3,776 matches
-
Scriu despre Sat cu o durere atroce, Sufletul meu nici nu mai are voce Și aerul Doamne, e atât de mut! În veșnicia lui aș vrea să mă mut... Setea mă mistuie și arderea doare, Fântânile au încremenit la hotare, Cumpenele stau răzimate de cer, Vai, satele noastre, Doamne, cum pier! Hristoși părăsiți, răstigniți la răscruci, Nici nu mai știi spre unde s-apuci, Clopote ruginite, amuțite în rugă, Mă simt parcă mai umil ca o slugă... Scriu despre Sat, el
SATUL DINTRE AMINTIRI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1475172147.html [Corola-blog/BlogPost/365323_a_366652]
-
Ediția nr. 506 din 20 mai 2012 Toate Articolele Autorului Duminică, 20 Mai 2012 „ Nu-mi aduc aminte”, tot mai des În drumul meu bătătorit prin țară, Din vârf de munte, până jos, în șes, Cuvintele acestea mă înfioară... Prin cumpăna rănită a fântânii Coboară somnul-vameș în izvor, „ Nu-mi aduc aminte ”, spun bătrânii , Ce i tineri ui tă de tristețea lor. Și dacă pe pământ nu mai au treabă, Ei nu și-au trăit viața în zadar, Ciudați cum sunt
NU ÎMI ADUC AMINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Nu_imi_aduc_aminte_nicolae_nicoara_horia_1337504063.html [Corola-blog/BlogPost/358406_a_359735]
-
dând întâiul pilda jertfelniciei prin subscrierea sumei de 250.000 lei. Până acum s-a adunat, de prin câteva protopopiate, frumoasa sumă de un milion lei. Mai este nevoie însă, de alte multe milioane. Nimeni să nu mai stea în cumpănă, ci cu toții să punem mână de la mână, pentru a ne putea concretiza în piatră, cât mai repede, și aici la granița de vest, mărturisirea noastră de credință, precum și voința de a fi noi stăpânitorii veșnici ai acestor plaiuri''.17 Un
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
De fapt, nu prea sunt o optimistă. Dar poate uneori e bine să fii ca mine. Să pui răul înainte, pentru a nu avea dezamăgiri șocante. Greutăți? Evident că am întâlnit. Am trăit, deci am întâlnit. Au fost momente de cumpănă uneori, au fost oameni care m-au dezamăgit, au fost subiecte care m-au răscolit. Puterea de a merge mai departe a venit natural, nu există o rețetă specială pentru asta, nu există niciun tonic secret care să poată fi
REDACTOR ŞEF LA JURNALUL NAŢIONAL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_marina_co_octavian_lupu_1346547763.html [Corola-blog/BlogPost/343884_a_345213]
-
să învețe la chimie. Profesoara îi amintește foarte mult de Iuria. * La ora de “Studiul materialelor” profesoara le mai explică încă odată elevilor, cu răbdare, diagrama fier-carbon. * * * Oricât de mare nevoie am avea, limpezirile nu se petrec în momentele de cumpănă; vin abia mai târziu și nu rareori sunt dureroase iar durerea ne poate înrăi, ne poate măcina sau ne poate înnobila sufletele. Ne înrăim atunci când ne urlăm durerea, ne lăsăm măcinați când ne individualizăm durerea, când nu mai credem în
V. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1468945970.html [Corola-blog/BlogPost/365162_a_366491]
-
de țar la 21 august 1700 cu crucea de cavaler al ordinului Sf. Andrei, iar în anul 1701 a primit un act de favoare (“Jalovannaia gramota”), care-i asigura domnitorului și Cantacuzinilor azil în Ucraina în caz de primejdie. La cumpăna secolelor XVII-XVIII, Brâncoveanu s-a cam săturat de tutela Cantacuzinilor și a început să se detașeze de ei. Ruptura s-a accentuat când Brâncoveanu l-a înlocuit ca mare spătar pe Mihai Cantacuzino cu Toma Cantacuzino (1709). După bătălia de la
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
