611 matches
-
numele hanului. Nu, acolo se face, cu multă finețe, elogiul fluviului Soghd, care-și revarsă binefacerile asupra Samarkandului, ca și asupra Buharei, și care merge apoi să se piardă În deșert, nici o mare nefiind vrednică să-i primească apa. Ai cuvântat frumos, fie ca gura ta să se umple cu aur, spune Nasr, după cum Îi stă În obicei. Poetesa se apleacă deasupra unui taler imens, plin cu dinari de aur, Începe să vâre monedele, una câte una, În gură, În vreme ce asistența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
orașul, pe han și dinastia. Departe de a se bucura de inițiativa lor, suveranul ăși iese din fire, Își Întrerupe vizita și face cale-ntoarsă, poruncindu-le soldaților să-i risipească pe tineri fără menajamente. La Întoarcerea la palat, el le cuvântează ofițerilor săi: — Atunci când bunicul meu, Dumnezeu să păstreze În noi amintirea Înțelepciunii sale, a dorit să cucerească orașul Balkh, locuitorii puseră mâna pe arme, În lipsa suveranului lor, și uciseră un mare număr dintre soldații noștri, silindu-ne armata să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a fi constatat că Încercarea sa de a se lepăda de tutela vizirului său a eșuat, aruncă asupra lui Hasan toată vina. După ce le-a poruncit străjilor să Îl Înșface, rostește, pe dată, condamnarea la moarte. Pentru prima dată, Omar cuvântează: — Fie ca stăpânul nostru să se arate milostiv. Hasan Sabbah a săvârșit, poate, greșeli, a păcătuit, poate, din prea mult zel sau din prea mult entuziasm și, pentru aceste rătăciri, trebuie să fie Îndepărtat, dar el nu s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Pașii lui Emil Gârleanu mai pot fi încă auziți pe străzile Bârladului. Prietenii viețuitoarelor. Din lumea celor care nu cuvântă” au plecat în căutarea lui și ce să vezi până la urmă chiar l-au întâlnit! Ce-au vorbit ei la ceas de taină poate nu vom ști, dar ne-au adus niște povestiri ale scriitorului cu un final neașteptat. Iarnă
Prietenie. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Arteni Miruna () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2325]
-
fost, cândva, cârmuitori măreți ai omenirii muritoare. Întorși cu fața de la Dumnezeu, sunt blestemați să cutreiere veșnic pământul, osândiți, până la secerișul cel din urmă! Ei, marii eroi, au fost atrași încoace de momeala armelor unui alt erou, poate la fel de mare, cuvântează Arhanghelul. Loviturile pe care le-am resimțit mai devreme, sunt șuguieli. Simple avertismente! Noroc că jertfa nesăbuitului curajos, care i-a înfruntat, le va mai domoli râvna, fie și numai pentru câteva minute. N-am să vă amăgesc, de intrat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de vedere, „libertatea” noastră este una tristă, căci însingurată, o libertate a fiecăruia pentru fiecare. Libertatea este redusă astfel la independență, iar cuvîntul care comunică, legîndu-ne de aproapele nostru, devine o simplă cuvîntare care își strigă doar dreptul de a cuvînta. Am devenit astfel ființe îndepărtate în ciuda libertății noastre cîștigate de comuniune umană. Jargonul ultimilor ani a rezumat totul în amăgitor solitara strigătură de izbîndă : fac ce vrea mușchii mei ! Nimeni nu mai comunică, nimeni nu mai ascultă pe nimeni, vorbele
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Apoi, decât să aibă mereu “gâlceavă cu egumenul de Cetățuia”, mai bun e un loc unde bieții oameni să-și facă o dugheană cu fața lată de “doi stânjini”. ― În 1714 aprilie 15, îl întâlnim iarăși pe Hrisant patriarhul, care cuvântează din nou: “Facem știre cu această carte a patriarșii noastre pentru casă ce au făcut Anton Arapul buliucbașa cu cheltuiala sa pre locul sfintei mănăstiri Cetățui, unde să cheam(ă) c-au fostu chervăsărie lui Macarie egumenul”. Mai departe, “patrierșia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu lumina unui trecut, de dânsul scos la iveală. În prefața sa ,,Înainte de carte" sunt înșiruite o seamă de nume ce-au fost mândria școlii române, completate apoi cu fiecare pagină, ce ne introduce în universul ,,celor care nu mai cuvântă", cu informații realmente sorbite cu emoție și cel mai mare interes de către lector. Parcurgându-i lucrarea, ai impresia că ridici o piatră de pe mormântul unui trecut populat din belșug cu personalități glorioase la vremea lor. Dar și o lume zgomotoasă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
