21,524 matches
-
scriitură, mi-au tăiat prematur pofta de alte cărți la fel sau poate chiar mai importante. Nu e de mirare că Gospodinov a avut un remarcabil succes În Întreaga lume, aducând pe scena literaturii universale o gură sănătoasă de aer curat, o tehnică a sincerității (În scris există) și a dezinvolturii. Nu am citit-o ca să Învăț. Nu am terminat-o simțindu-mă mai cult. Nu am rămas cu impresia că vocabularul meu s-a rafinat (așa cum simțeam după fiecare operă
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
spre pierderea lui Însuși» (I Cor. 11, 28). De astfel Și evanghelistul Luca mi se pare că a gândit același lucru când a arătat că În timpul Patimii celei de taină, Iosif, sfetnicul cel cu bun chip, a luat cu giulgiu curat Și nepătat trupul Domnului, punându-l Într-un mormânt nou Și curat. AȘa că ceea ce ni s-a vestit prin Sfântul Apostol Pavel ne poate sluji de adevărată lege, iar ceea ce ni s-a vădit atât de frumos de evanghelistul Luca
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Luca mi se pare că a gândit același lucru când a arătat că În timpul Patimii celei de taină, Iosif, sfetnicul cel cu bun chip, a luat cu giulgiu curat Și nepătat trupul Domnului, punându-l Într-un mormânt nou Și curat. AȘa că ceea ce ni s-a vestit prin Sfântul Apostol Pavel ne poate sluji de adevărată lege, iar ceea ce ni s-a vădit atât de frumos de evanghelistul Luca ne poate fi o adevărată poruncă, pentru ca Întotdeauna să primim Sfântul Trup
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
a vestit prin Sfântul Apostol Pavel ne poate sluji de adevărată lege, iar ceea ce ni s-a vădit atât de frumos de evanghelistul Luca ne poate fi o adevărată poruncă, pentru ca Întotdeauna să primim Sfântul Trup al Domnului cu suflet curat, iar dacă se va găsi În noi vreo pată, să o Ștergem mai Întâi cu apa lacrimilor”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, În PSB, vol. 30, p. 466. footnote>. Sfânta Euharistie este hrană, dar și
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și a se lăsa instruiți în învățătura dumnezeiască pentru a cunoaște pe nemuritorul Împărat, părăsind pe stăpânii lor care au făcut numai omoruri. „Eroul nostru nu cere putere corporală, nici față frumoasă, nici neam ales, ci El cere un suflet curat care să fie tare prin sfințenie. Dumnezeiescul Logos este neîntrerupt conducătorul nostru, El pătrunde în sufletul nostru și face pace dacă în el este război. Ce mijloc minunat de a potoli patimile sălbatice și de-a stinge focul sufletesc! El
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
a trimis pe Fiul, pe Cristos, care a propovăduit și a Întemeiat Biserica, trimițându-i pe apostoli să-i răspândească pretutindeni Învățătura. Niște oameni răi, Întărâtați de diavoli, au semănat ereziile, Începând cu perioada postapostolică, stârnind dezbinări. Perioada apostolică era curată și nevinovată, după cum scria Egesip Încă din veacul al II-lea: „Biserica a rămas fecioară curată și nepervertită, Întrucât, și dacă au existat, aceia care căutau să strice rânduiala cea sfântă a vestirii Izbăvitorului totuși lucrau Întru Întunericul nopții, pitiți
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
apostoli să-i răspândească pretutindeni Învățătura. Niște oameni răi, Întărâtați de diavoli, au semănat ereziile, Începând cu perioada postapostolică, stârnind dezbinări. Perioada apostolică era curată și nevinovată, după cum scria Egesip Încă din veacul al II-lea: „Biserica a rămas fecioară curată și nepervertită, Întrucât, și dacă au existat, aceia care căutau să strice rânduiala cea sfântă a vestirii Izbăvitorului totuși lucrau Întru Întunericul nopții, pitiți prin vizuini. Atunci Însă când sfântul colegiu al apostolilor a cunoscut, În felurite moduri, apusul vieții
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Muzeele Vaticanului. Iată textul tradus: „Locuitor al unei cetăți alese, mi-am făcut acest monument Încă de pe când mă aflam În viață pentru a avea parte aici de o Îngropăciune vrednică pentru trupul meu, eu, Abecius pe nume, ucenic al curatului păstor care paște turme de oi pe munți și pe câmpii; el are ochi mari care privesc de sus pretutindenea. El ma Învățat scripturile cele demne de credință; el m-a trimes la Roma pentru a contempla palatul și a
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
