5,852 matches
-
Asociațiile pacienților strâng dovezi ca să dea în judecată Executivul pentru situația cumplită în care sunt puși bolnavii cu cancer, SIDA sau boli psihice grave. Acestora li se oferă rețete compensate sau gratuite, dar medicamentele lipsesc din farmacii, fiind vândute în Germania sau Anglia, deși la producători figurează ca fiind exportate în România
Distribuitorii fac profit vânzând în Germania medicamentele românilor cu cancer sau SIDA. Criză generalizată în Sănătate () [Corola-journal/Journalistic/27095_a_28420]
-
C.Barcaroiu. În periferia Bucureștilor din romanul său (intitulat, desigur, Periferie), unde „bălăriile... întrec în înălțime ridicăturile de pământ cu chip amarnic de case”, unde „sifilisul, oftica și foamea învrăjbesc oamenii și-i strâng în același timp în cea mai cumplită existență, care nu se deosebește întru nimic de viața animalelor”, boala și mizeria sunt învinse pentru moment de o vitalitate neașteptată, cuceritoare: „În ciuda vântului pustiitor însă, în ciuda morții premature ce parcă înadins s-a cuibărit în înfiriparea asta umilă de
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
să moară,/ De bătrînețe,/ Stăteau ascunși pe sub magazine,/ Pe sub pătul./ Le duceai mîncare, apă,/ Deschideau încet pleoapele,/ Se uitau, înălțau ochii/ Și spre tine/ Și-i închideau la loc/ Nu mai puteau să dea/ Și din coadă,/ Să- ți mulțumească.// Cumplită e intrarea asta/ La strungă/ Și pentru om și pentru animal.”
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
De obicei, lucrurile stau pe dos chiar și la cei mai mari. Are diavolul șarmul lui, ce să-i faci! Faptul că grația (da, grația!) lui Octavian, angelismul lui, „idioțenia” lui dostoievskiană, capacitatea de a se abstrage dintr-o realitate cumplită, de a-și cruța sufletul, făcându-l la nevoie să iasă din trup, biruiește răul lui Damian, mi se pare demn de relevat, ca o raritate. Nicolae MANOLESCU (dintr-o scrisoare către autor) Gabriel Chifu a scris o carte anti-proustiană
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
sînt cele ale noilor mandarini, ca ospețe obscene, „canibalice”, ale puterii ( `n romanul Țara vinului chiar se mănîncă carne de bebeluș). Există, în ultimul său roman, Broaștele, (care urmează să apară în curînd la Editura Humanitas) unul din cele mai cumplite episoade care descriu gradul zero al foamei: copiii lihniți mănîncă din cărbunele adus pentru încălzirea școlii. S-a spus despre limbajul romanelor lui Mo Yan că este fără valoare estetică, că este afectat, repetitiv, exagerat, clișeard, produs al ideologiei politice
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
o universitate din Răsărit. S-a nimerit să fie Constanța, dar pe lista destinațiilor mai erau Vilnius, Varna, Craiova sau Timișoara. Nu eu am ales, Constanța m-a ales pe mine. Primele luni - am ajuns în noiembrie 1993 - au fost cumplite din toate punctele de vedere: sărăcie cruntă - nu știam ce să mănânc, nu găseam mare lucru la piață -, lipsa de mijloace de învățământ, de manuale, de calculatoare... Dar această stupoare de la început n-a durat mult: în martie 1994 am
Sunt bolnavă de „românism“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2607_a_3932]
-
acestea îl bucurau atunci când erau bine spuse și Perigeu era unul dintre favoriții săi. Cu toate acestea spuse: Cinstiți prieteni, eu vă mulțumesc, dar vă rog să mă credeți că regret nespus că n-am să pot veni. O oboseală cumplită s-a cuibărit în oasele mele ca o durere plăcută... Perigeu, prinzând un moment prielnic, îl întrerupse: Te cred, iubite Lucullus, pentru că eu însumi sunt cuprins de durere. Trupul meu se zbate nebun mai ales după refuzul tău, de a
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
Și leșină. Trupul i se răcea din ce în ce, devenind tot mai greu. Răsuflarea-i era ca de gheață. Brațele-i lunecară. Ochii-i se închideau ușor. Pieptul îi tresărea din ce în ce mai rar. Perigeu simți. Cutremurat, se ridică. O spaimă cumplită-i cuprinse oasele. Mâinile-i fierbinți îi cuprinseră chipul. Căuta să-nțeleagă și răceala trupului ei creștea. Fiori de groază-l străbăteau până-n creștet. Geea! Geea! strigă disperat. Ea nu-i răspunse. O durere nebună îl țintuia. Dorea să facă
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
Roma își alegea un nou împărat, tânărul olar își luă banii de pe ultima comandă de amfore. Perigeu era la capătul puterilor. Ar fi vrut să iasă pe străzi. Să închine și el de bucurie alături de oamenii aceia. Dar o sfârșeală cumplită-l țintui pe marginea unui butoi înnegrit de vreme. Sub apăsarea trupului său, lemnul cedă, sfărâmânduse. Perigen zâmbi amar. Era unul dintre primele butoaie, cu vin de Chios, din care-i plăcuse mai mult. Spera ca alături de Geea să poată
