1,648 matches
-
bine, tovarășă Jiang Ching. Lumea e a ta, dacă ai talent, Fairlynn. Uite ce-mi zice soțul meu: Străzile sunt pline de aur, însă nu toată lumea are ochi să-l vadă. Fairlynn zâmbește. Bine. Fă mai mulți copii și exersează cusutul. Nu te poți abține să nu muști, nu-i așa? Cred că problema e coafura ta în gen Shakespeare. Sunt sigură că-i îndepărtează pe bărbați. Voi fi fericită să-ți fac altă tunsoare. Lan Ping, nu mă poți face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
începe competiția strânsă cu Chiang Kai-shek având ca miză conducerea Chinei. Jiang Ching își sărbătorește următoarele patru aniversări ale zilei de naștere în micuța grădină de la gura peșterii lor. La treizeci și unu de ani, a devenit o expertă în cusut și s-a obișnuit cu transformarea camerei de zi în cartier general de război. Când și când, după ce se câștigă o luptă importantă, Mao îi dă afară pe tovarășii lui. Își ia o zi liberă ca să și-o petreacă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
dorit și pretinde cè nu existè o altè soluție decât operația, Auzind cuvântul operație, Diana închipuindu-și tot ce poate fi mai rèu în asta, cum ar fi, de exemplu, cuțit, sau foarfece, apoi sânge și un ac uriaș de cusut, ea însèși, în calitate de viitor medic, fècuse nenumèrate operații Pamelei deși pèpușa fusese foarte cuminte și n-a vèrsat nici o picèturè de sânge, gândul operației, persistent și sâcâitor, o smulge din starea de vis în care pèrea cè alunecase fèrè voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
norocul În altă parte, unde nu era știută. Țin minte că la nunți era și un joc-al-prostirii, când era arătat, fluturat, cearceaful Însângerat, semn că... petrecerea putea continua, mireasa fusese fată-mare. Îmi ajunseseră la urechi tot felul de vorbe despre cusut, despre beșică-plină-cu-sânge-de-hulub... - atunci nu le Înțelesesem, dar știam că sunt În legătură cu cinstea-fetei. Nici asta nu-mi era limpede, unele cu care m-am avut eu bine Îmi spuseseră că cinstea lor e păsărica - mai mare sau mai mica, depindea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
vale, la scăldat - altceva. Cu bube. Mi-a descântat Mătușa Domnica de-râie, e cel mai curat, nu-i cu balegă, nu-i cu cap di șărpe de-o săptămână - numai cu untură de porc, curată și cu acul de cusut - ce-i mai curat, pe lumea asta, ca un ac? Dar mama că nu, că-i su-per-sti-ție și că ea se duce după doctor, la Vatici. În așteptare, mi-a dat cu alifia-de-toate; cea care rău-nu-poate-face - Însă pute a pucioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
vase într-un subsol, opt ore pe zi. Între timp, căpătase destulă îndemânare. Toni îi dăduse un palton vechi de-al lui, unul lung, iar el îi lărgise buzunarele, tăind căptușeala. Ca să-l ajute, doamna Sanowsky stătuse la mașina de cusut până noaptea târziu. În pauzele partidei de wrestling, tata umbla de colo până colo, cu paltonul pe el, iar Toni îl examina cu priviri de expert. Spunea: „Asta e bine, asta e rău, asta bate la ochi” și așa mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
acasă, e pricepută la croitorie, și-a tăiat hainele de piele și-a creat brățări, coliere, șaluri, apoi le-a tăiat și pe ale maică-sii, la un moment dat și-a vândut bijuteriile și a cumpărat două mașini de cusut, a angajat două femei de serviciu care se pricepeau cât de cât. Lucrau în apartamentul pe care i-l închiriaseră părinții. Atunci a întrerupt facultatea timp de un an. Era la Pedagogie-Psihologie. Voia să devină ministrul învățământului. De mică făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
zăpezilor, îmbinînd bucățele de carton de forme ciudate. Mă plictiseam repede de ele pentru ,că învățasem să refac dreptunghiurile acelea și pe dos, fără să mai țin seama de desene, doar după formele cartonașelor, îmi mai lua și cartonașe pentru cusut, desenate în culori și găurite. Nu aveai decât să treci acul cu ață prin găurelele alea, ață maro, albastră, verde, galbenă sau roșie. Conturam astfel ciobănașul cu oița sa, tractorul, băiatul și fata ținîndu-se de mână, stilizați frumos, fluturele. Mereu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mătușa stăteau de vorbă, eu mă uitam la peștele de sticlă din vitrină, la tablourile făcute din voaluri și mătase galbenă de pe pereți, înfățișînd lebede plutind pe un lac albastru, dar mai ales îmi făceam de lucru la mașina de cusut. Scoteam din sertarele ei petice de pânză de toate culorile, cârpe cu înflorituri, bucăți de pluș vișiniu, cu care mă apucam să-mi înfășor păpușa. Venea imediat lângă mine Marcel, vărul meu, care se apuca s-o lege pe Zizi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
