773 matches
-
decembrie 1989. In decursul a trei mandate la misiunea din Budapesta, diplomatul român a reușit să stabilească numeroase relații amicale cu o seama de politicieni, diplomați și oameni de știință din Ungaria. A reușit, totodată, să învețe și să vorbească, cursiv, limba ungară. In relațiile cu U.R.S.S., diplomatul român a luat parte la pregătirea vizitei în România a lui Mihail Gorbaciov, în mai 1987. Cu această ocazie a realizat existența unor serioase divergente între conducătorii celor două țări. Contradicțiile s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
drum imediat cu descântecele ei, și care spune cu un firesc, ce nu poate pune la îndoială cele povestite, „că aista nu-i lucru mare”. Vorbirea lor este colorată și în funcție de timpul la care se referă vorbitorul. Într-o povestire cursivă ce se referă la trecut și la întâmplări fantastice, acesta folosește timpuri verbale în care auxiliarul perfectului compus are forma scurtă precum: o făcut, o fost, o văzut, s-o dus. Această formă este folosită și pentru pers. III-a
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
succesiunea evenimentelor. OC3: Obiectiv de performanță și evaluare: să reproducă cuvinte și expresii din poveștile cunoscute; NIVEL: MINIMAL: reproducerea unor fragmente din povești, însoțite de elemente de expresivitate. MEDIU: preluarea vorbirii directe, sprijinindu-se pe ilustrațiile din texte; MAXIMAL: : povestirea cursiva, cu referiri precise, însoțită de elemente de expresivitate; DS: Științe: Obiective cognitive: OC4: Obiectiv de acomodare: să numere conștient în concentrul 1-5; NIVEL: MINIMAL: numărarea obiectelor și să recunoașterea cifrelor; MEDIU: raportarea cifrei la cantitate și a cantității la cifra
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
sunt puși copiii în situația de a folosi cuvintele și expresiile în enunțuri personale, reproducând episoade sau chiar toată povestea. Încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii trebuie deprinși să-și exprime cu ușurință gândurile, dorințele, să redea în mod cursiv o poveste,un basm, o întâmplare. Aceste deprinderi se formează prin activități de povestiri ale copiilor care se proiecteză în a doua parte a anului școlar la grupa mijlocie, ponderea având-o la grupa mare și pregătitoare , unde se solicită
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
publicam la "Junimea" opul lui Teașcă intitulat ingenios și incisiv "Ce rău v-am făcut?" N-a fost nevoie să recurgem, în redacție, la traducerea... din română în română, rezervată celor mai puțin deprinși cu scrisul, fiindcă Nea Titi nara cursiv, colorat și destul de îngrijit gramatical. Dacă era să emitem vreun reproș, ar fi fost de fond: "piticul" considera că, totdeauna, dreptatea îi aparține și că nimeni în afara persoanei dumisale n-ar avea acces la adevăr și drept la opinie proprie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lumea a își bate capul să dovedească că noi ne tragem din cutare sau alt neam..." Citiți oricare din textele de mai sus și, apoi, un poem eminescian, sau un articol de gazetă. Altă limbă! Mai limpede, mai exactă, mai cursivă, mai curată, mai sugestivă, mai armonioasă, mai... românească. * "C ugetările domnului Iacoban" se intitulează replica târzie a dlui Călin L. Cernăianu, prilejuită de apariția într-o gazetă a unui articol al nostru intitulat " Care-s dovezile?" O publică "Bucovina literară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
simplu să îndestulezi masa. Mama era o bună croitoreasă și îi plăcea să ne îmbrace cu gust și frumos. Se mândrea cu noi deoarece eram buni la carte și eram cuminți. Ea nu a făcut decât 6 clase, dar citea cursiv diferite rugăciuni și poezii; știa multe poezii. Citea zilnic acatistele Maicii Domnului. Avea o minte ageră și ne controla cu insistență temele. Se supăra când scriam de mântuială. Îi plăcea mult aritmetica și ne ajuta în rezolvarea unor probleme. A
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
în seria animală”, „Evoluția sistemului nervos în seria animalelor” etc. Cursul de Geologie istorică și paleontologie l-am făcut cu prof.dr. Nicolae Macarovici. Acest obiect a devenit „piatra” de încercare din întreaga noastră studenție. Cursul predat era foarte bine sistematizat, cursiv, clar și doldora de informații științifice. Trebuia să reții orice frază, deoarece fiecare frază conținea informații care se cereau a fi reținute pentru examen. Când citeam cursul îmi era clar, înțelegeam totul și îmi imaginam perfect succesiunea structurilor de fosile
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
acele vremi. Pelicula era subtitrată cu litere destul de mari și doamna învățătoare numea câte un elev să citească. Toți s-au bâlbâit și citeau destul de greu. La un moment dat m-a pus pe mine să citesc și am citit cursiv tot filmul. La sfârșit le-a ținut o predică moralizatoare leneșilor în ale cititului, iar eu am fost lăudată în fața întregii clase; am fost foarte mândră de laudele nașei, pentru că nu veneau din relația de familie, ci din calitățile mele
