva ani, pus pe lovituri fulgerătoare și pe acumulări precoce, și
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
și mai profunzi le supune meditației și apoi le transformă firesc în expresie artistică. P.S. în dimineața zilei de 8 aprilie, în timp ce-și pregătea lucrările pentru o expoziție de grup care se va deschide în curînd la Centrul Cultural Mogoșoaia, pictorul Florin Mitroi a încetat, fulgerător, din viață. Artist de o valoare excepțională care a dus exigența față de sine pînă la limitele suportabilității omenești și om de o rigoare morală unică, Florin Mitroi lasă îndurerată și pustie, pe nepregătite
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
pactizare cu comunismul: "Ca fost om al stîngii comuniste, Virgil Ierunca va păstra optica și metodologia acesteia, întorcîndu-le împotriva presupușilor dușmani. Va ignora mecanismul, pe "călăi", și va stigmatiza victimele. Rezultatul a fost o critică pe dos, fără perspectiva proceselor culturale lăuntrice din România. După 1968, prin Miron Radu Paraschivescu, dar și prin alții, Virgil Ierunca va reface legătura cu foștii lui comilitoni politici din România, fraternizînd cu echipa kominternistă din cultura română, devenindu-i chiar complice". Ce noroc pentru regimul
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
rămas la fel de indezirabil pentru ei. Eminescu, ca scriitor politic, la fel de reacționar. Călinescu cu istoria lui literară - un autor bun de consultat în bibliotecă, dar nu de reeditat. Și așa mai departe. Chiar dacă și-au schimbat acul busolei, idiosincrasiile, ostilitățile, programul cultural antiromânesc a rămas același". Mihai Ungheanu procedează tocmai pe invers. D-sa face caz, la nivel pur declarativ, de anticomunism, dar nu de anticeaușism, ca și cum acesta n-ar fi fost ultima verigă, degradată, infectată de xenofobie, a comunismului, cu efectele
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
același substrat antiromânesc: "Autorul, dezertat din cenaclul teoriilor estetice lovinesciene în tabăra literaturii subordonate unei cauze sociale, ni-l înfățișează pe Gherea ca un produs exemplar al Răsăritului (se subînțelege: slav și comunist), venit să întemeieze într-un mediu social, cultural și politic inferior, cel românesc, un curent de idei generos, modern, superior și revoluționar". Pînă și "reabilitarea postumă", din anii '80, a lui Aderca i se pare suspectă vigilentului protocronist, oferindu-i încă un prilej spre a trimite o săgeată
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
Cronicar Publicații din Basarabia Cu ocazia Zilelor Culturii din Basarabia, simpozion organizat de Fundația Culturală Română în zilele de 27 și 28 martie (despre care R.l. v-a informat pe scurt), am primit cîteva publicații tipărite în Basarabia, dintre care unele se găsesc foarte greu la noi. Nu vorbesc de Contrafortul tinerilor scriitori, pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
consacrată celor trei domenii la care se referă titlul, redactată de d-na Valentina Tăzlăuanu. Printre semnatarii numărului 1 din 2002, Eugen Coșeriu, Umberto Eco, Michel Foucault, chiar dacă nu cu texte scrise special pentru revista care are drept coeditor Fundația Culturală Română. "Timpul" și dl Patapievici Din Timpul (nr. 3) reținem un echilibrat și just editorial consacrat de dl Liviu Antonesei disputei din jurul cărții dlui H. R. Patapievici Omul recent. Editorialistul nu doar trece în revistă comentariile anterioare, începute urît, prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
dl Patapievici Din Timpul (nr. 3) reținem un echilibrat și just editorial consacrat de dl Liviu Antonesei disputei din jurul cărții dlui H. R. Patapievici Omul recent. Editorialistul nu doar trece în revistă comentariile anterioare, începute urît, prin campania din Observatorul cultural, dar explică faptul că acest început i-a obligat pe comentatorii ulteriori să nu-și exprime totdeauna cu sinceritatea necesară punctul de vedere. După rechizitoriu, urmînd pledoaria "preocupărilor" de la Observator le-au dat uneori replica "avocații". În acest fel, întreaga
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
Tînărul venit din America dăduse întîmplător peste pictorul Vasile pe care Gigi Kent vroia să-l "scape" de miniatură etc. Ultimul care pătrunde în poveste este naratorul - într-o călătorie spre Maramureș. Intră în joc multe personaje reale, din peisajul cultural și politic contemporan (mai ales românesc). Este descrisă o vizită la Paris a președintelui Emil Constantinescu, sînt ironizați Goma, Liiceanu și mulți alții. Există și multă critică la adresa autorului-personaj "Țepeneag", multe observații fiind juste... Mai ales cele legate de prolificitate
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
esenieni și montanism, urmărind elemente comune, de detaliu, identificabile și la Tertulian în De pudicitia. Analiza acestor mișcări gnostice, apocaliptice și eschatologice, îl conduce pe Marius Lazurca la stabilirea unor practici și fenomene recurente în comunități îndepărtate geografic, istoric și cultural, dovadă că un climat religios similar poate produce realități sociale asemănătoare. Cu un sumar tentant, cu studii erudite și originale, Archaeus e mai mult decît o revistă interesantă, e o revistă de care cultura română are absolută nevoie. Archaeus - études
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
Ștergerea identității. Fraza sa inițială sună astfel: Dacă eticheta de reacționarism aplicată culturii, literaturii, artei, ideologiei românești, în ansamblu, fenomenului românesc, a fost produsă în laboratorele Kominternului, aplicarea ei s-a făcut sistematic după război în România de oficianții ideologiei culturale kominterniste". Accentul pus pe "oficianții ideologiei culturale kominterniste" sugerează originea etnică neromânească a acestora. În consecință, "tot ceea ce produsese gîndirea românească era aruncat la coș". Nici un moment Mihai Ungheanu nu-și pune chestiunea existenței unor cozi de topor din rîndul
