414 matches
-
mameluci, anatolieni, astfel că în cancelariile venețiene au fost elaborate mai multe astfel de texte) și practica cutumiara ( practică era transpusa în scris, însă în realitate, aceasta era de mai mult timp, insă varianta scrisă era mai puternică decât cea cutumiara). Tiplogia regimurilor aplicate străinilor: condiția juridică a străinilor avea mai multe forme: Regimul reciprocității are o anumită tradiție, cum ar fi cele din ahdname-lele dintre Imperiul Otoman și Veneția. Se considera că aceste capitulații erau unilaterale, însă în realitate erau
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Ecnebi Devletler Defterleri (Condicele Statelor Străine), Ser ive Sicilleri (Condicele tribunalelor religioase), Cizye Defteri (Condici despre capitație), Name-i humayun Defterleri (Condici de scrisori imperiale), care cuprindea scrisori oficiale emise în anii 1687-1908. Sursele dreptului islamic erau doctrinele preislamice, că dreptul cutumiar arab și obiceiurile specifice . Juriștii otomani consideră că existau patru surse fundamentale: al-Kur' an, Sunna ( suma de practici și reguli nescrise care rezultă din acțiunile și vorbele profetului Muhammad ), idjma' și kiyas. Al-Kuran (Coranul) era cartea sfântă a musulmanilor în
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
decât al cavalerului, i se oferea doar o parte). Regulă împărțirii prăzii nu a putut fi aplicată și teritoriilor cucerite, acestea aparținând sultanului sau șefului Ummei. În unele cazuri, teoria judiciară referitoare la această problemă era dublată de unele practici cutumiare turcești și mongole. Cu termenul de gâzi erau desemnați musulmanii care participau la expediția sfântă, gază. Turcii musulmani veniți din Asia Centrală și trimiși să lupte împotriva bizantinilor, au purtat titlul de gâzi, iar din sec. XV-XVII, titlul de gâzi va
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
privilegii similare. Din cele șapte unități administrativ-teritoriale secuiești originare ("Universitas Siculorum septem sedium Siculicalium"), înființate în secolele XIII-XIV, s-au constituit în secolul al XVI-lea, prin diviziuni teritoriale, un număr total de 12 scaune. Populația românească, organizată potrivit dreptului cutumiar ius valachicus în obști sătești și uniuni de obști, conduse de "cnezi" și "voievozi", era organizată în interiorul unor "„țări”" ("terrae"), formând o stare recunoscută constituțional, denumită Universitas valachorum. Autonomiile regionale ale acestor „țări” românești, situate în zonele periferice ale Transilvaniei
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
știință de la Dhaka la 2010, 25 de experți din țările din bazinul fluviului au emis o declarație cu privire la securitatea apei. Chiar dacă Convenția ONU privind trans-limita de apă din 1997 nu împiedică niciuna dintre țările bazinului de a construi un baraj, cutumiar oferă ajutor pentru țările riverane mai mici. De asemenea, există potențial pentru China, India și Bangladesh pentru a dezvolta proiecte hidro și transfrontaliere de navigare pe apă.
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
grijă ca regalitatea să decidă în favoarea familiei Conradinilor împotriva casei de Babenberg în chestiunea stăpânirii în Ducatul de Franconia, ei fiind cei care l-au numit pe nepotul lui Ludovic, Conrad ca duce. În 903 Ludovic a promulgat primele regulamente cutumiare din Germania. În anul 900, o hoardă de maghiari a devastat Bavaria. Un alt grup al invadatorilor a fost înfrânt de către markgraful Luitpold și episcopul Richer de Passau. În 901, ungurii au devastat Carintia. În aceste condiții, în 904 Ludovic
Ludovic Copilul () [Corola-website/Science/325402_a_326731]
-
născut și a copilărit sculptorul, dar nu este adevărata casă în care s-a născut Brâncuși. Aceasta se află la circa 100 de metri mai jos de casa memorială. La moartea lui Radu Nicolae Brâncuși (1833-1885), tatăl sculptorului, conform dreptului cutumiar, casa ar fi trebuit să fie moștenită de fiul său cel mic, Dumitru, însă, în casă rămân soția sa, Maria (1851-1919) și fiica cea mică, Eufrosina (1884-1948), căsătorită cu Gheorghe Brânzan. După moartea mamei sculptorului, moștenitorii, printre care și sculptorul
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
