821 matches
-
Mencius era foarte mândru de capacitatea lui de a acumula mult qi. El a spus la un moment dat: „Mă pricep foarte bine să-mi mențin qi-ul puternic”. Cu altă ocazie, vorbind despre un personaj istoric foarte viteaz, care a cutezat să-l Înfrunte chiar și pe Împărat, Mencius a comentat: „Rar se Întâmplă să se nască cineva cu un qi atât de puternic. El ar trebui să Învețe să și-l prețuiască și să-l păstreze până la capătul vieții”. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
stima; stimă; sufletește; sugerare; sultani; supune; a supune; susține; șuviță; termină; tihnă; tîrziu; trufie; umil; unghii; urît; venera; a venera; venerație; veselie; viața; la zei (1); 768/216/71/145/0 îndrăzni: curaj (221); tupeu (94); curajos (48); încerca (22); cuteza (12); tupeist (12); vrea (12); a avea curaj (10); isteț (8); îndrăzneț (8); puternic (7); a cuteza (6); face (6); a încerca (6); timid (6); ceva (5); curios (5); spune (5); vorbăreț (5); cere (4); obraznic (4); putere (4); ambiție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
venera; a venera; venerație; veselie; viața; la zei (1); 768/216/71/145/0 îndrăzni: curaj (221); tupeu (94); curajos (48); încerca (22); cuteza (12); tupeist (12); vrea (12); a avea curaj (10); isteț (8); îndrăzneț (8); puternic (7); a cuteza (6); face (6); a încerca (6); timid (6); ceva (5); curios (5); spune (5); vorbăreț (5); cere (4); obraznic (4); putere (4); ambiție (3); elev (3); încearcă (3); a începe (3); să lovească (3); a reuși (3); reușită (3); vorbă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Eugen Barbu și al clicii sale de mercenari"). S. Damian, ex-apologet și prieten al lui Marin Preda, regretă retrospectiv că a făcut jocul oficialilor, lăudându-l excesiv pe prozatorul care, amețit de succes, s-a crispat brusc când criticul va cuteza să elogieze o carte a nou-venitului N. Breban, "Francisca". Emblemă creditată de regim, Marin Preda nu va deveni peste noapte, așa cum o va face Breban, inamicul public numărul unu al ceușismului; cel ce crezuse sincer în utopia socialistă și în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
era urmat îndeaproape de o numeroasă armată rusească. La 7 octombrie, într-o proclamație adresată moldovenilor, el îi informa că forțele lui vor străbate Principatele, după care vor trece Dunărea. Nu exista nici o temere față de represaliile otomanilor: "Dacă turcii ar cuteza să pătrundă în Moldova, o forță atotputernică era gata să le pedepsească îndrăzneala."10 La început, nu a existat nici un motiv de îndoială asupra asigurărilor Eteriei. Andrea Pisani, consulul rus la Iași, nu a făcut nimic ca să-i dezmeticească pe
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de la Serviciul Român de Informații, mărturii aparținând în trecut Securității, organul care a instrumentat potrivnic legii și drepturilor elementare ale omului, cauze privind fapte ce nu erau nici pe departe de competența sa. Ele vorbesc despre acei oameni care au cutezat să-și ridice glasul, condeiul sau gândul, împotriva celui mai opresiv regim pe care l-au îndurat românii vreodată în istoria seculară. Pe culoarele instituției au răsunat pașii înlănțuiți ai unor oameni de seamă de pe aceste meleaguri... M-am aflat
Agenda2005-29-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283961_a_285290]
-
de minte, fire și de Înțelegere. Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu Te mărturisim pe Tine, cei mântuiți prin Tine, Fecioară curată, mărindu-Te Împreună cetele netrupești, pentru că: Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putință oamenilor, spre care nu cuteză a căuta cetele Îngerești; iar prin Tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul Întrupat, pe Care mărindu-L Împreună cu oștile Îngerești, pe Tine te mărim... Născătoare de Dumnezeu, tu ești viața cea adevărată, care ai odrăslit rodul vieții, singur Născătoare
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
e declarată și situarea marelui predecesor “pe un soclu pentru reculegere și închinăciune”, instrument sacru al unui veritabil “cult”. Într-un fel, se poate și așa, însă întrebarea pe care și-o pune dl Guțan referitoare la cei ce-au cutezat a emite rezerve la adresa unor aspecte ale lui G. Călinescu e în cel mai bun caz naivă: “De ce unii dintre inclemenții contestatari de mai tîrziu, martori la ceea ce se petrecea în anii ’50-’60, n-au semnalat la vreme asemenea
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
ipocritul!), Cațavencu e cu mult mai obosit decât spune domnul Bușcu... Iar între altele fie spus, după ce am văzut și "Balul Academiei Cațavencu" transmis pe TVR1, în seara de duminică, 21 mai, am fost și mai convinși de acest adevăr, cutezând să-l "deranjăm" pe magistrul François Villon cu o parafrază: - Și, totuși: unde-s balurile din vremea mirceadinescului? Și mă întreb cu spaimă nedisimulată: de ce, oare, ne tot amintim de acest vers villonian când vizionăm unele emisiuni de televiziune ? Și
