568 matches
-
opoziție de stânga care îi reproșa domnitorului că se lasă cu totul pradă boierilor. Aceste păreri contradictorii dovedeau neutralizându-se că suveranul era obligat să urmeze cu partidele o regulă de conduită care să satisfacă interesele reciproce. Dacă binevoiți să cumpăniți în plus cât de complexă era opera propusă de articolul 46 al Convenției, se va cădea de acord că trebuiau puse în practică reforme radicale, imposibil de realizat fără câteva sacrificii dinspre o parte, fără răbdare și devotament dinspre cealaltă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
spre folosul neamului și prin urmare fiecare om poate muri cu credința că s-a jertfit pentru binele tuturor. La noi însă niște stăpâni urâți au trimis robii să moară ferecîndu-și lanțurile!... Atunci? în mijlocul vălmășagului de crime, ce mai poate cumpăni o crimă micuță, care-ți strivește ție sufletul? Cui îi mai pasă aici de sufletele noastre? ― Atunci urmează să...? întrebă repede Bologa, care începuse să asculte și n-avea puterea să aștepte. ― Să mergi unde vom merge toți, zise Klapka
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
răcorit?... Atunci putem vorbi ca doi bărbați, ba chiar ca doi soldați!... Adevărul este că în război nu trebuie să cugeți, ci să lupți... cel puțin așa perora un general, deunăzi, la cartier. Dar lucrurile astea e nevoie să le cumpănim bine-bine și fără pripire, altfel... De-ai chibzui puțin, ai vedea că eu n-am nici o putere. Eu nu pot propune nimic, fiindcă sunt stigmatizat: ceh, adică trădător... Pentru cei de seama noastră s-au inventat mitralierele din spatele liniilor, menite
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
să-și dea seama: ― Afară!... Afară!... Afară!... Pe urmă, tot așa de brusc, se potoli și-i fu rușine că a zgâlțâit stâlpul și a bâiguit "afară", ca un prost. În piept îi mai horcăia ura, dar mintea începea să cumpănească. Se lăsă în fotoliu și zise că trebuie să judece bine, fără pripire, ce s-a întîmplat, altfel îl amenință cine știe ce urmări. În realitate ea se mândrește cu vina, pe când el... a vrut să-i ceară iertare. El a purtat
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ar fi înțeles nimica sau ar mai fi așteptat lămuriri. ― Îmi trebuie răspunsul acuma, numaidecît! continuă Apostol, enervat puțin de tăcerea bănuitoare a țăranului. Să nu crezi că mi-a trăsnit prin cap așa... M-am gândit bine și am cumpănit... Vidor întoarse ochii spre ferestrele dinspre ogradă, oftă, se scărpină în ceafă, clătină din cap și apoi zise rar, uitîndu-se cam pieziș la ofițer: ― De... domnule locotenent, vorbă mare ai spus, recunosc, că știm și noi omenia și cuviința, măcar că
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
să țipe, să se apere și anevoie izbuti să pornească de colo până colo, din ce în ce mai grăbit, frămîntîndu-și mâinile încrucișate la spate... Se silea să găsească o apărare împotriva pretorului și o găsi în faptele din trecut. " O rătăcire întîmplătoare nu cumpănește cât o faptă vitejească, murmură cu nouă încredere. Cine a fost în luptă știe că orice viteaz are și momente de șovăire. Dar o singură rătăcire nu poate șterge o viață întreagă de fapte, oricât ar umbla pretorul să mă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
regină și astfel îți place. Cine te vede, slab obraz de ceară, Știind furtuna vieții tale - tace. {EminescuOpIV 249} E ÎMPĂRȚITĂ OMENIREA E împărțită omenirea În cei ce vor și cei ce știu. În cei de-ntîiu trăiește firea, Ceilalți o cumpănesc ș-o scriu. Când unii țese haina vremei, Ceilalți a vremii coji adun-: Viață unii dau problemei, Ceilalți gîndirei o supun. Dar pace este între dînșii: 10Ce unii fac iau alți aminte, Căci până azi domnește-ntr-înșii A cărții tale graiuri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
care stă noaptea ș-a minții adâncime În strofe o disface și o așază-n rime... Soldatul spune glume ușoare - tu petreci... Pe când poetul gingaș, cu mersul de culbeci, E timid, abia ochii la tine și-i ridică. 150El vorbe cumpănește, nu știe ce să-ți zică Privindu-te cu jale, oftează - un năuc... Și zile-ntregi stau astfel în jilț, ș-poi mă duc Și ani întregi putea-voiu tot astfel ca să șez Și-n inima copilei de fel nu-naintez. Copil