-i vizionar Poet - zidar al rănii: a-nchipuit cu truda Lui senină pe Omul-Munte - viscolind dihănii izbânda Lui - mutând zări și istorii smulgând din pântec - mirul de lumină preschimbă crima în arcada florii: schilodu-acum e flutur fără vină! cultura leprei - cumpăna orbirii prin cuvântare-s turnul de văzduh: căci Golgota-i veninul nou-privirii și înflorirea cărnii în Sfânt Duh! ...de-asprimea Lui Hristos tocim păcatul și-I regăsim în Frumusețe - sfatul! ------------------------------------------ Adrian BOTEZ februarie 2015 Adjud Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - POEMELE SFÂNTULUI
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (2) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1424754006.html [Corola-blog/BlogPost/380521_a_381850]
-
Și, ca să facem o legătură sau o punte cu lucrarea anterioară, protagonist acestei cărți l-a cunoscut și abordat pe Părintele Gheorghe Colțea datorită sau în urma unor emisiuni Radio Trinitas, pe care ea le-a ascultat în diferite momente de cumpănă sufletească și dilemma existențială și duhovnicească!... Este foarte interesant faptul cum se leagă și delușesc lucrurile, cum decurg ele unele din altele, în toate observându-se și descoperindu-se mâna, mila și providența, proniatoare, divină al Lui Dumnezeu - Preabunul și
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1446565147.html [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
evitați cu orice preț să vă certați, pentru că așa vă va merge în tot anul următor. Cu toate că sunt persoane care nu iau în seamă aceste obiceiuri, iar alții se prefac doar nepăsători, cea mai mare parte a românilor pășesc la cumpăna dintre ani respectând datinile străbune, cu speranțe dintre cele mai frumoase pentru un viitor mai bun și mai îmbelșugat. Să dea Domnul să ne bucurăm cu toții de un An Nou frumos și plin de realizări, cu sănătate, bucurii și multe
ANUL NOU ÎN SUPERSTIŢII ŞI OBICEIURI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1419837779.html [Corola-blog/BlogPost/384580_a_385909]
-
supere pe cineva. Nu judecă pe nimeni, un condamnă, deși este un fenomen uman reprobabil, ci lasă doar faptele să vorbească și judeata să o facă cititorul. De aceea, tonul fundamental e unul calm, rostit cu înțelepciune. A ținut dreaptă cumpăna gândirii despre oameni și despre sine, despre acele fapte de viață care și-au pus amprenta pe destin și despre atitudinea eroică de a depăși etape de viață împinse uneori până la granița insuportabilului. E o carte cu un unghi de
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1486442751.html [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
Ursitoarele au uitat de tine Pe când teșeau firul Subțire de păinanjen Și îl înnodau la covorul De ițe pestrițe al destinelor. Vei fi un om întârziat. În noiembrie este atâta dor de moarte. Vântul spulberă praful de pe ruine Și după cumpenele de lemn De arin ale fântânilor cu gât Prelungit precum o girafa Meditând la răscruci de drumuri. Plopii își aud în depărtări Foșnetul melancolic. Aurul frunzelor toamnei intra În topitoriile reci ale materiei. E mult dor de moarte în noiembrie
NOIEMBRIE (NOVEMBER) de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1478184171.html [Corola-blog/BlogPost/382902_a_384231]
-
sângele urcând prin rădăcinile copacului din trup, împământenind sămânța coaptă cu irizări cuibărite-n miez. Alunecă prin simțurile mele uscate firul de apă-n dans, izvorul câmpiei, încremenite fibre atinse de pîrjol, așteaptă să respire ploile repezi. Tu-mi apleci cumpăna-n interior până-n limpede ochiul fântânii și mă ungi cu mirul ei rece pe fruntea boltită de ani. Referință Bibliografică: Zile de vară / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 327, Anul I, 23 noiembrie 2011. Drepturi de
ZILE DE VARĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Zile_de_vara_.html [Corola-blog/BlogPost/358801_a_360130]
-