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
ce era căldicel. Ceea ce, la iezuit, explica tactul, înțelegerea slăbiciunilor omenești din motive prudente, civice, morale, politice, mă rog să nu forțezi! Cum voia Pavel extremistul. Așa cum spunea Generalul, lucrul dura mai mult, cultivând compromisul. Dar intensitatea?... cea care a cutezat totdeuna, ducând totul și mai departe? Asta mă depășea. Ca și nota următoare, De casu Diaboli a Sfântului Anselm, trăitor între 1033 și 1109. Plus ce venea mai departe și care nu mă mai interesa: Res sacra miser... cu alte
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
scrii orice. Dar aici, cenzura se manifestă astăzi sub forma gloanțelor, care ucid ziariști. Este cenzura așa-zișilor oameni onești, care sunt în legătură cu gangsterii. Eu nu sunt ziarist, dar am scris un poem - „Onorariu letal" - închinat jurnaliștilor uciși pentru că au cutezat să spună adevărul. Eu îi acuz pe acei poeți care afirmă că nu-i interesează politica. Asta înseamnă că nu-i interesează oamenii. Poporul este trădat, manipulat, înșelat prin politică, și asta nu-ți poate fi indiferent. Nu spun că
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
domn să răspundă: Aș veni, dar astăzi codrii nu îmi mai ajung de țepe1), Fiindcă prea umplurăți țara de corupți și de otrepe... Aflându-se în vervă creatoare și știind că barzii nu suportă să le critici opera, abia am cutezat să-i atrag atenția că pluralul țepe e o licență și că... Nu m-a lăsat să termin și s-a repezit: "Cum? Când lumea (mi-)e deschisă" la hoții și indecență, Și când toți neisprăviții dau examen de licență
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
atunci era directorul ziarului ,Tribuna" din Sibiu. Acesta îi publică în foileton povestirea Bunica de Bozena Némcová, tradusă în românește și apoi în volum separat, în 1885. Jarnik îi va rămâne recunoscător: ,Fără sprijinul D-tale niciodată n-aș fi cutezat să mă înfățoșez înaintea publicului român cu o lucrare scrisă în limba lui strămoșească". Jarnik a rămas foarte legat de Sibiu, pe care l-a vizitat în mai multe rânduri. Acolo îi cunoscuse printre alții, pe compozitorul Iacob Mureșeanu, pe
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
de înțeles, n-a mai putut ocupa prim-planul, ex-președintele Uniunii Scriitorilor s-a rostit nu o dată, și încă apăsat. Dar nu cum ne-am fi așteptat, în sens autocritic. Nu printr-o despărțire de trecutul său comunist, cum a cutezat, bunăoară, Titus Popovici, ci printr-o încrîncenată, ursuză, veninoasă, frecvent trivială, după cum vom vedea, solidarizare cu trecutul în cauză, asociată cu un refuz total al prezentului. D.R. Popescu a fost - cine nu știe? - ultimul președinte al Uniunii Scriitorilor din "epoca
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
evidențiază, astfel, strînsa împletire dintre activitățile de creație și de cercetare, conlucrare aproape impusă pretutindeni cu necesitate generației noastre". Ca și volumul din 1980, și cel din acest an se finalizează cu un set de interviuri grație cărora cititorul poate cuteza la descifrarea personalității lui Ștefan Niculescu. Și, bineînțeles, la revelarea unor informații complexe, necesare aprehendării fenomenului muzical în toată splendoarea lui. Un fenomen care, se spune, ar fi mult prea subtil, într-un fel chiar inextricabil pentru intelectualul român de
Reflecții și reflexe by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9974_a_11299]
-
Succes lotului olimpic român! l La cea de-a 28-a ediție a J.O. În 1894, când primul congres al C.I.O. a aprobat reluarea, după o întrerupere de 15 secole, a Jocurilor Olimpice, baronul Pierre de Coubertin nici măcar nu cuteza să viseze la amploarea pe care avea să și-o câștige în scurt timp cea mai mare competiție sportivă a lumii. Dacă în 1896, la Atena, ediția inaugurală a J.O. moderne a adunat doar 295 de sportivi din 13
Agenda2004-33-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282759_a_284088]
-
cu ecouri poematice în scrisul lui Marinetti), a avut răsfrângeri semnificative, de la aplauzele oficiale și elogiile simpatizanților, la reacții mai puțin conformiste, precum cea a marginalului "avangardist de unul singur", Victor Valeriu Martinescu: în anul descinderii marinettiene în România, acesta cuteza să constate, dincolo de stilul electrizant, spontan, cu "brutalitatea lui de nou", superficialitatea întreprinderii și, în orice caz, distanța dintre "proiect" și "practică". La fel cu Nicolae Davidescu odinioară, junele insurgent amenda sclerozarea dinamismului inițial, neuitând să noteze și că "'onomatopeismul