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de la plebe ceară-și. Ci muza mea cu sine se împacă. Eu am un singur, dar iubit tovarăș, Și lui închin a mele șiruri iarăși, Cântarea mea, de glorie săracă. Când dulci-i ochi pe linii or s-alerge, Va cumpăni în iambi turnata limbă; Ici va mai pune, dincolo va șterge. Atuncea ea în lumea mea se plimbă, Cu-a gândurilor mele navă merge Și al ei suflet pe al meu și-l schimbă. {EminescuOpIV 336} PĂREA C-AȘTEAPTĂ Părea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales. 18. Mărgeanul și cristalul nu sunt nimic pe lîngă ea: înțelepciunea prețuiește mai mult decît mărgăritarele. 19. Topazul din Etiopia nu este ca ea și aurul curat nu se cumpănește cu ea. 20. De unde vine atunci înțelepciunea? Unde este locuința priceperii? 21. Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului. 22. Adîncul și moartea zic: Noi am auzit vorbindu-se de ea;" 23. Dumnezeu îi știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
în drept, în economia politică și în ipotezele științelor naturale. Filozofia are valoare critică, ea crește intelectul, îl dezvață de la lenea cugetării / / și de la încrederea prea mare în idei străine, o deprinde a cerceta lucrurile în mod genetic și a cumpăni fiecare cuvânt înainte de a-l așeza într-o teorie. Dar a-și suge degetul cel mic și a răsufla sisteme metafizice, precum le poate întocmi oricare ciubotar, înseamnă a abuza de cele 50 de dramuri de creier pe care natura
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din afară, din acele concepturi pre carile le putem însemna cu a și b și pre carile vrem a le împreună-lega. Însă temeiul x are să fie în oareșcare privire cu a și cu b, în vreo împreună-glăsuire sau legătură. Atunci cumpănim x cu a și cu b și fiindcă // aflăm că fieșcare dintr-aceste concepturi se potrivește și este într-o încopciere cu y, de aceea cu drept încheiem cumcă a și b și între sine se nărăvesc și sunt într-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pot fi adevărate nici în privirea materiei lor. Despre cele mai de frunte lucrări ale minții Fiindcă mintea în înțelesul cel strâns luată ca o putere a cugetărei, mai cu samă în trei chipuri, își împlinește lucrarea sa, adică sau cumpănește laolaltă înfățoșări nemijlocite ale simțirilor și cuprinde notele acestora cele comune într-o înfățoșare universală, adică cuprinde (concipit) - de unde se nasc concepturi; sau hotărăște înfățoșările mijlocite una prin alta, și de nou le leagă laolaltă, adecă judecă de unde purced județele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
datele înfățoșărei și, mai pre urmă, împreună acele note comune într-o unitate a conștiinței și așa produce acea înfățoșare care se numește concept. Din concepturile cele formate poate mintea noastră să alcătuiască alte nouă concepturi adecă: concepturile cele formate cumpănindu-le laolaltă și luând sama la notele cari se potrivesc, apoi ținând în conștiință acele note cari sunt lor comune și despărțindu-le pre acestea di cătră acelea prin care se deosebesc de cătrăolaltă și mai pe urmă împreunînd notele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
împreunarea într-o unitate a conștiinței a acelor note, în cari se potrivesc înfățoșările. De la aceste 4 lucrări ale minții atârnă toată alcătuirea concepturilor. Despărțirea concepturilor. Concepturile în logică se pot prefira numai în două priviri, adică sau încît se cumpănesc între sine, sau cu mintea noastră din care se nasc. Așadar numai în aceste două priviri se pot despărți. 1) Concepturile laolaltă părechindu-se sau se pot prefira după cîtățimea lor cea din afară sau după cea dinlăuntru; cîtățimea cea din
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ce cuprinde mai puține înfățoșări se numește mai de jos, cu sfera mai mică sau mai îngustă. // Pentru ex.: conceptul animal este mai înnalt decât conceptul om, pentru că conceptul animal se cuvine mai multor reprezentații decât omul, care pentru aceea cumpănindu-se cu acela este mai jos. Conceptul cel mai înnalt decât altul se numește gen, iară acel ce se cuprinde sub dânsul se numește speție. Pentru ex.: conceptul animal este gen, iară conceptul pasăre este specie. Spețiile când cuprind sub
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
În înțelesul logic toate realitățile se nărăvesc laolaltă, adică se pot împreună-cugeta, pentru că singure numai concepturile contrazicătoare nu se pot împreună-cugeta; însă metafizica va hotărî de sunt toate acestea în vreun obiect împreună cu putință sau nu. Despărțirea concepturilor întrucît se cumpănesc cu mintea noastră Concepturile în privire cătră treapta și modul conștiinței cu care ni le înfățoșăm se despart în chiare și întunecoase (claros et obscuros), în lămurite și nelămurite (distinctos et nondistinctos), în deplinite și nedeplinite (complectos et incomplectos); mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