lui vibrează diapazonul celor zece sfere muzicale celeste, trăind în el însuși fără tăgadă tristețile omului și ale omenirii. Și dacă totuși, în anumite momente de inspirație el ne spune ceva, acel ceva îl scrie întâiu și după aceea îl cuvântă. Așadar fizionomia, psihologia, gestica și expresia afectivă el și le exteriorizează în proza scrisă de o elevată ținută artistică și de o înaltă profunzime sofianică, restul ce se mai rostuiește în făptura lui fizică nu are sens, e trecător sau
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]
-
adăpostul și la naștere. Mă înfioară strălucirea în noapte a cerului plin de stele scânteietoare și pe care milioane de îngeri îl brăzdează în zbor, unind Cerul cu pământul și cântând: „Osana, Osana, Osana întru Cei de Sus/ Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!” Căci Domnul meu, născându-se smerit, a unit Cerul cu pământul, Dumnezeu făcându-se Om, ne-a îndumnezeit pe noi și ne-a ridicat la Cer! O văd pe Sfânta Preacurată Fecioară Maria, Maica
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
s-au deschis și în văzduh au început să se vadă miriade de îngeri, care cu flori de crin în mână coborau din cer și urcau, cântând cu glasuri de argint: „Osana, Osana, Osana întru Cei de Sus. Bine este cuvântat Cel ce vine întru Numele Domnului.” „Bunicuțo”, o întrerupse Ionuț, „ce înseamnă „Osana”?” „Osana”, dragul meu, înseamnă Slavă, Mărire, adică Domnului I se cuvine cinstire deosebită pentru că a binevoit să ia chip de om și a venit pe pământ pentru
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
căci regele Irod, cel ce caută să-L ucidă, a murit. Sfânta Familie pornește iar la drum înfruntând din nou deșertul. “Iosif, luând Pruncul și pe Maica Sfântă, Plecară la drum și-n Nazaret au venit, Împlinindu-se Scriptura, care cuvânta Că Iisus, Nazarinean va fi numit!” Irod cel crud, murind, a ajuns în flăcările iadului, iar pruncii uciși mișelește, au fost primiți în ceruri de îngerii Domnului, care leau pregătit cununi, căci ei au fost primii mucenici, care au pătimit
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Domnul. Îngerul Crăciunului În Sfânta Noapte a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, din ceruri au coborât îngerii, care cu flori de crin în mâini, au înconjurat Peștera în care S-a născut Dumnezeiescul Prunc cântând: „Osana! Osana! Osana! Bine este cuvântat, Cel ce vine întru Numele Domnului!” Ei făcuseră o adevarată scară de la cer la pământ, urcând și coborând, aducând cântece de Mărire lui Dumnezeu, slăvind Întruparea Fiului Său, Mântuitorul lumii, din Preacurata Fecioara Maria. Toți îngerii erau albi și strălucitori
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Domnului și-a ales o coroniță pe măsură, și cu floarea de crin alb în mână a coborât alături de ceilalți îngeri la Peștera Sfântă și împreună cu ei a cântat până la ziua; „Osana! Osana! Osana! întru Cei de Sus, bine este cuvântat Cel ce vine întru Numele Domnului! Slavă lui Dumnezeu, pe pământ pace între oameni bună învoire!” Și de două mii de ani, în Noaptea Sfântă, coboară pe pământ și merge la cei ce au nevoie de ajutorul lui și le aduce
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
cotitură a istoriei noastre, încă o dovadă în plus de scriitor militant, vehement, împotriva regimului draconic - totalitar importat de vânduții neamului nostru. În ,,La Bojdeuca din Țicău” reamintește că până la domnul Creangă nimeni de pe această vale a plângerii nu a cuvântat mai frumos și că în ograda Bojdeucii se adună, adeseori, marii boieri ai culturii românești și ai sufletului nostru. În ,,Corabia nebună” prezintă realitatea zilei de 22 decembrie 1989 afirmând profetic: ,,Corabia nebună merge în derivă spre tărâmul pieirii și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
stăpâni sunt numai ei. N-am ce face, ofu-i greu dar, în taină, Dumnezeu coace zorile și eu simt cum aurorile matematic vin încoace cu toate comorile... Vine libertatea sfântă, mama oricărei virtuți vin cuvinte pentru muți, vine legea și cuvântă, cum să urci treaptă cu treaptă, dinspre noapte înspre zi și te nvață verbu-„a fi” într-o lume, sper! mai dreaptă... 1984 Iubirea Are-o latură nebună, nu se-oprește la hotar de-i interzis revine iar, chiar dacă fulgeră
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
