2,097 matches
-
mă mai vede în compartiment. Ajungem cu bine și producem mare surpriză în familia mătușii prin sosirea noastră. Suntem vedetele casei; Dani fiindcă-i lipicios, docil și peltic, eu fiindcă intru în război, pe viață și pe moarte, cu un curcan căruia nu-i place bundița mea roșie și fiindcă o bat pe ”frumoasa satului”, Liliana, o fată de vârsta mea care are proasta inspirație să-mi spună că e mai frumoasă decât mine. Mătușa are doi copii, un băiat și
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
rămânem împreună fiindcă amândoi ne vor la ei. Atunci mătușa ne întreabă și pe noi. Dani e ca de obicei ascultător și fără pretenții, așa că rămâne cu mătușa și vărul nostru, iar eu aleg șansa să scap de nesuferitul de curcan și plec cu verișoara Letiția spre casa ei. Casa ei, care va rămâne ani de zile căminul vacanțelor mele, era de fapt un canton silvic în Munții Zarandului, la două ore depărtare de cel mai apropiat sat. Soțul Letiției, Istin
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
mai fie o surpriză sâmbătă când vă veți revedea. - După dumneavoastră, domnișoarelor, răspunse Cris la fel de bine dispus. La revenirea în bucătăria destul de încăpătoare îl găsiră așezat în capul mesei pe Mircea. Tocmai Săndica îi turna în farfurie o ciorbă de curcan destul de fierbinte. - Haideți, copii, așezați-vă la masă cum doriți. Se răcește ciorba și-i păcat spuse tatăl. La vederea lui Andrada, Mircea tresări remarcând că i se părea o figură cunoscută. Nu știa unde a mai văzut această fată
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
centrul creației sale. Este ales deputat în Divanul Ad-hoc și delegat să stabilească legătura cu unioniștii munteni. Acum apare celebra „Horă a unirii” care va răsuna pe buzele tuturor.În timpul Războiului pentru Independență scrie ciclul ” Ostașii noștri” cu celebrele „Peneș Curcanul”, „Sergentul”, „Odă ostașilor români”, „Hora de la Plevna” etc. Când Vasile Alecsandri intra la Junimea toată adunarea se ridica în picioare, inclusiv Maiorescu, pentru a-i cinsti onoarea. Aici și-a citit în aclamațiile tuturor multe din operele lui, aici l-
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
Saturn. Bătrânul a aruncat ancora și am început pescuitul. Mergea bine. Guvidul trăgea nervos de momeală, iar eu aveam râmă neagră,plăcerea lui, după pipota proaspătă de un roșu carmin, mai ales dacă este de la pasărea de țară, de rață, curcan sau gâscă. Dar valurile se accentuau din ce în ce mai tare. Nu mă deranja mărimea lor, ajunsă la un metru înălțime, ci faptul că veneau dinspre mal spre larg. Tangajul[ii]bărcii îmi provoca neplăceri la stomac și amețeli, însă eu încercam prin
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349851_a_351180]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CU CURCANUL LA TÂRG Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1213 din 27 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului CU CURCANUL LA TÂRG Mă, fraților, bine-a zâs cine-a zâs, nu te potrivi muierii...Poale lungi și minte scurtă, ce mai
CU CURCANUL LA TÂRG de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347977_a_349306]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CU CURCANUL LA TÂRG Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1213 din 27 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului CU CURCANUL LA TÂRG Mă, fraților, bine-a zâs cine-a zâs, nu te potrivi muierii...Poale lungi și minte scurtă, ce mai...Păi da, că Veta, nici una, nici două: “Du-te, Mărine, la târg să vinz’ curcanu’, să-l vinz’, zâce
CU CURCANUL LA TÂRG de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347977_a_349306]
-
răsuna târgu’! De să uita lumea ca la urs la noi... Pe mult, pe puțân, îl măritai...Scăpai de-o grije...Mi-aduc de-aminte decât blogodoreala nevestii... de-acas’, în rest... Să fiți iubiți! La bună vedere! Referință Bibliografică: CU CURCANUL LA TÂRG / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1213, Anul IV, 27 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Neacșu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CU CURCANUL LA TÂRG de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347977_a_349306]