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
vreme după apariția acestui roman, când Societatea Scriitorilor Români se pierdea în vane discuții de cafenea, Sadoveanu și-a amenințat colegii cu demisia dacă vor uita de Basarabia. Iar când, la începutul anului 1918, un vis în care nu mai cuteza să creadă, unirea Basarabiei cu România, a devenit realitate, a dat glas bucuriei sale într-un articol apărut, la 30.I.1918, în ziarul ieșean România sub titlul: 24 ianuarie la Chișinău în care a arătat: Prutul nu mai este
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
de cel mai scump stil, renovată admirabil, expulză în câteva vorbe cutremurătorul caz, căindu-se că pe mai multe drumuri naționale stratul de zăpadă a atins grosimea de zece centimetri. Tonul îi rămăsese dramatic, întrebarea se născu: oare să mai cutezăm a ieși din case, pe un asemenea cataclism? Viața pune asemenea crâncene probleme, te bate gândul că e preferabilă pacea eternă, nirvana, extincția cosmică. Eventual, părăsirea patriei, evadarea în mările sudului, la Pago-Pago, Bali, în Haway. Aventurierii care vor opta
Aveți ceva împotrivă? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8903_a_10228]
-
Intrigat, suveranul l-a chemat la sine și l-a întrebat cum s-ar putea explica insolitul său comportament. Pășesc astfel, mărite Doamne, a sunat răspunsul abilului personaj, întrucît sînt șchiop de ambele picioare... Unul dintre scriitorii români care a cutezat să nu șchioapete nici cu un picior nici cu amîndouă a fost, după știința noastră, Bujor Nedelcovici. Semnificativ e că nu e vorba de un militant "născut" ca atare, de un spirit preponderent bătăios, de un rebel incorigibil. Aspirația d-
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]
-
prin secole aprige, ducînd, cu ele, nădejdea unor pozitive eforturi de comprehensiune. Îmi place să relev, sub arcul acestui elan, rîvna lipsită de prejudecăți, înalt echitabilă, de care a fost în stare un notoriu literat italian, Pietro Citati, în pagini cutezînd să trateze despre Biblia vazuta din Islam. Aparțin unei cărți de riguroasă forță analitică, dar și de nobile perspective contemplative, - o apariție princiară în zona eseului contemporan. Citati își așază în franceză explorările sub vocabulul Lumiere de la nuit, dar zăbava
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
dintr-o doctrină într-alta, ajunge la ideea arborelui binar din Gnozele dualiste ale Occidentului. Clasificare și transmitere prin secvențe de natură binară, cam aceasta e logica lui Culianu. Mai departe de clasificare Culianu nu merge, de pildă spre a cuteza explicații de tip genetic. Pur și simplu descrie mituri și le compară, fără a avea pretenția unor soluții metafizice. E în Culianu stofa sobră a unui cercetător arătînd cumințenie metodologică: are bun-simț și o luciditate care îl împiedică să alunece
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
7 martie 1961. Astfel una din localitățile cele mai prospere ale județului Teleorman „a avut curajul sinucigaș să se ridice (...) împotriva unui exploatator mult mai perfid decît moșierul: comunismul «triumfător»". Sutele de locuitori de toate vîrstele ale numitei comune au cutezat a-i înconjura pe reprezentanții puterii, în frunte cu un anume Florescu Florian, vicepreședinte al raionului. Nu aveau arme, dar în inimile lor clocotea o mînie îndelung reprimată. Văzînd cum oficialii bat țăruși pentru a marca viitoarele construcții ale colectivei
Literatura-vérité by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6310_a_7635]
-
din 1880 până în 1907, durata sa neabătută în stabilitate, 42 de ani, și în alcătuire din muncă și idealuri, pentru ca ardeleanul care s-a zbătut la Pesta pentru acceptarea apariției sale, ca "foaie beletristică și enciclopedică cu ilustrații și a cutezat ca proprietar, să se mențină și ca editor și redactor responsabil, Iosif Vulcan ( 1841-1907) să se aleagă dintre multele sale însușiri, cu una definitorie: a entuziastului. El rămâne același în calitate de colaborator la diferite publicații transilvănene, "Telegraful român, "Gazeta transilvană, "Foaie
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
față de spiritualitate, irațional, transcendență, o fobie față de ceea ce ar constitui într-o enumerare eclectică, suspecte „reziduuri tulburi", un „meli-melo, după mine profund indigest, de mistagogie, ocultism, «mituri», «ortodoxism», «Nae Ionescu», «Steinhardt», «inițiere la Păltiniș»", „«spiritualități» degradate", „mistică tenebroasă". Deci sacrificarea, cutezăm a zice diletantă, a unei rădăcini a culturii umanității, cu un caracter, fie că ne place ori nu, vital. O irascibilitate... anticulturală. Împrejurare ce nu l-a oprit pe purtătorul ei, ateu convins, a se visa în postura de doctrinar
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]