când îl apuca dragostea pentru mine, fugea repede în camera lui și venea cu o cutiuță de Cavit 9. Mă servea cu o tabletă galbenă și parfumată, de consistența cerii. Puteam zăbovi așa, jucîndu-ne în colțul nostru de sub mașina de cusut, și-o zi întreagă. El își aducea mașinuțele paradite și-o plimbam pe Zizi peste tot, în remorcă. Se prefăcea că o răstoarnă până mă făcea să plâng de-a binelea ,i se uita pe sub fustă; în acest timp, peste
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lipeam pe cealaltă de geam. Știam că în partea cealaltă, spre sufragerie, gemulețul are perdea de pânză mată, creață, așa că nu puteam fi văzută. După un timp, conversația a încetat și-a început să se audă, intermitent, zgomotul mașinii de cusut. M-am trântit atunci pe pat și m-am apucat să citesc din Comandantul Cetății-de-zăpadă. Aerul se înroșise bine în cameră când, ridicîndu-mi ochii de pe cartea cu file roze, am izbucnit într-un urlet: tânărul alungit deschisese încetișor ușa și-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
am liniștit în privința ordinii în care aveam să fim vedete, am folosit iar pălăria ca să punem în ea, în secret, obiectul pe care-l adusese fiecare de-acasă. Eu îl știam doar pe al meu: șterpelisem din sertarul mașinii de cusut un termometru stricat, care arăta mereu 36 de grade. Pălăria a trecut pe la fiecare și, când am scos unul câte unul obiectele ca să le înșirăm pe masă, ele erau: un inel, un ceas de jucărie, o păpușă cât degetul, în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să-mi pese că-mi șifonam rochița cea mai bună, cu care o vizitasem pe mama și pe care nu vroiam să o schimb, îmi băgasem o mână sub pernă și ascultam fără să aud țăcănitul obsedant al mașinii de cusut din camera cealaltă. Când m-am ridicat (tanti Aura mă chemase la masă), în cameră era întuneric. După masa de seară m-am culcat și am visat un pahar. Doar o parte din buza lui se vedea, lucind, dintr-o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
-ntorcea, ce nu scotea din ele ! Haine lu Tudor, tocma pe măsură, cămăși de noapte, șorțuri de bucătărie, costume de baie ; într-o vreme, îi făcuse Ivonei și pantaloni : pantaloni peșior - așa le zicea p-atuncea. Tot la mașina de cusut, dă-i și dă-i, tot cu croitu. Din ochi croia, fără tipare, fără nimic, Ivona îi mai aducea jurnale străine, da ea nici nu se uita la ele : — Lasă-le p-astea, zicea, că știu io și fără... Ea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
văzut-o pân casă cu niște pantofi scâlciați și c-o treanță de cămașă soioasă, de nu-ți vine nici să ștergi pe jos cu ea. Haidi, madam Cristide ! fac io la ea. Haidi, vin și-mi desfă mașina de cusut ! Haidi și-mi dă toate alea ! Da ea dase puțină lumină la ea-n dormitor și-și dedea cu pudră. Dac-a văzut că io tot o zoream, a lăsat boitu și-a-nceput să umble pân dulapuri și pân
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
din țară odată cu nemții, da l-a prins americanii. Și americanii l-a dat la ruși, și rușii l-a dus la ei, în Siberia. Ei, Balada Siberiei ! Ce film ! Ce-am mai plâns la el ! Duduiam la mașina de cusut și cântam Balada Siberiei ! Și Cristidoaia zice că acolo în Siberia l-a pus p-ăsta de-a tras la plug. Și-n ’54 când s-a întors, i-a văzut ea dungile care rămăsese de când l-a pus ăia
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
De atunci pare și mai grijulie să toarne sare și cenușă pe ghețuș. Ce-i prost e că pe urmă se cară pe tălpi în sală și, cu toată înghesuiala de acolo - aragazul, lampa veche cu gaz, dormeza, mașina de cusut Singer, scaunele, bufetul, lavoarul, cutia cu creme și perii -, e mai mare chinul să tot faci curățenie. Dacă mă gândesc așa, parcă aș înțelege că vrea să scape dintr-odată de lucruri. — Numa troace ! La ce să mă mai împiedic