-
borangic, sub privirile atente ale mănunchiului de busuioc așezat tot de Bunica deasupra Icoanei Maicii Domnului. Toată această atmosferă de înaltă și dumnezeiască Sărbătoare colinda apoi din Odaie în cămară, unde se îngrămădeau sarmalele, ceaunul mare cu ciorbă de pui, curcanul rumenit, friptura de vită, de rață, de gâscă, carnea de berbec sau de oaie stearpă, nu se sacrifica mielul fiindcă după tradiția strămoșească, zalmoxiană, fătul masculin nu se sacrifica până nu atingea maturitatea, până nu lăsa urmași, cârnații de porc
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
popular, pășind alături de familie cu coșurile încărcate de prinoase, roadele muncii lor harnice și cinstite. Nevestele frumoase, adevărate Amazoane trace, purtau coșurile acoperite cu ștergare de in țesute de ele, pe cap sau în mână, iar bărbații țanțoși ca niște curcani, cu pălării de fetru și pană de cocoș la ele, țineu în mâini sticlele cu vin, scos din butoiul ori damigeana neîncepută din toamnă de la cules, care spumegau de bucurie ca niște șampanii. Cei care se sculaseră dis de dimineață
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
Gheorghe-Ocrotitorul Primăverii, flamura verde a nemuririi, ca simbol al veșnicei slave a Mântuitorului Hristos. În spatele casei erau rând pe rând: curtea păsărilor țanțoșe în apanajul lor viu colorat: curci, gâște, rațe, găini, bibilici, vrăjite de fastuoșii cocoși sau de înfoiați curcani care fluierau permanent ca niște arbitrii de fotbal, cea a bovinelor, a ovinelor și pe urmă cea a porcilor. M-am născut în localitatea Bârsoiu, județul Vâlcea, așezată la o răspântie aproape egală ca distanță de Vâlcea, Drăgășani, Pitești și
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
omenirii îl așteptau cu flori pe tânărul ce promitea împlinirea lor. Nepăsător că Bătrânul An moare lângă mine, am început și eu să chefuiesc cu cei dragi, înfruptându-mă din toate bunătățile de pe masă, unde erau sacrificate de-a valma, curcani, pui de găină, pești, purcei sau porci, toate pentru lacoma și fantezista noastră poftă. Evident că le-am udat din belșug cu vin rozaliu și urări de sănătate. Adică, sănătatea noastră, nu a ființelor ce urmau să fie sacrificate pentru
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
reproșându-mi că eu sunt vinovat de ce i se-ntâmplă tânărului aurolac. Le-am răspuns stupefiat: cu ce v-am greșit stimate speranțe părăsite? Nici măcar nu-l cunosc pe dumnealui. -Nu-l cunoști? Cum ți-ai permis să mănânci somon și curcan, să bei șampanie, să benchetuiești nepăsător și egoist alături de dragul nostru flăcău, flămând și părăsit de toți cei ca tine, furându-i... -Ho, că n-am furat nimic, nimănui! Dimpotrivă, acest individ a intrat fraudulos în acest bloc, unde își
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea cu picioarele pe tot spatele. Mama și bunica se distrau văzându-l pe Samson
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
V De aceea judecăm, Judecăm și condamnăm, În temniță îi băgăm La răcoare, să mai stea Acela care-o-ncăpea! Că în pat sunt doi și trei, Nu-i ușor să scapi de ei. Mai un punct, o virguliță, Un curcan, o punguliță... Încadrări găsim destule - De-aia e lege pe lume. Polițiștii ar șoma, Să-i mai prindă ar uita, Ca pisica-ar dormita... Torcând iarna și vara - Fără spor și fără lână, Ar muri de viață bună, Dacă noi
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
ai noștri” Vine august cu mașina Să înghită-n sec „ai voștri”, Si-l întreb direct, pe șleau, N-o să moară câțiva ani, Tu cu cât ai luat benzina? Mai lăsați-i și pe-ai noștri Miau! La ciolane de curcani!! Măcar ăștia patru ani!?! Plec în august la plimbare, Nu muncesc, nici bani nu iau, Rondelul electricității Stau și-aștept privatizare ... Miau! Pe cinstea mea, n-o să-mi țin gura, Și-o spun acum, că e momentul, August, lună de
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
