429 matches
-
cu profesorul universitar C.V. Ionescu, proprietarul hanului”. „Asta ar Însemna că, În cerdacul Bojdeucii lui Creangă, Eminescu a pus doar poezia pe hârtie și nu a creat-o atunci” - a concluzionat gândul de veghe. „Uite că ai și tu dreptate, cumetre”. „Așa mi se Întâmplă când pun capul să gândească” - a plusat gândul de veghe... Cu acest dialog În minte, a ajuns acasă, unde a fost Întâmpinat cu mare bucurie de toți: de Tudorel, de Maria, de mama Maranda și nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
piedestalul premiaților! Acum nu ai nici un motiv să fii timorat. Ai atâta experiență. Lucrările sunt puse la punct, Încât nu mai este loc nici pentru o iotă În plus și... Și „bătrânul” va fi lângă tine. Adică În comisie... Curaj, cumetre - a ținut să-l Încurajeze În felul său gândul de veghe. „Asta e ca și cum un nefericit e gata să se Înece și prietenul său de pe mal Îl Învață cum să dea din mâini. Aruncă-te În valuri, prietene, și salvează
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
că n-aș fi de acord ca după ce ai sărit șanțul să treci pe lângă prieteni ca vodă prin lobodă” - l-a prevenit gândul de veghe. „Uite de ce n-are ursul coadă și vulpea o are prea lungă”. „Mai la obiect, cumetre. Se poate?” - a cerut gândul de veghe. „Fiindcă tu Îi judeci pe ceilalți luându-te pe tine drept etalon”. „Mă străduiesc să fiu drept pe cât pot. Când voi greși nu ezita să mă faci atent, prietene”. „Fiindcă tu pentru mine
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
parcă secretarului de partid că intervenția lui nu avea nici o legătură cu examenul, rectorul a mulțumit pentru participare doar membrilor comisiei. Gândul de veghe, care ședea ca pe ghimpi așteptând sfârșitul examenului, l-a luat pe Gruia pe sus: „Bravo, cumetre! Ai făcut-o și pe asta! Acum vreau să-ți văd fruntea senină și pasul liniștit, domnule lector!...” „Un bob zăbavă, vecine. Să așteptăm cuvântul final al comisiei. Nu zi hop până n-ai sărit șanțul. Și dezlegarea o vor
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
fire împletite și atârnând atât de jos, încât cei mai înalți trebuiau să se aplece, să nu-l ia în frunte. Orice mișcare a celor de la mese se proiecta pe pereți, ca o perdea întunecată. — Credeam că nu mai vii, cumetre, îi zise Fandarac, făcându-i semn. Petrache nu știa de unde i se trage cumetria cu Fandarac, dar așa moștenise și așa zicea și el mai departe. — Ce bei, cumetre ? îl întrebă, așezându-se la masa lui. — O băutură de-asta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe pereți, ca o perdea întunecată. — Credeam că nu mai vii, cumetre, îi zise Fandarac, făcându-i semn. Petrache nu știa de unde i se trage cumetria cu Fandarac, dar așa moștenise și așa zicea și el mai departe. — Ce bei, cumetre ? îl întrebă, așezându-se la masa lui. — O băutură de-asta nouă, gin, un fel de votcă mai înecăcioasă. — Țuică n-au ? — N-au avut de unde să aducă. Zice că e de la acciză. Ce-o mai fi și aia... Petrache
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cititorule, se lumină Fandarac, alegând o țigară mai dinspre mijlocul pachetului. Auzi, da’ la ce școală ai învățat cititul pe buze ? Că la școala la care am fost noi, cumătrul și cu mine, parcă se citea din cărți... — Școala vieții, cumetre, se făli Șofronică. Înveți să citești în orice, pe fețele oamenilor, pe buze, după felul cum scrie fiecare, după umflătura buzunarelor. Dacă nu mă crezi, cere o cafea și, după ce-o bei, răstoarn-o și cheamă- mă să-ți ghicesc
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-se, iar trecătorii purtau măști. Dar nu pe față, ci atârnate la ceafă, încât, trecând pe lângă el și depărtându-se, îl țintuiau și mai tare cu privirea. La cârciumă, Fandarac îi făcu, din colțul lui, semn : — Ce-i cu tine, cumetre, așa palid ? Parcă ești dat cu tencuială pe față... Petrache avea un păr moale și încâlcit, de culoarea mătăsii porumbului. Încerca uneori să-l pună în oarece rânduială ridicându-și-l de pe frunte cu degetele rășchirate. Ceea ce făcu și acum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ei să bântuie și noi nu. N- au nevoie nici de tălmăcire și nici de tălmaci. Petrache atinse obrazul neted și rece al femeii de la picioarele statuii. Ea nu-l învrednici cu nicio privire. Crezi că statuile ar putea învia, cumetre ? Cumătrul Fandarac se apropie, de parcă în contururile statuii ar fi stat răspunsul la întrebare. La urma urmei, spuse, dacă morții pot să învie, de ce să nu învie și statuile... ? — Și cam când crezi că s-ar putea întâmpla asta ? — Păi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