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
44,0 1933 (dec) P. Liberal 51,0 13,9 1,6 66,5 33,5 1937 (dec) P. Liberal 36,4 20,4 0,8 57,6 42,4 Sursa: Extras din statisticile oficiale. Arhivele Camerei Deputaților. Notă: Cifrele cursive arată voturile partidului aflate la putere. a Numit de obicei cu șase până la opt săptămâni înainte de alegeri. b Uniunea Națională, creată înainte de alegeri cuprindea și Partidul Liberal. Figura 1 Celelalte două partide majoritare au urmat o mișcare similară, fiecare, în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
noi și întreaga suflare românească pe cel mai mare gânditor. Ne plecăm genunchii înaintea sicriului și vă trimitem condoleanțele noastre.” La „Un an de la Unirea Bucovinei” numărul 202 din 30 noiembrie 1919 cuprindea editorialul „Unirea Bucovinei” de Const. Cehan Racoviță, cursivul portret „Iancu Flondor”, omagiu al ziarului Bucovina adus omului politic, articolul „O zi mare” semnat de Șt. Vlădescu, telegrame omagiale adresate lui Iancu Flondor și semnate de Const. Cozmiuc, directorul ziarului învățătorimii Tribuna și președinte al reuniunii învățătorilor din Gura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în teatrul „Raimund” - voci de presă”; „Războieni” de V. A. Urechia, cu prilejul solemnității dezvelirii monumentului ridicat de ofițerii regimentului XV de Războieni spre comemorarea marelui război susținut la 26 iulie 1476 de Ștefan Vodă cel Mare contra sultanului Mahomet”; cursivul „Constantin de Stamati - Ciurea”, urmare a faptului că „în vremea din urmă, prin revistele noastre săptămânale, numele acestui scriitor basarabean a venit să ne aducă aminte că și în imperiul Autocratului „tuturor Rușilor mai sunt Români care vorbesc limba românească
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
director al Teatrului Național din Cernăuți. Rușine! Nulitate artistică și ultima expresie a dobitociei e acest parvenit, susținut de cineva din jurul unui minister atotputernic... (nr.66 din 21 februarie 1932). Și tot despre Mișu Fotino la 7 februarie 1932 din cursivul „Ticăloșia de la Teatrul Național”: „Incultul Fotino. Un privilegiat al fustei, un actor bâlbâit, un analfabet, un șmecher în mânuirea fondurilor bănești. Acest pește al favoritismului de la București. Lingușitor, valet de casă, traficant sentimental... El ia adus la Cernăuți pe regizorii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Barbu Slușanschi scriau eseuri, Paul Constantinescu dezvolta problema Specificului național în muzică. Grupul bucovinean, în Iconar, cultiva o lirică „sumbră, întemeiată pe ideea morții, complement al filosofiei disperării” (nr.7/1936). Publicația avea și articole de atitudine directă, aniversări, comemorări, cursive despre credință ca: „Maglavitul și alte semne și minuni”, însoțit tot de un citat biblic: „Dacă voi veți tăcea, pietrele vor striga”. Se adaugă o bogată bibliografie din domeniul cărților și revsitelor. Titluri „Ritmul generațiilor în evoluția artelor” de Traian
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Brăileanu; „Reflexii la dezideratele Congresului al XIII-lea învățătoresc”, de Iustin Cârdei; „Stilistica în școalele primare”, de I.V. Viorescu; „Congresul de la Cernăuți al geografilor României” de O.Tranavschi și T. Balan ș.a. Cinstind memoria unor înaintași, revista publica in memoriam cursive interesante despre: Dimitrie Onciul, Eusebie Ioanețiu. Cronica, Buletinul Asociației, Activitatea secțiilor județene, Cărți, Revista revistelor, Abonamente încasate, Poșta administrației și a redacției, Librăria și Papetăria „Ostașul român” Cernăuți, Cursuri de pregătire, Curs pentru învățătorii neromâni ș.a. erau rubrici aproape permanente
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să fi rămas, într-adevăr, la distanță de estici, neimaginându-se ca posibilă destinație pentru ei. Lumea într-un manual Sumara noastră incursiune prin țările din Est ne confirmă că predarea istoriei a rămas foarte devotată textului, povestirii explicite și cursive. Chiar atunci când în paginile cărților au pătruns imagini, reproduceri ale unor documente istorice, tabele sau diferite decupaje cu "sarcini de lucru pentru elevi", rațiunea lor de a fi a rămas una singură: aceea de a derula o povestire despre trecut
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lucru cu caracter operațional. Astfel, la absolvirea clasei a IV-a, elevii trebuie: -să cunoască mecanismele citirii corecte a cuvintelor și propozițiilor (fără omisiuni, adăugiri sau substituiri și fără pauze între cuvinte, atunci când punctuația nu le impune); să citească corect, cursiv, conștient și expresiv respectând semnele de punctuație, accentele, pauzele logice; să citească corect, prin articularea clară a fonemelor, silabelor, cuvintelor; să cunoască implicațiile topicii în comunicarea orală și scrisă; să povestească texte cu conținut narativ după planul de idei; să
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