putem să le cunoaștem. Limbi străine așijderea numai prin mijlocirea ei suntem în stare de a le învăța, căci terminii limbilor străine niciodată și nicicacum ar fi în stare ca să deștepte vreo înfățoșare în sufletul nostru, dacă nu s-ar cumpăni aceiași termini cu terminii limbei noastre și chiar pentru că numai prin această cumpănire pot terminii limbelor străine să deștepte în noi ideile potrivite lor, pentru aceea cugetarea într-o limbă străină fiind numai mijlocită, are de-a pururea oarece greutate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vecinice, acest adăogămînt din firea sa nemuritoriu este afecția subiectului sus arătat, însă acest de bucurii vecinice este afecția predicatului doritoriu. Despărțirea județelor În logică se despart județele în două, adică sau precum se privesc în sine sau precum se cumpănesc laolaltă. Privirea cea dentîi se numește dinăuntru sau absolută, iară cea de-a doua din afară sau relativă. Despărțirea județelor în privirea cea dinlăuntru Tot județul în sine privindu-se se poate despărți după 4 momenturi, adică după cîtățime, cualitate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lasă a-și strica sănătatea sa cu mâncări scumpe și multe. El poate toate câte vra, pentru că nu vra făr' numai aceea ce poate. Se culcă cu liniște, se odihnește cu pace și se scoală cu bucurie. El știe a cumpăni vremea și privește statele vieții sale urzite cu fir și cu mătase. Răspondenția sa o are cu ceriul, la care gândurile sale îl {EminescuOpXV 579} poartă neîncetat. Nu are nici o dorire de lucrurile acestei viețe, pentru că o cunoaște deșartă; nici
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
copaci privind pe războinicii care veneau spre sat. Și deodată Iahuben auzi în apropiere un sunet puternic de tobe de aramă. Recunoscu tobele numaidecît: era armata lui Puarem. Oamenii negri se opriră și arcașii își încordară arcurile, iar ceilalți își cumpăniră lăncile în mâini. Unul dintre ei răcni ceva și numaidecât o ploaie de săgeți se năpusti spre soldații cu coifurile sclipitoare. Câteva sute de atlanți năvăliră cu săbiile în mâini. Se făcu învălmășeală. Folosindu-se de ea, soldatul Iahuben alergă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
nume ne-am obișnuit. Dar spune-ne, nimicind cele două orașe, nu vom face oare o nedreptate? Acolo trăiesc și oameni nevinovați. - Oamenii nevinovați nu trăiesc în cele două orașe, ci numai în bordeiele din afara zidurilor! strigă Auta. Nu mai cumpăniți atâta și nimiciți-le: mulțimile de oameni sărmani se vor bucura. - Bine, zise Uh după un răstimp de gândire. Tu și cu prietenul nostru vă veți duce să spuneți acestor oameni din afara zidurilor să plece. Căutați să ajungeți acolo seara
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
contribuit la supraviețuirea și păstrarea credibilității acestora; 3. Divinația era sursă de inspirație pentru poeți și artiști; 4. Tot divinația era cea care a obligat filosofii să păstreze legătura cu religia; "ținea piept în școlile de filosofie îndrăznelii de a cumpăni liber"38; 5. Prin simplificarea și diversificarea metodelor de divinație se asigura publicului larg nevoia de supranatural; 6. Prin divinație se urmărește păstrarea și promovarea cultelor naționale (profețiile și predicțiile poartă cu ele sensul originii supranaturale a unui popor sau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a nimerit călare pe cumpăna fîntînii. Pe unul din capetele ei, ca pe o cobiliță purtată pe umăr de o ființă cvasimitică, un fel de erou din basme sau din povești. La ce-ar fi bună cumpăna decît la a cumpăni, a cîntări lucrurile și a le pune În echilibru. Un echilibru dinamic obținut prin clătinări și legănări ușoare. În cazul de față, se pare că făptura inconsistentă a curcubeului poate ține În echilibru, În uimirea noastră de moment, toată amărăciunea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
se pare că făptura inconsistentă a curcubeului poate ține În echilibru, În uimirea noastră de moment, toată amărăciunea nemărturisită a vieții. Ploaia cu soare este afară, dar euforia ei de moment ne atrage atenția asupra puterii noastre interioare de a cumpăni cu grijă lucrurile lumii pentru ne păstra armonia interioară așijderea celei revelată, cînd și cînd, de concordia stihiilor. Cumpăna fîntînii ne oferă de data asta o pildă vie cîntărind ponderea nebănuită și fabuloasă pe care o dobîndește curcubeul În clipă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]