și câmpia Siriei cu toate cetățile sale și, dincolo de Eufrat, Nisibi și pretutindeni aflat-am frați..., avându-l dimpreună cu mine pe Paul, iar credința călăuzitu-m-a pretutindeni și datu-mi-a drept hrană pește de izvor, preamare și curat, pe care fecioara cea neatinsă obișnuiește a-l prinde și a li-l da spre hrană zi de zi prietenilor săi credincioși, având un vin nespus de bun pe care obișnuiește a-l da dimpreună cu pâinea. Eu Abercius pus
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
păcate, ci cele rele după alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind, fără cuviință și fără înfrânare. Căci suntem datori să ținem trupul în viață, însă fără nici un gând rău. Nu e păcat a privi curat, ci a privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu e păcat neînfrânarea limbii la mulțumire și rugăciune, dar e păcat la vorbirea de rău. E păcat să nu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
înghesuie-l și tu, strigând: <<Doamne Iisuse Hristoase, vezi neputința și necazul meu, ajută-mă și mă scapă de cei ce mă prigonesc, că la Tine am alergat! >> Și roagă-te să ai putere să slujești lui Dumnezeu întru inimă curată ! ”<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, „Scrisori duhovnicești”, răspunsul 543, în „Filocalia...”, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 505. footnote> Lupta duhovnicească nu este deloc ușoară, fiindcă ea necesită întotdeauna efort maxim, însă, cu toate acestea, „lupta împotriva păcatelor nu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Marcu Ascetul, „Despre legea duhovnicească”, cap. 119, în „Filocalia...”, vol. I, p. 247. footnote>. Suntem sfătuiți să ne păzim conștiința sănătoasă, curată, nepătată, ca să alunge îndată de la sine orice atingere a păcatului ca pe o otravă ucigătoare, fiindcă plata păcatului este moartea (Rom., 6,23). Aceleași îndemnuri le avem și de la Sfântul Ioan Gură de Aur, care dezvoltă ideea precedentă, dând și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
zadarnic să minimalizeze importanța acestuia, căci, cu toate acestea, și pentru el păcatul rămâne o realitate adânc înfiptă în viața omenească și senzația tulburătoare a prezenței lui dă vieții moderne gustul amar al deșertăciunii care sapă la temeliile oricărei bucurii curate, adevărate. Cineva simte gravitatea păcatelor doar atunci când se va desface de cele de-a stânga (de cele rele), abia atunci își va cunoaște cu de-amănuntul toate păcatele ce le-a făcut înaintea lui Dumnezeu. Căci nu-și vede omul
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cel mai expus, iar publicul este neiertător de exigent, fiind obișnuit de-a lungul întregei istorii Scaligere cu tenori de rang, Caruso, Gigli, Pertile, Lauri-Volpi etc. Ei bine, Petrică (nu pot să spun că i-a tâmpit) a trecut foarte curat, cu aplauze la scenă deschisă și eu și Lisette cu Cristinica în sală, eram fericiți și respiram ușurat! Gândiți-vă că, cu câteva zile mai târziu, un Lauri-Volpi a fost literalmente fluerat în Boema! Dar ce curaj am avut! Nu
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
footnote Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa ...”, p. 589. footnote>. Deci, dacă noi avem chipul lui Dumnezeu de la creație, asemănarea cu Dumnezeu o dobândim însă prin libera noastră alegere. Asemănarea cu Dumnezeu se realizează printr-o viață curată, prin îndepărtarea de patimi, înstrăinarea de orice rău și cultivarea virtuților, toate acestea nu fără ajutorul lui Dumnezeu. Altfel spus, asemănarea cu Dumnezeu se face prin ajutorul divin și prin efort personal, fiind rodul sinergiei teandrice, adică a împreună lucrării
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
K. Wolff, op.cit., pag.100 urm. footnote>. Ca urmare, numeroși autori au recomandat, drept soluție de compromis, ținerea acordului din bas, care ar produce o oarecare rezonanță generală, în locul pedalei ce ar putea astfel să fie folosită într-un mod „curat” și convențional. Piero Rattalino exprimă poziția că pedalizarea cerută de Beethoven corespunde unei intenții artistice precise. Autorul citează pe Karl Czerny, elev direct al lui Beethoven care - în 1840, când instrumentele erau deja la un alt grad de perfecționare decât
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
acum despre Acela, prin presupuneri, erau și legate de om, prin nestricăciunea și fericirea lui: avea stăpânirea de sine și nesupunerea sub vreo stăpânire, neîntristarea și nu suferea de oboselile vieții și petrecea în cele dumnezeiești; avea înțelegerea liberă și curată de orice acoperământ și privirea ațintită spre bine<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Opt omilii la Fericiri, omilia a treia, trad. de Pr. Sandu Gh. Stoian, în colecția Comorile Pustiei, vol. 31, Edit. Anastasia, București, 1999, pp. 41-42. footnote>. Așa cum