șopti Petrache, care și le știa pe ale lui. Cumătrul Fandarac făcu semn că e târziu și se depărtă pe alee. — Eu mai rămân puțin, spuse Petrache, deși cumătrul nu-l întrebase. Apoi, dintr-odată, dând fuga după celălalt : — Auzi, cumetre... Caii au dinți ? — Să te ferească Dumnezeu de mușcătura de cal, auzi în întuneric. E mai rea decât o lovitură de copită... Se spune că în Vinerea Mare, de Paștele Morților, de obicei plouă. Dar cerul nu era greu de ploaie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a Auricăi, dar văzu crescând în fața lui gaura ca o peșteră țuguiată a urechii lui Șofronică, în care nu doar șoaptele, ci și gândurile se auzeau asurzitor, lovindu-se de pereți și întorcându-se în ecouri. „De ce să te temi, cumetre ?“, auzi vocea lui Fandarac, atât de aproape, încât nici nu mai trebui să se întoarcă. „Ei văd tot, dar sunt orbi ca niște cârtițe, dacă-i scoți, s-ar usca în lumea noastră adevărată ca niște coji de pepene uitate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
acestuia era în pericol și mâniată pe logodnica trădătoare. Acest abandon, pe care familia nu o privește cu ochi buni, este la fel de prost văzută și de ceilalți oameni din cartier. "Alta pe care o mănâncă nu spun eu unde! [...] vorbesc cumetrele din piață, care stau cu ochii pe fetele celor plecați..". Consumați, consumați! În acești ani ai Războiului Rece și decolonizării, societatea franceză trăiește încă întoarsă către trecut. Așa cum se înverșunează să-și păstreze prestigiul de mare putere, tot așa se
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca el să meargă la mânăstire și să îmbrace veșmântul de călugăr? Dacă rămâne în sat învață o meserie ca la carte, a mea, sau alta, și astfel se ferește de a urma dorințele și planurile Satanei. Bătrânii, dar și cumetrele, vin la mine acasă și tot îmi zic că băiatul știe prea multe lucruri, are prea multă putere și iese învingător în toate întrecerile cu cei de-o vârstă cu el, ba chiar și cu flăcăii mai răsăriți din tot
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de îndată ce ți se îngăduie. Și don Terentio era trist: Pentru capre o să găsesc eu pe cineva capabil, fii sigur că o să fie în siguranță. Giandomenico ar fi vrut să plece imediat, să dispară din ochii părinților, prietenilor, preotului, din ochii cumetrelor ce-și strângeau șalul pe umeri și înșiruiau rugăciuni, urându-i fericire și drum bun. Drumul până la Placanica nu era nici lung și nici anevoios, dar Caterina era îngrijorată, îi pusese două cepe dulci în traistă, o pâine coaptă la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
le crea, chiar și din pricina unui arbore sau a Catedralei. Îi puse multe întrebări călugărului Lucio și-i povesti episodul când a fost salvat de o vrăjitoare; era pe moarte, chiar în agonie, și Catarinelle, disperată, s-a adresat unei cumetre pricepute la leacuri de dragoste și alte poțiuni în contra blestemelor sau pentru a avea noroc în viață. Femeia îi dăduse să bea o fiertură amăruie, aproape acră, cu un vag gust de roșcove și smochine uscate, iar după câteva ceasuri
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
care însă nu le-a prea dus la bun sfârșit. O alegorie naivă este Lew (1899), poemă dramatică pe muzică de A. Giuliani. Salba de aur (1907) folosește versuri populare, îndeosebi din folclorul magic. Mai reușită ar fi farsa Două cumetre (1899), care s-a jucat la Teatrul Național din București și care se bizuie pe comicul de situație, dar își trage hazul mai ales din limbuția nostimă a personajelor. B.-A., care a scris și cronică teatrală, s-a făcut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
poezie, a tălmăcit din Berta Galeron de Calonne, Béranger, Schiller ș.a. Tălmăcirile sale sunt din franceză și italiană, germană și engleză, ceea ce denotă cultură. SCRIERI: Singurătate, Craiova, 1892; Din vravuri, București, 1894; Doine oltenești, Craiova, 1896; Lew, Craiova, 1899; Două cumetre, Craiova, 1899; Sonete, Craiova, 1904; Cântări, Craiova, f.a.; Salba de aur, Craiova, 1907; Proză, Craiova, 1907; Poezii, Craiova, 1907; Epigrame, Craiova, 1910. Traduceri: [Berta Galeron de Calonne, Béranger, Marc Monnier, Schiller], în Din vravuri, București, 1894. Repere bibliografice: I. C. Popescu-Polyclet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