Și adormii vegheat de-un șarpe și-o barză, Iar trezirea îmi fu fără șuier de val, Dar și fără durluit de caval, Căci aurul la mine iarăși se-ntoarse, Să-mi piardă și visul cu șoaptele-i arse. LA CUMPĂNA CEASULUI-AN (1) Se uită mama lung spre vale, Cu ochii ei de azur sfânt, Cu dorul ce-a bătut cărare De-atâta zbucium în privit. Nici astăzi fata mea nu vine! La ce-ar veni? La mărăcini? Se-nchide ploapa-i
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1455723133.html [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
i-adună Cum cloșca puii, în ceas de furtună, Și-ntoarce orologiul să sune, La miezul nopții cu lună. Adună-ți fărâma de vlagă la piept Și suflă-i puteri de titan, Și fă să strălucească ce-i drept, La cumpăna ceasului-an. PREA OBOSI JELANIA-N LEAGĂN Prea s-a oțetit vinul în teascuri, Prea s-a ascuțit fierul în rană, Prea s-a aruncat dreptatea în vreascuri, Să încălzească o sobă străină. Prea s-a lustruit piatra sub pași, Prea
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1455723133.html [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
vântul să mă-nnoade-n ploaie abur trist printre șiroaie să mă-ngroape în țărână nou izvor într-o fântână să schimb arșița-n răcoare ca o binecuvântare pe cei sugrumați de sete seva mea să îi îmbete iar când cumpăna s-o frânge apa-n ciutură o strânge și presar-o în grădină florilor la rădăcină iar din flori să faci cunună și cufund-o în fântână să-mi găsesc norocu-n ea ars de foc cu steaua mea *** dor de
DOINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1426146799.html [Corola-blog/BlogPost/365651_a_366980]
-
și muzicală, de rodire, de aducere înaintea sufletelor publicului și de absorbire a lor, de către public. Nu cântă orice, oricum, oriunde, Gheorghe Roșoga. Cântecul său e un cântec liric, oltean-mehedințean și e un cântec document de identitate a folclorului de la cumpăna a trei județe: Dolj, Gorj, Mehedinți (artistul fiind născut la Gura Motrului). „Satului meu îi spune Gura Motrului, pentru că acolo se varsă Motrul în Jiu. Acolo se adună dorurile, cântecele, frunzele și apele. Dragostea de cântec o moștenesc de la tatăl
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
pe la începutul secolului trecut, ansamblul „Chindia” creat de boierul Menelaș Chircu devenise o autentică emblemă a zonei pe plan internațional -, pe Profesorul Chivu mi-a fost dat să îl întâlnesc de-a lungul tumultuosului meu destin de până acum la cumpăna dintre două culoare divergente ale istoriei noastre recente, când timpul nou își căuta cu multă grabă și perfidie albia proprie spre a-l înlocui pe cel considerat deja vetust și ieșit din canonul evoluției planetare de atunci a vremii. Dacă
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_oameni_de_langa_noi_magdalena_albu_1358402087.html [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SORCOVA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului SORCOVA Dragii noștri gospodari, La cumpăna dintre ani Cu mic cu mare venim, Pe toți să vă sorcovim. O luăm de la cap de sat Și de-a lungul și de-a lat, Să vă sorcovim în tindă Sub cârnații puși sub grindă. Sarmalele în ceaun, La
SORCOVA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1451729582.html [Corola-blog/BlogPost/349936_a_351265]
-
au fost prezentate mult mai multe «cazuri» la fel de frumoase, de interesante și de emoționante. Merită să aflați crâmpeie din viața personajelor principale, să le simțiți emoțiile, trăirile, să le împărtășiți gândurile și sentimentele, să vă identificați poate cu momentele de cumpănă care le-au schimbat destinul, cu lupta lor pentru onoare, supraviețuire și - de ce nu? - pentru un destin mai bun. Sau măcar altfel... Așa cum este de fapt și viața noastră, a tuturor. O luptă permanentă cu destinul sau cu acceptarea lui