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
pe care nu-i cunoaștem. E plină lumea de ei. Îi vezi acolo, afară? ?i sunt doar câțiva. MARTY: Nu văd nimic. MINISTRUL: Dar ți-i imaginezi. Întâi îi imaginezi, apoi îi creezi. Asta e sarcina ta. MARTY: Simt o cumplită... nu știu cum să-i zic. MINISTRUL: Durere. Agonie. Durerile facerii. Mai bine du-te și întinde-te. Durerea va trece. (Ea iese copleșită de durere.) MINISTRUL: Iar acum lucrurile vor deveni interesante. Cine are nevoie de rai? Cine vrea Grădina Raiului
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
urmau a fi duse la abator sunt întoarse din drum, urmând a fi transportate înapoi în locul din care au fost capturate într-un mod primitiv și barbar în urmă cu doar câteva zile. Astfel, caii care au trecut prin momente cumplite și au impresionat întreaga țară vor putea trăi în continuare în sălbăticie. Documentele ce atestă că cei 49 de cai adulți și cei trei mânji se află în custodia VIER PFOTEN au fost preluate de la Poliția Animalelor, cu acceptul prefectului
Caii salvați de la abatorizare, preluați de fundația VIER PFOTEN () [Corola-journal/Journalistic/26350_a_27675]
-
cele două blocuri împlîntate ca două animale în agonie lîngă clădirea primăriei”. Peste un an, i-a fost repartizat, ca subchiriaș, un alt tînăr („tot unul ca mine”): Mircea Zubașcu, profesor de geografie. Cei doi au trăit împreună niște ierni cumplite, apartamentul lor transformîndu-se, pe durata a aproape jumătate de an, într-o ghețărie. Singurul remediu: băutura tare. Tabloul, desprins din rama ultimilor ani ceaușiști, este într- adevăr memorabil, deși e vorba mai degrabă de o fotografie: „După patru după-amiaza, satul
Florile răului by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2636_a_3961]
-
-i fierbe în adversitate./ Și toate și tot lasă-n urmă pe veci/ Precum părăsite-n brazde de urme,/ Fără să poată nici să se-ntoarcă/ Nici funia timpului vreodată s-o curme./... Vom pierde gustul casei strămoșești/ Dar și cumplita junglă a fricii de ieri./ Vom trece pe deasupra eternelor chemări/ In abandonul altor uitate primăveri. Noi, cei ce-ajungem să rupem zăgazul/ Și vântul șansei să ne ducă pe mal/ Uitând furtuna care-nghite restul,/ Nesățioasa gură a zeului Baal
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
Deputații din Comisia de Industrie și Servicii au dat o lovitură cumplită la buzunarul șoferilor din România. Dacă Ministerul Transporturilor dorea să-i oblige pe șoferii profesioniști să se doteze cu lanțuri și cauciucuri de iarnă, deputații au introdus măsura în noul Cod Rutier pentru toți participanții la trafic. Inițiativa a fost anunțată
Noul Cod Rutier: Toţi şoferii, obligaţi să-şi cumpere cauciucuri de iarnă şi lanţuri () [Corola-journal/Journalistic/27759_a_29084]
-
stare gri,/ din ea abia mai răzbat voci îndepărtate de morți,/ încă nu e ordine acolo,/ pînă la stadiul mineral mai trebuie să se spună/ cîteva povești despre moarte Eram între oameni strălucitori,/ eram ultimul dintre oameni,/ am simțit umilința cumplită/ că nu însemnam nimic,/ că mă aflam într-un loc/ unde au încetat semnificațiile,/ că a semnifica ceva nu însemna nimic în locul acela,/ ca toate ale mele erau obosite,/ că veneam dintr-o mare oboseala,/pe care toate cuvintele mele
Poeme din turnir by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/2377_a_3702]
-
înlocuit cu limuzine de lux, parcate în fața unor vile arătoase cu și fără turnulețe de stil strămoșesc, dobândite de pe urma dezmembrării întreprinderilor vândute la kilogram. Mă uit și la bancnotele de-acum, purtând chipurile unor iluștri oameni de cultură, personalități istorice. Cumplită ironie a sorții, dacă te gândești că mulți dintre ei au trăit în sărăcie. Poate că din pricina asta bancarii noștri s-au cam fâstâcit la alegerea pozelor, când au stabilit că o bancnotă de 50 de lei cu Aurel Vlaicu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
ce mișcă, să facă planuri pentru mâine și să acționeze conform acestora. Acestea se succed cu repeziciune, așa încât, oamenii nici nu înțeleg adevărul, nici nu-l văd și nici nu reacționează în vreun fel. Majoritatea se află într-o stare cumplită de letargie și nu mai sunt capabili să perceapă ceva. Exact asta se și vrea! De fapt, se lucrează intens la amorțirea nației, pentru ca cei de sus să-și exercite îndatoririle la maxim. Marile puteri detonează cuvinte criptate, intenții ascunse