începe a mânca hâlpov”caracterizare oarecum ironică a aceluiași „lup”, accentuându-se linia gurmandă ce conturează portretul său negativ; ideea că un om rău nu poate avea decât trăsături ce nu pot fi apreciate; r. 37 38 : „moarte pentru moarte, cumătre, arsură pentru arsură”ideea de răzbunare directă, fără intermediari legali; doar așa se poate liniști sufletul răposatului, dar mai ales al celor îndurerați; variațiuni populare ale legii talionului; p. 21, r. 8 9 : „și unde nu s-au așternut pe
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
blana istui vulpoi!” afecțiunea pentru o persoană dragă poate fi arătată și prin atenții materiale; având alternativa unui câștig, omul alege partea neprofitabilă, demonstrându-și simplitatea, dar autenticitatea sentimentelor; p. 67, r. 10 11 : „mai pune-ți pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu” avariția și egoismul parvenitului, care încearcă să impresioneze simulând munca, efortul; r. 35 36 : „și-nciudat pe vulpe că l-a amăgit se duce s-o ucidă în bătaie” singura
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mamii sprâncene, / Cum or crește floricele. Dragile mamii mânuțe, / Cum or crește flori albuțe. / Dragile mamii picioare, / De-amu n-or mai face cale."145 Pentru a îmblânzi îndărătnicia sorții, moartea este văzută, în poveștile populare din Bucovina, ca o cumătră, "singura cu dreptate": "Pe tine te vreu de cumătră, pentru că tu ești cu dreptate; tu omori pe toți la hurtă, fie ei săraci sau bogați; tu nu-i mai alegi!"146 "Lumea neagră" din basme nu are conotații negative, este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cum or crește flori albuțe. / Dragile mamii picioare, / De-amu n-or mai face cale."145 Pentru a îmblânzi îndărătnicia sorții, moartea este văzută, în poveștile populare din Bucovina, ca o cumătră, "singura cu dreptate": "Pe tine te vreu de cumătră, pentru că tu ești cu dreptate; tu omori pe toți la hurtă, fie ei săraci sau bogați; tu nu-i mai alegi!"146 "Lumea neagră" din basme nu are conotații negative, este văzută ca o complementaritate a "Lumii albe": "Și au
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de ursită; Și mai fă maic-o plăcintă, / S-o mâncăm până la nuntă. / Ca grâul N. N. să crească / Și-ntru mulți ani să trăiască!"199 Nou înfășat cu darurile aduse de nași, moașa dă copilul mamei, printr-un ritual al sortirii: "Poftim, cumătră, finul / Cu pâne și cu sare, / Cu darul sfinției sale. / Eu l-am scăldat / L-am spălat / L-am îmbrăcat / Și l-am înfrumusețat. / Iar dumneata-l ține / Și mi-l crește bine / Cu noroc și sănătate, / Ca să ai dintr-însul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
darul sfinției sale. / Eu l-am scăldat / L-am spălat / L-am îmbrăcat / Și l-am înfrumusețat. / Iar dumneata-l ține / Și mi-l crește bine / Cu noroc și sănătate, / Ca să ai dintr-însul parte!". Primind copilul, mama îi răspunde: "Mulțumim, cumătră! / Cum ai ajuns de l-ai botezat / Și încreștinat, / Așa s-ajungi să-l și cununi. / Iar lumin-aceasta / Cum ai făcut-o / Și-ai gătit-o / Ți-ai împodobit-o / Așa s-o vezi și-n cea lume / De gătită
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Nunta la români, Ed. cit., pp. 279-280. 143 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., pp. 212-213. 144 Ibidem, p. 369. 145 Ibidem, p. 370. 146 I. G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, Ed. cit., v. Moartea ca cumătră, pp. 254-257. 147 Ibidem, v. Tei-Legănat, Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne și Șchiopul-cu-barbă-cât-cot, pp. 111-112. 148 Lazăr Șăineanu, Basmele române, În comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pietre. Zadarnic. Doar una, în cădere, fărâmase pipa piticului. Și asta îl întărâta și mai mult pe băiat." (Mircea Sântimbreanu, Mărul) (e) "Jupânul corb, pe-o creangă cocoțat, / ținea în clonț un boț de caș furat. / Ademenită-ndată de miros, / cumătra-i spuse pe un ton mieros: Să ne trăiți multi ani, Măria Voastră, / că sunteți, zău, ca din cutie scos! / Iar de-ați avea și glasul mlădios / pe cât v-arată penele frumos, / ați fi curat o Pasăre Măiastră!" (Jean de la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]