18,035 matches
-
pentru a spune povestea: Kinsey răspunzând la chestionarul pe care el însuși l-a folosit pentru intervievarea a 18.000 de americani. Obsesia metodologică a personajului intră sub microscopul regizorului, iar ce reiese e un paradox: Kinsey abordează sexul cu curaj, doar e cuantificabil, ceea ce evită și îl face timid este dragostea, pentru care nu prea are unități de măsură. De remarcat monologul final al lui Lynn Redgrave. Din SUA înapoi în Europa cu Fereastra din față. O melodramă italiană care
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
Pleșu: Sunt, în general, nemulțumit. Dan Goanță: Nu înțeleg de ce lumea nu se comportă după principiile mele. 6.Îndeletnicirea mea preferată. Răspunsul ,Cititul" a apărut, singur-singurel la: Magdalena Boiangiu, Al. Călinescu, Andrei Gorzo, Dan C. Mihăilescu. Nimeni n-a avut curajul să răspundă, ca Proust: Aimer. 7.Fericirea pe care mi-o visez. Dan Stanciu: Nu aș numi-o. Iaromira Popovici: Nemurirea. Radu Cosașu: Să scriu o carte semnată Oscar Rohrlich șCronicarul n-a verificat, dar bănuiește că e rivalul al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
cunoștințele pe care le au copiii noștri. Traficul cu note, miserupismul profesorului care merge la ore, ca și cum le-ar face elevilor o favoare, au transformat Bacalaureatul într-un circ tot mai previzibil. Ne facem că sîntem exigenți cu cine are curajul să nu cotizeze, din principiu sau fiindcă nu are cu ce. Asta ca să facem plauzibile notele date pe ochi sau pe bani frumoși.
Un circ vechi: bacalaureatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11530_a_12855]
-
bazează cartea lui B. Elvin. Autorul și personajul său au deci o luciditate deplină. Care, uneori te cam sperie; de pildă, frigura mamei, ce apare doar de puține dăți, fiind esențială, este privită cu o obiectivitate necruțătoare. îi vede singurătatea, curajul, dorința de a fi informată de problemele lumii, (ale ei proprii fiind multe și nerezolvate), logoreea solitudinii, pisălogeala pedagogică. Obiectivitatea, dorința realizată a protagonistului, împovărătoare și ușurătoare, merge uneori atât de departe încât el se întreabă dacă ea nu cumva
"Cel ce se rănește singur" by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11554_a_12879]
-
Minciuna mi se pare acum un ocol prea mare. Minți ușor și repede cât ești tânăr, dar un bătrân începe să nu mai aibă timp și atunci începe să le spună lucrurilor pe nume. E și asta o formă de curaj, de curaj constrâns ori impus. Păcatul, abia acum îl înțeleg: a păcătui, Filionescule, nu-i ce crezi tu, să guști carne de femeie și miercurea și vinerea - păcatul fornicațiunii e un păcat mic, mic și în fond necesar. A păcătui
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
se pare acum un ocol prea mare. Minți ușor și repede cât ești tânăr, dar un bătrân începe să nu mai aibă timp și atunci începe să le spună lucrurilor pe nume. E și asta o formă de curaj, de curaj constrâns ori impus. Păcatul, abia acum îl înțeleg: a păcătui, Filionescule, nu-i ce crezi tu, să guști carne de femeie și miercurea și vinerea - păcatul fornicațiunii e un păcat mic, mic și în fond necesar. A păcătui grav de
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
cu fermitate tendințele de cocoloșire a lipsurilor de care suferă unele cărți în ce privește conținutul lor de idei și nivelul de măiestrie artistică. Criticii literari au sarcina de a contribui la aprofundarea și dezvoltarea principiilor esteticii marxist-leniniste, de a aborda cu curaj problemele reflectării adevărului vieții, ale tipicului și individualizării artistice, ale măiestriei, de a analiza și sintetiza cu competență experiența drumului rodnic parcurs de literatura noastră în anii de la eliberarea țării". Toate aceste indicații sunt, bineînțeles, aberante, neavând nici o legătură cu
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
din mână și se uita la mine. Pe urmă s-a așezat pe fotoliul ei și m-a mai întrebat încă o dată cine sunt și cum mă cheamă și ce caut eu la ea în casă... Atunci, mi-am luat curaj cât am putut și am răspuns: pe mine mă cheamă Șoarece,... Șoricel, cum doriți. Sunt un biet orfan și maică-mea spunea că așa o să-mi zică lumea până ce mă fac mare și bun de însurătoare. Vă rog să mă
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
altfel. De dimineața până seara clădirea freamătă. Pe coridoare, în cabine, se repetă. Studenți cu studenți, actori cu actori, actori cu studenți, și, uneori, și câte un viitor tânăr regizor. În sală, cu timiditate la început, apoi cu mai mult curaj, asistă la exerciții: profesori universitari de la Facultatea de Teatru, Litere sau Conservator, teatrologi, ziariști, oameni de cultură, toți interesați de ,fenomenul Șerban", chiar și elevi de la școlile de artă. Exercițiile păreau simple, se complicau treptat. Dar ce rigoare, ce atenție