și putea modifica orice decizie judecătorească. Baza juridică a statului otoman s-a sprijinit pe doi stâlpi: dreptul musulman "(șerî’a)" și cutumele juridice ale populațiilor anexate de otomani cu ocazia cuceririlor. Suveranii otomani au folosit în reglementările lor dreptul cutumiar sau dreptul vechi al popoarelor balcanice și, pentru Egipt, legile promulgate de mameluci. Guvernarea otomană s-a confruntat de multe ori în Balcani cu problemele privind exploatarea minelor, imposibil de rezolvat doar prin legea coranică. Astfel, nu a ezitat să
Organizarea statală a Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/329071_a_330400]
-
reglementări ce priveau atelierele monetare, salinele, regimul pământului, fiscalitatea, regimul vamal, piețele și porturile. Însă această culegere nu a acoperit întreaga structură a statului, ceea ce l-a determinat pe Mahomed al II-lea să adopte un nou cod de legi cutumiare. Acesta cuprindea trei cărți care tratau succesiv dreptul penal, statutul timarioților și al țăranilor "(re’âyâ)", al nomazilor și al locuitorilor anumitor regiuni balcanice. Spre deosebire de dreptul bizantin, dreptul cutumiar otoman adopta orice lege, orice dispoziție juridică care lipsea din "șerî
Organizarea statală a Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/329071_a_330400]
-
Mahomed al II-lea să adopte un nou cod de legi cutumiare. Acesta cuprindea trei cărți care tratau succesiv dreptul penal, statutul timarioților și al țăranilor "(re’âyâ)", al nomazilor și al locuitorilor anumitor regiuni balcanice. Spre deosebire de dreptul bizantin, dreptul cutumiar otoman adopta orice lege, orice dispoziție juridică care lipsea din "șerî’a", chiar dacă era vorba de administrația unei țări anexate. Codurile cutumiare otomane au cuprins și legi emise de către suverani creștini sau musulmani. Sufletul imperiului era reprezentat de palatul imperial
Organizarea statală a Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/329071_a_330400]
-
timarioților și al țăranilor "(re’âyâ)", al nomazilor și al locuitorilor anumitor regiuni balcanice. Spre deosebire de dreptul bizantin, dreptul cutumiar otoman adopta orice lege, orice dispoziție juridică care lipsea din "șerî’a", chiar dacă era vorba de administrația unei țări anexate. Codurile cutumiare otomane au cuprins și legi emise de către suverani creștini sau musulmani. Sufletul imperiului era reprezentat de palatul imperial. Serviciul era asigurat de mai multe persoane: spahii, "kapıcı" (gardieni ai porților Palatului), ceauși "(çeavuș-i)"-emisari ai suveranului sau chiar ambasadori, responsabilii
Organizarea statală a Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/329071_a_330400]
-
lumii adoptase sistemul metric. Prin 1872, singurele mari puteri europene care nu adoptaseră sistemul metric rămăseseră Rusia și Regatul Unit. Până la 1920, țări ce cuprindeau 22% din populația lumii, în special de limbă engleză, foloseau încă sistemul imperial sau cel cutumiar american, înrudit cu acesta; 25% utilizau în principal sistemul metric, iar restul de 53% nu foloseau niciunul din acestea. În 1927, mai multe milioane de oameni din Statele Unite au trimis peste 100.000 de petiții, cu susținerea Metric Association și
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
s-ar putea să aibă milioane de descendenți colaterali în viață, afirmând că „toți ar trebui să avem ocazia să votăm în problema Leicester contra York”. În august 2013, a acordat permisiunea de revizuire judiciară, întrucât planurile inițiale ignorau datoria cutumiară de a efectua „largi consultații pe tema a cum și unde să se reînhumeze rămășițele lui Richard al III-lea”. Revizuirea judiciară s-a deschis la 13 martie 2014 și era de așteptat să dureze două zile, dar hotărârea a
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
În acest scop, propunem o abordare care să se concentreze pe „numitorul comun”. În afară de includerea actelor de terorism asupra cărora deja s-a ajuns la un acord în convențiile sectoriale existente, competența CIT se va putea baza pe dreptul internațional cutumiar, luând în considerare intenția de a comite o infracțiune (intenția specifică de a răspândi frica sau de a constrânge autoritățile), precum și gravitatea crimei și caracterul internațional al acesteia. Înființarea Curții Internaționale împotriva Terorismului și legitimarea acesteia va necesita sprijinul societății
România, inițiativă în lupta cu terorismul: Curtea Internațională împotriva Terorismului by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104333_a_105625]