pe creatorii culți să se inspire din miturile autohtone, convins că mitologia românească „e tot așa de încântătoare ca și mitologia scandinavă sau greco-romană și [...] are aceeași savoare poetică și artistică”. Expunerii din lucrările altora, el i-a preferat prezentarea „cursivă și logică a miturilor despre facerea lumii, oameni vechi, Dumnezeu, diavol, crearea omului, Iisus Hristos, viața omului, timp, duhuri nevăzute, făpturi de basm și a doua viață”. Receptarea contribuției lui O. a fost contradictorie: dacă Romulus Vulcănescu o situează între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288521_a_289850]
-
vertebrale este importantă dacă avem în vedere o rahianestezie; examenul atent al regiunii cervicale anterioare, poate evidenția o gușă cu sau fără hipotiroidie. 4.1.2.2. Examenul clinic pe segmente Examinarea pe segmente a bolnavului este o variantă mai cursivă și mai „elegantă” a examenului clasic pe aparate și sisteme [2,15,16]. a. Astfel, cu bolnavul în poziție șezândă se efectuează: examenul extremității cefalice: tegumente, implantarea fanerelor, ganglionii (occipitali, retroauriculari, submandibulari, latero cervicali, mentonieri, etc.), examenul mucoasei conjunctivale, reflexul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
de valori nemuritoare. și fără a exagera, putem spune, cu sinceritate, că poetul Tudor Gheorghe Calotescu a surprins, măiestrit, limbajul spațialității marelui sculptor, ritmicitatea unei liniarități geometrizante, redate într-un complex de metafore revelatorii, cu aromă modernistă, într-o frazare cursivă, de o finețe cromatică și cantabilă emoționante. Ochiul său lăuntric, implicat și extaziat, surprinde „scânteia spiritului” genialului artist: „trecerea plin clipa iubirii / sărutul ca o victorie / odihna înțelegerii... / zămislirea perfectului...”, „pecetea tacită a acceptării...” (Pecetea) Versul lui Tudor Gh. Calotescu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în ființa mea! Rinichii mei se eliberează tot mai ușor, de toate stările de frică acumulate! ALCHIMIZAREA STĂRILOR DE PANICĂ Când panica se instalează, respirația devine agitată, dispare controlul și echilibrul. Mișcările corpului devin haotice și vorbirea nu mai este cursivă. Este relativ greu să ne recăpătăm controlul și echilibrul imediat și este indicat să ne oprim din orice activitate pentru a ne mobiliza și a alchimiza toată încărcătura negativă ce ne-a penetrat sistemul emoțional și energetic. EXERCIȚIU: RESPIRAȚIA ALTERNATIVĂ
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
a redea importanța paradoxului în imensa parabolă a istoriei umanității, făcând-o vizibilă nu doar pentru elita savantă. Odată asigurat succesul alfabetizării, eseul putea deveni varianta laică a predicii ecleziastice. Eseul evocă urgența unui nou tip de lectură: aceea tăcută, cursivă și imediată. Contrastul cu tehnica ruminației (lectio divina), practicată de întreaga tradiție monastică, aproape că nu mai trebuie subliniat. După mărturia Sf. Augustin (Confesiuni 6.3.3), un început al modernității lecturii apare odată cu Sf. Ambrozie de Milan, care renunță
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și Cuțache (1947), Paznicul florilor (1955). Un alt capitol al literaturii scrise de D. îl reprezintă dramaturgia. Debutează cu o lucrare bine primită de critică, Seara răspunsurilor, în 1958, construcție dramatică reușită sub raportul compartimentării faptelor, cu un dialog viu, cursiv, spiritual. Personajele, antrenate într-un turnir al confruntării dintre adevăr și mistificare, se mișcă în mediul actoricesc al unui teatru de provincie, ilustrând prin radiografiere, confortul sufletesc minor căruia îi cad victime în primul rând cei care n-au tăria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
rădăcinile în dorința impetuoasă de adevăr. Spirit justițiar, pentru ea actul de reabilitare a numelui profesorului este singurul lucru normal într-o lume deformată de frică și lașitate. Adevărata măsură a talentului scriitoarei este dată de volumul de proză scurtă Cursiv de septembrie (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara), ale cărui povestiri și schițe pun în lumină o sensibilitate feminină barocă, pluriformă și neliniștită, ce recunoaște în modurile de manifestare ale existenței tot atâtea reflexe ale unui principiu spiritual integrator. Fie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287602_a_288931]
-
unde locuitorii unui sat construiesc un edificiu impozant pentru o trupă de saltimbanci care nu va sosi niciodată. Remarcabile, sub aspectul acuității analitice și a fineții compoziționale, sunt paginile de jurnal intim din finalul cărții (Pavană pentru doamna E.B. și Cursiv de septembrie), ce se înscriu în tradiția literaturii de introspecție psihologică. Epidemia de iluzie (1998) coagulează în versuri cu tentă expresionistă experiența-limită a zilelor din decembrie 1989 la Timișoara. SCRIERI: Singurătatea poveștilor pentru copii, Timișoara, 1982; Cursiv de septembrie, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287602_a_288931]