Saturn. Bătrânul a aruncat ancora și am început pescuitul. Mergea bine. Guvidul trăgea nervos de momeală, iar eu aveam râmă neagră, plăcerea lui, după pipota proaspătă de un roșu carmin, mai ales dacă este de la pasărea de țară, de rață, curcan sau gâscă. Dar valurile se accentuau din ce în ce mai tare. Nu mă deranja mărimea lor, ajunsă la un metru înălțime, ci faptul că veneau dinspre mal spre larg. Tangajul[ Tangaj = mișcarea oscilatorie de înclinare a unei nave, aeronave sau vehicul feroviar, efectuată
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
de apă. Un soare cu dinți iese din cotul apei pe-un picior de plai. Mâna de stele din inima pădurii nu-i un cap de pod. Vârful muntelui scrie autografe pe fața lunii. Farul pâlpâie ademenind fluturii să eșueze. Curcanul vinde un șirag de mărgele în prag de iarnă. Spre Poarta Sfântă ciocârliile își duc rugăciunile. Lumina toamnei trezește licuricii din abecedar. O zi de alta cântecul cocoșilor desparte-n noapte. Doar șoricelul știe iarna cămara la fel ca mine
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
ei. Bidel târî afară trunchiul. Era neobișnuit de greu. Doar când a ajuns pe mal și s-a așezat lângă el ca să-și tragă sufletul și să tușească în voie, își dădu seama că trunchiul semăna cu un os de curcan, așa cum văzuse el ultima oară când mâncase ca un spart la pomana lu' Ghiborțea, un fost coleg de pușcărie din vremea când, tineri fiind, foloseau în comun fetele răpite din horă, sau de pe la cosit. Curios, râcâi cu briceagul și se
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
hoți, tâlhari, corupți și alte minciuni specifice presei capitaliste. Nu mai era cale de scăpare! Muzeografii se înarmară cu răbdare, rulete, șublere și cafea, apoi porniră să se certe, așa cum le stă bine intelectualilor. Se introduse în discuție ipoteza unui curcan iradiat de la Cernobâl, a unei farse, a unui joc al eroziunilor apei, a veșnicului mamut, însă acesta refuza să fie pomenit în cărțile înaintașilor ca viețuitoare a plaiului mioritic, iar la un moment dat, directorul pomeni de un saurian uriaș
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
Saturn. Bătrânul a aruncat ancora și am început pescuitul. Mergea bine. Guvidul trăgea nervos de momeală, iar eu aveam râmă neagră, plăcerea lui, după pipota proaspătă de un roșu carmin, mai ales dacă este de la pasărea de țară, de rață, curcan sau gâscă. Dar valurile se accentuau din ce în ce mai tare. Nu mă deranja mărimea lor, ajunsă la un metru înălțime, ci faptul că veneau dinspre mal spre larg. Tangajul[ Tangaj = mișcarea oscilatorie de înclinare a unei nave, aeronave sau vehicul feroviar, efectuată
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
Când peste mulți ani Fiul Meu, Iisus, va intra în Ierusalim, nu va călări un cal mândru, nici o cămilă puternică, ci un modest măgăruș. Va fi un simbol al sărăciei și simplității, așa cum, de fapt, trăiesc marii oameni. COCOȘUL ȘI CURCANUL Deși copilăriseră împreună și făcuseră o mulțime de pozne, cocoșul și curcanul se dușmăneau de multă vreme. Totul a început din momentul în care cocoșul a prins să cânte. Că trăgea el zeci de cântări ziua prin ogradă, nu era
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
va călări un cal mândru, nici o cămilă puternică, ci un modest măgăruș. Va fi un simbol al sărăciei și simplității, așa cum, de fapt, trăiesc marii oameni. COCOȘUL ȘI CURCANUL Deși copilăriseră împreună și făcuseră o mulțime de pozne, cocoșul și curcanul se dușmăneau de multă vreme. Totul a început din momentul în care cocoșul a prins să cânte. Că trăgea el zeci de cântări ziua prin ogradă, nu era nimic; dar cum îi e obiceiul, pe la miezul nopții, când curcanul tocmai
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
și curcanul se dușmăneau de multă vreme. Totul a început din momentul în care cocoșul a prins să cânte. Că trăgea el zeci de cântări ziua prin ogradă, nu era nimic; dar cum îi e obiceiul, pe la miezul nopții, când curcanul tocmai dormea mai bine, atunci se apuca de cântat de răsuna tot satul. - Ce-ai, măi, ai căpiat? îl întreba de fiecare dată curcanul, nervos. Cocoșul nu-l lua în seamă și, ca o placă stricată, repeta de mai multe
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]