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92532_a_93824]
-
mioritic. Sau poți să-ți faci vacanța la scara blocului, așa, ca mai toți copiii și adolescenții mediului urban, cu telefonul, tableta și căștile la îndemână. Deși mi-ar fi plăcut să fie ficțiune, mi-e teamă că pura și cumplita realitate o să ne facă vacanța cu adevărat de „neuitat” și anul acesta. Cătălin Nicolae Moldoveanu (Brăila
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92532_a_93824]
-
Scuzați autopsia!... „Foaie verde de susai,/ Crește nivelul de trai/ Ca p... după f...i”. Această strigătură am descoperit-o, pe vremea odioasei dictaturi, scrisă cu pixul pe peretele unui WC public. În ciuda vulgarității lor, cuvintele exprimau un adevăr social cumplit. Tot atunci, și tot pe ușile sau pereții WC-urilor publice, erau mâzgălite tot felul de distihuri pe care astăzi le-am numi sloganuri publicitare: „Ciocolata Veronica/ Face mică găurica”, sau „Ciocolata Postăvaru/ Face p... ca și paru”, sau „Vinul
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor [Corola-blog/BlogPost/92536_a_93828]
-
suferă de neputință când văd că, niciodată, nici măcar vreo idée strălucită nu e aplicată de guvernanți. Și nu e doar cazul României, firește. Neputința ne seacă, ne exasperează zi de zi și uneori clipă de clipă. E ca o boală cumplită de care fiecare scapă cum poate, iar unii nu scapă deloc.” „În definitiv -mărturisea scriitorul Mihai Sin -, fiecare dintre noi asta căutăm o viață întreagă, să ne izbăvim. Iar eu despre asta am scris și am tot scris, personajele mele
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
unica vină a nenumăratelor victime este aceea de a se fi născut români!”. Iar un alt maghiar, episcop de Cluj - Sándor Imre -, exclama: „Ce ați făcut cu românii rămași la noi, numai barbarii puteau să facă!”. Atunci, în acele momente cumplite pentru români, tot mai des se auzeau poeziile „Graiul Neamului” (de George Coșbuc) , „Un răsunet” („Deșteaptă-te, române!”, de Andrei Mureșanu), „Steagul nostru” (de Andrei Bărseanu), „Tricolorul” (de Ciprian Porumbescu), „Pui de lei” (de Ioan Nenițescu), marșul „Drum bun!” (de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
fi să ne-ngropăm de vii!”. Iar la comanda: „Camarazi, înainte, pentru Ardeal!”, ei s-au aruncat în iadul de foc de la Oarba de Mureș, alungând ocupantul, înroșind cu sângele lor apa Mureșului, pentru a șterge hotarul vremelnic și o cumplită nedreptate. O spunea și Ion Antonescu la 1 Decembrie 1940, la doar trei luni de la ruperea nordului Ardealului, prin rușinosul diktat: „Ne-am născut aici, suntem cei dintâi așezați aici și vom pleca cei din urmă. Vom muri aici, frați
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
se clarifice față de ea însăși ,,defectele mele m-au întrecut mereu’’ (Nebun din cer - p. 25), în timp ce alter ego-ul ei stă mereu treaz, constată și înregistrează, redând apoi cuvântul în dialogul tăcut al poetei cu ea însăși. În interiorul acestei singurătăți cumplite, ,,tăcerea absolută a celor morți’’ capătă valențe imense, poeta însăși aflându-se într-un fel de pat al lui Procust ,,neînsuflețit ca și tăcerea’’, arzând în interiorul ei ,,interiorul meu mă îmbolnăvește, ah, inima îmi suferă’’ (Bidoane de lături - p. 29
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
căror mișcare, de fapt, a fost înăbușită de Ion Antonescu, „considerați periculoși, de noul regim”, și, precum bine se știe, ofițeri și generali „ai Armatei Române care, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, au luptat împotriva Uniunii Sovietice”. O cumplită răzbunare împotriva celor care au depus un jurământ militar, care doreau întoarcerea la Patria-Mamă, România Mare, făurită, la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, a Basarabiei, a doua oară anexată prin notele ultimative ale Pactului Ribbentrop-Molotov, în iunie 1940, și
O lege anticonstituţională, antinaţională, în manieră cominternistă, stalinistă! [Corola-blog/BlogPost/92651_a_93943]
-
oferit Ungariei Hortyste prin odiosul Dictat de la Viena din 30 august 1940, Cadrilaterul ( sudul Dobrogei) a revenit Bulgariei în 7 septembrie 1940, prin Tratatul de la Craiova. Nu-mi propun să fac o analiză a cauzelor care au condus la această cumplită dramă și nici să caut vinovați. Vreau doar să mă refer, în felul meu, la faptul că atrocitățile și chinurile fără margini, calvarul care s-a abătut atunci asupra românilor din teritoriile ocupate, nu trebuie uitate niciodată . Omoruri, schingiuiri, bătăi
ARDEALUL – „Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Mult ai trăit cu amar” [Corola-blog/BlogPost/92677_a_93969]