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
Dacă eticheta de reacționarism aplicată culturii, literaturii, artei, ideologiei românești, în ansamblu, fenomenului românesc, a fost produsă în laboratorele Kominternului, aplicarea ei s-a făcut sistematic după război în România de oficianții ideologiei culturale kominterniste". Accentul pus pe "oficianții ideologiei culturale kominterniste" sugerează originea etnică neromânească a acestora. În consecință, "tot ceea ce produsese gîndirea românească era aruncat la coș". Nici un moment Mihai Ungheanu nu-și pune chestiunea existenței unor cozi de topor din rîndul românilor, nici nu se întreabă de ce s-
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
sa amalgamează mereu barbaria proletcultistă cu critica exercitată în condiții democratice? Că extinde vandalismul de odinioară asupra prezentului? "Tratamentul la care este supusă astăzi cultura română, geme dl. Ungheanu, este același cu cel de atunci". Punctînd, în continuare, "ocuparea instituțiilor culturale de către oameni ai noului regim", "subordonarea centralizată a acestora îndrumării și controlului politic de partid", triste realități indenegabile, ale erei comuniste, autorul relevă cu rea satisfacție caracterul iudaic al unor nume: "Cine deschide "Scânteia" din 1948 dă peste numele lui
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
a dictatorului, dîndu-i în vileag substratul fascistoid. Obsedat de "ocuparea" neromânească a instituțiilor, M. Ungheanu îi prelungește durata și după 1989, cînd se străduiește a pescui în compoziția lor aceleași elemente străine, suspecte doar prin acest simplu fapt: "Ocuparea instituțiilor culturale a fost atît de masivă, atît de compactă, atît de totală, încît nici măcar evenimentele din decembrie 1989, după cincizeci de ani, nu le-au găsit emancipate de fosta ocupație. Mai mult decît atît, din aceste instituții s-au ridicat, răspunzînd
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
în postură de senator PSD, și-a exprimat dorința de-a depune mărturie, la Haga, în favoarea fostului lider de la Belgrad), încă neîncheiată, o prioritate a politicii românești de "apărare" națională: "A fost o mare iluzie aceea că după 1965 instituțiile culturale vor fi reorientate și scăpate de balastul lor nefast, adică de un personal adesea incompetent și nechemat, dar care își îndeplinea funcția de a bloca accesul valahilor în instituțiile culturale centrale. Sub Ceaușescu s-a început și s-a relizat
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
A fost o mare iluzie aceea că după 1965 instituțiile culturale vor fi reorientate și scăpate de balastul lor nefast, adică de un personal adesea incompetent și nechemat, dar care își îndeplinea funcția de a bloca accesul valahilor în instituțiile culturale centrale. Sub Ceaușescu s-a început și s-a relizat pînă la un punct purificarea ministerelor militare de alogeni, de moscoviți, de agenți ai unor interese străine. Celelalte instituții ale aparatului de stat au trăit doar trecător și fără eficiență
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
Dan C.-ul, nu-ți rămîne decît să faci școli pe la Păltiniș. O glumă de la care, bineînțeles, multe capete luminate vor sări în aer. Există totuși un adevăr în această mică "poantă" și de aici pornește toată indecizia de "statut" cultural al scriitorincului nostru. Se raportează "serios" Dan C. Mihăilescu la modelul Noica? Sigur că da. O face ironic, dar reperul este extrem de puternic pentru criticul cu pricina. Această culegere de eseuri (lipsesc cronicile de întîmpinare și recenziile) lămurește portretul unui
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
modelul Noica? Sigur că da. O face ironic, dar reperul este extrem de puternic pentru criticul cu pricina. Această culegere de eseuri (lipsesc cronicile de întîmpinare și recenziile) lămurește portretul unui critic, în fond extrem de "pe val", în pas cu moda culturală și, vom vedea, profund "nescriitorinc"... Dan C.-ul este unul din susținătorii necondiționați ai avalanșei editoriale de memorialistică-documentaristică din anii '90. Și, mai ales, un susținător al recuperării generației teribile de intelectuali interbelici tip Nae Ionescu, Cioran, Eliade și ceilalți
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
scriitori nu mai pare atît de plină de foloase. De ce nu avangarda? De ce nu Lovinescu și ai săi? Nu sînt deloc întrebări care acuză, sînt doar retorice. Uimește apoi un contrast incredibil între forța stilistică și puținătatea punctelor de referință culturale în eseurile lui Dan C. Mihăilescu. Oricum ai întoarce-o, orice ai discuta, cădem inevitabil în conflictul Caragiale-Eminescu (pe care chiar autorul îl deconstruiește cu atenție într-un eseu, dar, se pare, uită rezultatul la care a ajuns), cu ceva
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
întotdeauna ce vor face anul următor, sînt obsedați de nou. Chiar dacă America nu mai este o țară nouă, ea continuă să se privească pe sine astfel. în ceea ce privește prezentul, putem vorbi de o criză a domeniilor umaniste? Care este soarta capitalului cultural astăzi? A "căzut Lana Turner", ca în poemul lui Frank O'Hara? Există o criză gravă și am scris un articol despre acest lucru în Boston Review bazat pe o lucrare pe care am susținut-o la Stanford în cadrul unei
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]