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443943483.html [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
de sfânt, / Iar faptele-mplinite, ce-ai mei mi le făcură, / Sunt calea ce-au lăsat-o și dreapta lor măsură. Că el, trecutu-i sita neghinei din cel grâu, / E piatra ce-mi rămâne, când trece apa-n râu, / E cumpăna dreptății ce-mi saltă ori se-nclină / Spre brațul cu dreptatea curată, fără vină”. În anotimpul de aramă, poetul e predispus melancoliei și dorurilor în poeme foarte frumoase, cum e cel numit: “Toamna ardeleană” (Dor de Nichita). Un oarecare sarcasm
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
discreție. Deși erau căsătoriți de peste treizeci de ani, se înțelegeau bine și datorită firii femeii. Ea știuse întotdeauna să-l facă, să se simtă apreciat și respectat, îl stimulase să se ridice și să meargă mai departe în momentele de cumpănă, o simțea mereu aproape de sufletul lui, îi era sprijin de nădejde, nu era o nesuferită și cicălitoare ca multe din sat, care cu trecerea anilor deveniseră de nesuportat pentru bărbații lor. Împreună realizaseră lucruri minunate, se bucurau încă de multe
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
asociind România cu demnitatea. Niciodată nu am crezut că speranța schimbării poate căpăta forma unei piețe. După abrogarea Ordonanței, unii spuneau în piață: Și acum? Ce facem? Este limpede că lumea simte că februarie 2017 poate deveni un moment de cumpănă în istoria noastră. Fiecare generație are luptele ei: să nu ratăm șansa de a clădi ceva durabil. Piața are acum putere. ”Lor” le este frică. Este momentul să reflectăm asupra României pe care ne-o dorim. Acest ideal al fiecăruia
Piața are acum putere. „Lor” le este frică. Este momentul să reflectăm asupra României pe care ne-o dorim by https://republica.ro/piata-are-acum-putere-lor-le-este-frica-este-momentul-sa-reflectam-asupra-romaniei-pe-care-ne-o-dorim [Corola-blog/BlogPost/338217_a_339546]
-
pază la ..., vă rog frumos, cu domnul comisar Grosu... E o treabă urgentă! - Regret, domnul comisar nu mai lucrează la noi. Spuneți, vă ascult. Despre ce este vorba? Gabriel nu mai cunoștea alt nume acolo. O clipită a stat în cumpănă. A amintit de cazul său și a spus dintr‑o suflare ce a aflat de la Amalia. A implorat să se intervină urgent. Agentul de poliție i‑a cerut doar să precizeze la care din cele două case s‑a întâmplat
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_23_.html [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Opinii > DIASPORA Autor: Constantin Ștefan Șelaru Publicat în: Ediția nr. 2264 din 13 martie 2017 Toate Articolele Autorului Istoria cunoaște și asemenea momente de cumpănă, de restriște, încercate după câte știu de poporul evreu când, fiind confruntați cu anumite atitudini, situații limită ori comportamente xenofobe ale unor majoritari au fost siliți să-și părăsească locurile natale, casele, căminele și avutul plecând în lumea largă unde
DIASPORA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1489379524.html [Corola-blog/BlogPost/362581_a_363910]
-
interbelică probabil, mai depășești obstacolele numai cu talentul și în opinci, precum filosoful Constantin Rădulescu Motru; sau ca Petre Pandrea, cu pasărea măiastră în suflet și cu utila cobiliță pe umăr, de parcă mereu ar fi fost necesar să stea în cumpănă în fața persoanelor și a situațiilor. Ei au beneficiat de șansa la individualitate, nefiind blocați de politici nesăbuite (într-un domeniu sau altul). D. Ionescu Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Despre viitorul la care aspirăm: Viața este un lut căruia voința îi dă formă. Liviu Rebreanu by http://revistaderecenzii.ro/despre-viitorul-la-care-aspiram-viata-este-un-lut-caruia-vointa-ii-da-forma-liviu-rebreanu/ [Corola-blog/BlogPost/339552_a_340881]