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
În ultimii ani ai comunismului, nume precum Lech Walesa, Milovan Djilas, Adam Michnik, Vaclav Havel, Alexandr Zinoviev, Alexandr Soljenițîn, Andrei Saharov făceau parte dintr-o mitologie contemporană a onoarei și a demnității. Cîți dintre noi, majoritatea tăcută, cei al căror "curaj" se reducea la ascultarea emisunilor postului de radio "Europa Liberă" și la maimuțărirea pe ascuns a vreunui șef de la partid (eventual, chiar Supremul), nu am visat să trăim într-o lume condusă de acești oameni, care păreau să știe toate
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
și care... Halal! mă gândeam, decădere! Or, cum ar fi zis Ițic, bunul meu coleg de bancă dintr-a-ntâia primară, mare sceptic: așa o decădere!... Cu darul pe care îl avem noi, românii, de a mitocosi lucrurile, dădusem imediat curaj sociologului de peste ocean, un om bun și naiv, de fapt, care se întrema la iuțeala... Pe vremuri, fusese vorba și de un imperialism, tot de-al lor, pentru care sovieticii îi înjurau neîncetat. De fapt, din invidie, ori din neputința
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
reproșezi ceva unui jurnal (raportîndu-l la ce anume?) oricîtă literatură ar conține el. Aici și văd un posibil paradox al genului. Jurnalul trebuie acceptat așa cum e - scriitorul are dreptul să se arate oricum -, altfel mai bine nu-l citești. Or, curajul lui Mircea Cărtărescu de a se dezvălui chiar și în ipostaze mai puțin glorioase a rămas același în ciuda riscului ridicat (dovedit) al receptării. Cu atît mai bine pentru noi, cititorii ipocriți, fascinați să contemplăm, fie și prin gaura de hîrtie
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
Buz, altfel zbătându-se, atât ca discurs cât și ca acțiune, într-o zonă mediană a tensiunii. Poate că acesta este și neajunsul noilor proze ale lui Adrian Buz. Sunt mai curate, în sfârșit, lizibile, dar le lipsește un anume curaj care să le facă memorabile. Căci, din păcate, la finalul lecturii rămâi cu puține lucruri. Formula literaturii sale e mai omogenă, dar rămâne destul de discretă și pariul pe care i-l propune cititorului pare fără cine știe ce miză. "Sâmburele epuizat" palpită
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
direcționați pe alte paliere (cointeresarea angajaților, retehnologizare, identificarea de noi piețe de desfacere etc.) e mai mult ca sigur că întreprinderea respectivă ar fi avut de câștigat și, pe cale de consecință, întreaga societate. În formula actuală, când nimeni nu are curajul să vorbească despre existența unor baroni de presă egal de veroși, egal de necinstiți și de imorali precum omologii lor din politică, s-a instituit un embargou al tăcerii. Vor exista, firește, reorientări de sume, unele ziare care, sub Năstase
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
uriașa dispută ideologică în cazul cărții lui Thomas Mann. Dar și modul de desfășurare a duelului este diferit. Cînd Settembrini trage în aer, Naphta nu se bucură, ci se indignează și-l acuză pe italian de lașitate: "Trebuie mai mult curaj ca să tragi decît să primești să se tragă asupra ta". Replica sa în duel spune tot: "șNaphtaț ridică pistolul într-un fel care nu mai avea nimic de-a face cu o luptă și-și trage un glonte în cap
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Jocul ielelor, vorbește despre duel și se joacă cu o floretă în biroul său, pe peretele căruia este amenajată "o panoplie de scrimă: măști, florete, mănuși". Pentru Andrei Pietraru, din piesa Suflete tari, duelul nu este numai o probă de curaj și de onoare - cum constată Alexandru Paleologu -, ci și de amor pasional (l'amour-passion), "cultivat de tradiția cavalerească și Ťcourtoiseť".32 Cu îndrăzneală, dar și cu inconștiență, el îl provoacă la luptă pe prințul Bazil Șerban, un redutabil spadasin. Dezlănțuit
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
și nu sentimentele se află la temelia argumentației sale. După cum nu are nici urâta caracteristică de a cerși compasiune față de Germania, cum obișnuiau odinioară s-o facă ziarele pretins filogermane. Iar, în plus, se numără printre rarele ziare care au curajul de a nu fi necondiționat filofranceze. în problema evreiască ŤCalendarulť acționează cu toate metodele unui jurnalism experimentat, de la subtilă ironie la violente amenințări. Colectivul redacțional este de foarte bună calitate și luat în serios de toți adversarii. Dacă vom sprijini