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
găsit... Joncțiunea cu celelalte trupe se face pe un teren din apropiere, undeva Între blocurile unui cartier sordid. Curînd sîntem o turmă de stranii și posace animale ouătoare, stînd cuibăriți pe valize și cosîndu-ne fără Încetare uniformele. Treaba asta cu cusutul e mai degrabă o ocupație care ni se impune pentru a preveni plictisul și nemulțumirile - pentru că nu prea mai avem ce coase și probabil că În curînd, din cauza luminii slabe a Înserării și a frigului, o să ne coasem Între ele
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și plină de sînge, Încununată de o despicătură destul de urîtă pe arcadă. Destul de? Foarte. — Ochiul nu pare să aibă nimic, dar nu-mi dau seama dacă osul nu e spart... Oricum, să i se facă un set de radiografii... trebuie cusut... să-i ducă pe amîndoi o ambulanță la urgențe În Caracal. Mă trezesc greu, e dimineață, 18 decembrie. Nu pot spune că deschid ochii, mai degrabă deschid pe jumătate ochiul sănătos - În cazul celuilalt nu se pune problema. Medicul care
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
se deschidea în afară, iar cealaltă înăuntru. Mama trecea pragul și se oprea pentru o clipă, aplecându-se spre el: Te rog să nu-mi faci mofturi. Aici unde o să intrăm nu-s defel manechine. O mulțime de mașini de cusut lucrau înăuntru făcând un zgomot asurzitor în timp ce picioare vânjoase de femei apăsau legănat fără încetare pedale pe sub mese ca să pună acele mașini în mișcare. Nestor se întoarse spre fereastra ce dădea în curticica pe unde intraseră, iar pe pervazul prăfuit
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
spre fereastra ce dădea în curticica pe unde intraseră, iar pe pervazul prăfuit zări o scoică uriașă în formă de melc. Un ghioc. Mama se amuza în timp ce stătea de vorbă cu o doamnă pe intervalul dintre mesele cu mașini de cusut și bucăți de material cusut se încrețeau cu grăbire în vălurele, sub piciorul lor cu ac mișcător-bezmetic -, și ele amândouă aruncau rând pe rând priviri zâmbitoare-ocrotitoare spre el, mai întâi doamna și apoi mama. Doamna i se adresa lui strigându
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
peste mese, dar zgomotul era prea mare ca s-audă ce spune. Nici nu apucase să se apropie și să pună mâna pe ghioc, când mama veni din spate să-l ia de mână și îl trase printre mașini de cusut care se învârteau turbate către peretele înalt din fundul sălii, unde era un spațiu larg fără mașini de cusut, zgomotul era mai scăzut și vocile se puteau auzi destul de bine. Voci autoritare. Nu vreau să rămâi cu o frică prostească
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
să pună mâna pe ghioc, când mama veni din spate să-l ia de mână și îl trase printre mașini de cusut care se învârteau turbate către peretele înalt din fundul sălii, unde era un spațiu larg fără mașini de cusut, zgomotul era mai scăzut și vocile se puteau auzi destul de bine. Voci autoritare. Nu vreau să rămâi cu o frică prostească de manechine, îi spuse mama. Așa că bagă-ți bine în cap că manechinele sunt făcute de oameni și au
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cu atenție și poate și c-un pic de îngrijorare când Nestor avea să dea ochi cu manechinele de acolo. Dar erau manechine goale aproape toate de culoarea ciorapilor pe care mama îi purta iarna, iar zgomotul de la mașinile de cusut se auzea venind de dincolo de ușă și de dincolo de pereți. Se apropia o doamnă plinuță și drăguță, dar mama încă nu era gata să stea cu ea de vorbă, din nou se aplecase spre Nestor. Uite-le, spunea mama arătând
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și liniștită. Acum mama și cu prietena ei Ivona puteau să discute de-ale lor și numai de-ale lor, fără să le deranjeze nimeni. Se răsuciră pe călcâie și se îndepărtară. Și aici, în sala asta fără mașini de cusut, pe pervazul unei ferestre mai mult lungi decât înalte, împărțită în ochiuri, se afla un ghioc. Pervazul nici nu era prea prăfuit. Nestor apucă ghiocul și îl duse la ureche. La celălalt capăt al pervazului, hăt-departe, o pisică alb-roșcată sări
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]