iese-afară. De sub caldele omături ghioceii-n fruntea ei dau zăpezile în lături și scot fetele pe-alei. Mă întreb, nu-i frumos oare din Alecsandri să știi: „Vin Floriile cu soare și soarele cu Florii!” Sau să-nveți, cum ne cuvântă alt poet și el vestit: „Veniți, privighetoarea cântă și liliacul e nflorit”! Inima înseninată ca la dragostea dintâi, strânge-n brațe lumea toată cu planeta sub călcâi. Toate zilele sunt pline de-o prealuminată stare, primăvara pe coline scoate plantele
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
saga electorală: o prefigurare a ceea ce va să fie. Încleștarea cu pricina este prilejuită de un parastas de un an al unei rude în vârstă. Iacătă electoratul luînd loc în "soba din față", iacătă popa spunând cele de cuviință, tămâind, cuvântând, invocând și, iacătă, bucuria sadoveniană cu care electoratul apucă paharele cu țuică: "Dumnezeu să-i primească lu' baba cutare", zic, și cu lingurile apucă din coliva frumos împodobită cu efecte de ciocolată din Germania: în liniștea care se lasă în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
-n palmă Și copaciul mi-l încarcă, Pîn-ce vede că se-nclină, Scârțâind din rădăcină - Ș-a cioplit din el țăruș, Pe-a moroiului țărână El L-a-nfipt adânc acuși. De-atunci farmeci - ncetează. Codri cresc și fierul iar e. Împăratul cuvîntează: - Ăst voinic e cel mai tare. Un bătrân răspunse: - Bine, Spune-mi, tinere, pe cine Fata are - acum în minte? - Ea gîndește-acum la mine. - Ha! acesta-i mai cuminte! Și să cânte strana prinde: - Este tare, este tare, Și cuminte
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
altora, Ci de-asupra tuturora Dăruiți-i lui ceva Ce în lume nimenea N-a avut nici n-o avea. Zâna - a treia stă pe loc, Ochii ei sunt plini de foc Și la mumă se uita și astfel îi cuvînta: Dochie, drăguța mea, Știi tu ce-ai cerut ori ba? Nici o știi, nici o vei ști, Și eu tot voi împlini. 91 {EminescuOpVI 92} Zâna pe copil se pleacă, Ochi-n lacrimi i se-nneacă Și ea zice - încetișor: Nani puișor, Cerul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
văluri sunt podoabe. Și prin pânze străvezie, A lor glesne argintie Nu s-ating nici de pământ, Ci se leagănă de vânt, Căci ușor de mâni se prind, Trag un danț și mi-l întind, Leagănul încunjurînd Și din gură cuvântând, Cuvântând cuvinte rare Ca niște mărgăritare. Una zise: "Drag băiat, Vei fi mare împărat, Căci așa îți este scris, Cum ți-o spun acum în vis". Alta zise: "Vei fi tare 96 {EminescuOpVI 97} Fără vr-o asămănare, Cum nu-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sunt podoabe. Și prin pânze străvezie, A lor glesne argintie Nu s-ating nici de pământ, Ci se leagănă de vânt, Căci ușor de mâni se prind, Trag un danț și mi-l întind, Leagănul încunjurînd Și din gură cuvântând, Cuvântând cuvinte rare Ca niște mărgăritare. Una zise: "Drag băiat, Vei fi mare împărat, Căci așa îți este scris, Cum ți-o spun acum în vis". Alta zise: "Vei fi tare 96 {EminescuOpVI 97} Fără vr-o asămănare, Cum nu-i alt
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
spus-o eu Să suni din frunză mereu; Cu frunzișul fremătos Povestești așa frumos " De m-adormi în iarbă jos. Codrul i se închina Și din ramuri clătina: " Hoi Mușatin, măi Mușatin, Voios ramurile-mi clatin " Și voios ți-aș cuvânta " Să trăiești Măria ta!... " Hai Mușat, să ne-nțelegem Și - mpărat să ni te - alegem, " Împărat isvoarelor " Și al căprioarelor, Așezat la vr-un pârâu Să scoți fluerul din brâu, Tu să cânți și eu să cânt, Frunza-mi toată s-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Vede mândrele cetăți Stăpânind pustietăți, Vede turmele de oi Cu ciobanii dinapoi, Cu fluere și cimpoi, Iară ergheliile Petreceau câmpiile Și de-a lungul râurilor S-așterneau pustiurilor. Iară șoimul tinerel Pe asupra-i sboară el Și din gură-i cuvînta: Să trăiești Măria Ta! {EminescuOpVI 107} DRAGOȘ VODĂ CEL BĂTRÎN Dragoș Vodă cel bătrân Pe Moldova e stăpân Și domnind cu toată slava Șade-n scaun la Suceava, La Suceava lăudată Cu ziduri încunjurată, Zid de piatră nalt și gros
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și i-a trage - un cercușor. 12 Frunză verde măr domnesc, Mă cutremur și gândesc Cu puica să mă - ntîlnesc, Două vorbe să-i vorbesc, Inima să-mi răcoresc. Când m-am dus m-am întristat Și cu groaz - am cuvîntat: - Rămâi, puică, sănătoasă Ca o garoafă frumoasă. Iar puicuța mi-a răspuns Inimioara mi-a pătruns: - Du-te, puiu, sănătos Ca un trandafir frumos. Cine-mi spune: puica vine Are - un galbăn de la mine. Când aș ști că ai veni
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]