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
pentru Titus Popovici... După această primă concesie majoră, pentru Titus Popovici începe o dilemă care a durat pînă la moarte. Oferind două degete, prozatorul nu și-a mai putut refuza toată mîna. Incapabil funciar să scrie cărți comandate, însă neavînd curajul de a plonja direct în scrisul subversiv, scriitorul s-a lăsat tot mai mult atras de avantajele materiale considerabile acordate de comuniști intelectualilor talentați și obedienți: ecranizări în serie substanțial remunerate, situația de membru al Comitetului Central, al Academiei Române, de
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
chemarea surdă a privirilor (pentru că la chemarea explicită a modelelor au fost prezenți întotdeuna cu mult simț de răspundere, adică fără ezitări și fără ambiguități). O lucrare precum Originea lumii, de pildă, pe care Courbet a realizat-o cu mult curaj pentru vremea aceea - și cu tot atîta candoare prin raportare la vremurile de astăzi -, și-a găsit adăpost în spatele unei draperii a lui Jacques Lacan, draperie pe care filosoful o dădea din cînd în cînd la o parte spre a
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
cărui zelatori pretind că scriitorul ar fi fost nu numai important (ceea ce cred că nu dorește a nega nimeni, în speță ca autor al primului volum al Moromeților), dar și un purtător de steag al conștiinței antitotalitare, o pildă de curaj, demnitate, caracter etc. Mărturisim că ne-a uimit nu doar persistența unei atari perspective intenabile, dar și contrasemnarea ei de către cîteva nume, la rîndul lor importante, într-un număr mai vechi din Caiete critice, înțesat de hiperbole închinate fostului director
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
sfîrșit, deviaționist sau legionar, după vremuri și după nevoi, este de rău, și este un stigmat suficient pentru un personaj care se pare că încurcă ițele pe la raion, căci de la el pornesc toate relele". Situat la o astronomică distanță față de curaj, Marin Preda e foarte atent să-și subordoneze conștiința proprie "forului conducător", în toate variantele pe care le conține discursul acestuia aflat în necurmată metamorfoză, întrucît "calitatea activistului contează, partidul nu greșește niciodată". Prin urmare o conștiință supraindividuală, "senină" în
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
stat decît dacă ideile sale coincideau cu gîndirea oficială. în literatura română a anilor 1948-1989 nu există nici un roman realist Ťadevăratť, așa cum există în literatura rusă, de exemplu". în consecință, operele lui Preda nu fac altceva decît să ilustreze "regula curajului limitat". în aceeași manieră formală, romancierul se străduiește a combate evazionismul literar, care ar fi, pe filiera retoricii de partid (cităm iarăși vorbele lui Preda): "ocolirea premeditată, programatică a problemelor reale și obsedante ale timpului și societății noastre contemporane". Dar
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
care Tessie reușea să gîndească cel mai bine. În timpul zilei își ocupa timpul cu oaspeți - lumea se oprea mereu pe acolo cu mîncare și trebuia să pună farfurii, iar apoi să strîngă după ei -, dar noaptea, aproape ca stupefiată, avea curajul să încerce să se împace cu biletul pe care-l lăsasem. Era imposibil ca mama mea să se gîndească la mine ca la altceva decît fiica ei. Gîndurile ei se învîrteau în cerc, iar și iar. Cu ochii întredeschiși, Tessie
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
am fost și noi prizonieri într-un fel de lagăr, nu ca cel din Siberia... Și Tocilescu ne invită să ne aducem aminte. Despre ce am vorbit mai sus, despre experiențe colective și individuale, despre ce am trăit, despre limitele curajului sau ale lașității din noi. Intuiam că maniera regizorului nu este una sobră, că nu se intenționează un fel de documentar pus în scenă. Intuiam că se apelează la ironie, la autoironie, dar mă temeam de bășcălie. N-a fost
Gaura din steag by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11729_a_13054]
-
importanța sa rezidă în primul rînd din metodologie și din încercarea de a introduce rigoare științifică într-o zonă a literaturii adesea ignorată sau tratată cu nepermisă superficialitate. Pentru zecile de mii de pagini de literatură română citite, și pentru curajul de a fi abordat fără prejudecăți un domeniu rămas încă virgin (din cauza pudibonderiilor nejustificate ale criticii) al istoriei literaturii române, Maria Luisa Lombardo merită deplina noastră admirație. Maria Luisa Lombardo, Erotica Magna. O istorie a literaturii române dincolo de tabuurile ei
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]