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
mai înaltă, sau de o perfecțiune progresivă, căci absolut perfect, adică fără nici un fel de scădere, este singur Dumnezeu. Referindu-se la aceasta, Părintele Stăniloae spune: Nu era păcătos (Adam n.n.), dar nici împodobit cu virtuți dobândite și cu gânduri curate consolidate. Avea nevinovăția celui ce nu a gustat păcatul, dar nu cea câștigată prin respingerea ispitelor. Trupul lui nu era robit legii automate a păcatului, dar nu avea nici forța întărită prin deprindere de a rămâne imun față de o astfel
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
p. 281. footnote>. Această stare de perfecțiune relativă a primului om, ajutată de grația divină, se referă atât la suflet cât și la corp. Perfect era primul om din punct de vedere intelectual, pentru că mintea se afla într-o stare curată, luminată, dreaptă și liberă de rătăcire, cunoaștere dreaptă și mai ales în cunoașterea adevărului suprem, care e Bunul Creator. Aceasta reiese din faptul că a pus nume potrivite tuturor animalelor, a înțeles drept poruncile lui Dumnezeu, cu care sta în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
decât consecințe ale păcatului. Nici o slăbiciune, nici o durere, nici o suferință nu-i atinsese și n-avea să-l atingă niciodată și de aceea și trupul era destinat pentru nemurire, ca și sufletul. Unele din aceste perfecțiuni, precum: mintea luminată, inima curată, voința ordonată și trupul sănătos țineau de însăși firea omului, adică erau însușiri ale lui, fără de care nu ni l-am putea închipui și n-ar fi fost superior celorlalte viețuitoare de pe pământ. Altele, precum: nemurirea trupului și desăvârșita armonie
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
în rai ca în cer și se desfătau de prietenia lui Dumnezeu. Erau izgonite din sufletul lor dorința de împreunare, zămislirea, durerile nașterii, nașterea de copii, orice fel de stricăciune. Ca un curs de apă limpede izvorâtă dintr-un izvor curat era viața lor în rai, împodobită cu fecioria<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., p. 26. footnote>. Tot ceea ce exista întru început în Eden era bun. Adam își îndrepta toată puterea lui de iubire spre Creatorul Său și bucuria
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
să înainteze până la iubirea lui Dumnezeu care a zidit-o pe ea, ba chiar intră în convorbire cu ea. Iar prin aceasta preschimbă reaua ei deprindere în deprinderea virtuții și prin pocăință o aduce la Hristos, făcând-o din necurată curată prin învățătura cuvântului și unind-o ca pe o mireasă fecioară cu Hristos pe cea care era înainte o desfrânată (2Corinteni 11,1). Așa a făcut acel dumnezeiesc părinte Nonu, care a înfățișat lui Hristos pe fericita Pelaghia, mai înainte
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
-o ca pe o mireasă fecioară cu Hristos pe cea care era înainte o desfrânată (2Corinteni 11,1). Așa a făcut acel dumnezeiesc părinte Nonu, care a înfățișat lui Hristos pe fericita Pelaghia, mai înainte desfrânată, ca pe o fecioară curată<footnote Ibidem, p. 331. footnote>. Cuviosul Nichita arată astfel că pomul cunoștinței binelui și răului este simțirea aplicată lumii sensibile sau trupului. Omul putea contempla lucrurile sensibile fără pericol, printr-o simțire călăuzită de minte, căci celor ce au ajuns
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Diac. Asistent I. Bria, op. cit., p. 62. footnote>. A fi al lui Hristos, a-I aparține, a trăi în El și prin El, înseamnă să-L iubești pe Dumnezeu și pe aproapele, căci viața Fiului lui Dumnezeu Întrupat este dragoste curată de Tatăl și de oameni. Agape-ul este dragostea lui Hristos în noi; fiecare creștin o primește și o trăiește ca un membru activ al influxului vital al Capului. Fiind putere deplină și mădulare ce contribuie la creșterea trupului, creștinii
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
iertare. Viața lui Iisus Hristos folosește drept model. Deși a fost ispitit în toate modurile în care și noi suntem ispitiți, El a iubit și a iertat. Dumnezeu simplifică lucrurile. El ne cere să iertăm cât mai repede, cu inima curată, altruistic, așa precum și Dumnezeu îi iartă pe oameni, căci dacă El, Stăpânul milostiv, atunci când revenim la El ar arăta vreo supărare și necaz, nici un suflet de sfânt nu sar fi mântuit, căci toți au trecut prin astfel de încercări<footnote
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]