619 matches
-
Lapedatu în perioada anilor 1923/1926 cuprind și cuvântările rostite cu prilejul dispariției unor personalități ilustre. De exemplu, în septembrie 1924 îi comemora la Iași pe Ion Creangă și Barbu Delavrancea 18, iar un an mai târziu, în iunie 1925 cuvânta despre Gheorghe Dima, compozitorul și dirijorul care a înființat Conservatorul din Cluj19. În ceea ce privește aniversările și rolul lor în viața spirituală a societății românești, concepția lui Alexandru Lapedatu reiese clar din următoarea afirmație: ,,Ceea ce rămâne să facem din prilejul aniversărilor marilor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
vecini, De prietenii cei buni. Colo jos de mai în jos Este-o piatră răsturnată, Iar pe piatră cine șede? Drăguța Sfântă Mărie Stă pe piatră și tot scrie. Scrie morții cu cerneală Și viii cu rumeneală. Spre ea Onu cuvântă : Scrie Sfântă și pe mine, Nu cu morții veștejei Ci cu vii rumenei, Nu mă scrie cu cerneală, Scrie-mă cu rumeneală. Bucuroasă eu te-aș scrie, Dară nu mai am hârtie Că hârtia s-o gătat, Rumeneala s-o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nr. 10-11 (iulie-august), 2012, p.57; * Încă un medic bârlădean scriitor, nr. 10-11 (iulie-august), 2012, p. 84. * Interferențe culturale. Reflecții: N. Steinhardt - 100 de ani, nr 12, septembrie 2012, p. 26-27. Revista mea - Israel, Tel Aviv * Răsfoind în arhive. Bine cuvântați fie acei... (70 de ani dela pogrom), 21 iunie, 2011. *Norman Manea - o mare conștiință morală a contemporaneității, 24 mai, 2012. 15. ARHEU, revista Centrului „Mihai Eminescu”, Bârlad, nr. 1, 2012: *Dr. C. Teodorescu un susținător al culturii la Bârlad
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
grădiniței (dura 5 ani) corespundea și primului ciclu al școlii elementare, corespunzătoare primelor două clase. Din când în când, don Giovanni, în momentele de intimitate cu colaboratorii săi, se înveselea istorisindu-le rugăciunile simple și ingenue pe care i le cuvântase în copilărie buna sa educatoare. O iubea foarte mult pe această educatore, care, a trăit mult și a rămas nubilă, iar acum mergea adesea să se spovedească la al ei don Giovanni. Iar don Calabria îi spunea: «Doamnă învățătoare, dumneavoastră
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și socotesc a avea dreptate a cere cinstea aceasta". Totodată, patenta imperială stabilea că "fieștecare boier de țară, stăpân de moșii, care este scris la condică, adică matricola țării și plătește 75 lei contribuție, are voie a șede și a cuvânta la adunarea (seimul) țării". Episcopul Bucovinei era asimilat stării domnești, asemenea arhiereilor Galiției, primind titlul de baron și un loc în seimul Galiției 240. În noile condiții rezultate în urma unificării administrative a Bucovinei cu Galiția, concepistul Vasile Balș s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în înscrierea ei în circuitul de valori al artei universale, dă chezășie îndeplinirii acestor nobile scopuri.“ (Arta, 11/1977) PORUMBARU Simache „Poetul, dacă urcă această treaptă sfântă Pe brațe de luceafăr, cu ochii în fântâni, Partidul viu e-ntr-însul, chiar dacă nu cuvântă Lumina poeziei sub tâmple de bătrâni.“ („Poetul și partidul“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 12 decembrie 1982) PREDA Dumitru „Iulie 1989. Anotimp al rodniciei muncii și pământului românesc. O țară - România - și poporul ei - poporul român - făuresc cu demnitate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1972) „Gorunul lui Horia. Gorunul lui Avram Iancu. Gorunul lui Nicolae Ceaușescu. Trei simboluri vii ale viețuirii noastre pe aceste meleaguri carpatine, cel mai tânăr vestind izbânzile noastre de azi, trei nestinse focuri de strajă, trei vestitori, trei tulnice care cuvântă a binecuvântare pentru viteaza Țară a Moților, trei sceptre ale adevărului românesc.“ („Sanctuarul de la Țebea“, România literară, 26 ianuarie 1978) SENCOVICI Alexandru, adjunct al ministrului industriilor bunurilor de consum Un prieten al reprezentanților bunurilor de consum - Petru Groza (nota V.
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Milă de la ei n-avea Cu călăii pe drum mergea Îl băteau și-l Înjunghiau Când El Crucea o purta Cu Maică-sa se Întâlnea Iar ea când Îl văzu La picioare Îi căzu Și cu glasul lăcrimat Suspinând a cuvântat O, Preadulce Fiul meu, Cât te chinuiești de greu Tu pe oameni Îi iubești La ei milă nu găsești Pentru ei pătimești foarte Iar ei Te duc la moarte. Și cum sta și cuvânta Și la Iisus se uita Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Și cu glasul lăcrimat Suspinând a cuvântat O, Preadulce Fiul meu, Cât te chinuiești de greu Tu pe oameni Îi iubești La ei milă nu găsești Pentru ei pătimești foarte Iar ei Te duc la moarte. Și cum sta și cuvânta Și la Iisus se uita Și Iisus din nou pornea Iar pe urmă a slăbit Fiind foarte chinuit! Și vrând Crucea S-o mai poarte A scăzut de puteri foarte Pe obraji sudori de sânge Cine oare nu va plânge
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Voi, toți care aveți păcate V-ați făcut aicea parte Toți câți ați păcătuit Pe Iisus L-ați Răstignit! Vedeți dar plângeți cu mine Pentru al vostru singur bine! Plângeți-L ne Încetat Pentru voi El a Răbdat! Așa Maica cuvânta, Rănile-i săruta, Și cu lacrimi amare L-a dat pentru Îngropare Și L-a dat pe Iisus Într-un mormânt nou L-au pus! Cu piatră L-au Întărit Și-au pus strajă de păzit Toată inima Creștină Astăzi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
petrecuse ceva rece în jurul gâtului. Pentru o clipă, Clara își spuse, aproape cu ușurare: „Vrea să mă stranguleze! O să mor și o să scap!“ Dar nu făcuse decât să-i prindă un colier masiv la gât. — La mulți ani, draga mea! cuvântă străinul, sărutând-o pe gât și înfiorând-o din nou. Clara făcu un efort uriaș să revină în prezent - un prezent care îi repugna - și să-i surâdă acelui individ care - își amintise! - îi era soț. — Mulțumesc... dragul meu, rosti
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
sau cel ce caută pre Dumnezeu (și zugrăvește puterile cerești) Arhangheli,Puteri, Stăpânii, Începătorii, Domnii, Scaune cu șase aripi și cu ochi mulți, Și eu recunosc inspirația acestei ierarhii îngerești, strigând și grăind: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaoth, bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului, cel ce este și petrece în veci. Și mai jos de jur împrejur prorocii, Se oprește din citit meșterul Luca cu degetul arătător îndoit între filele cărții, Și urmează, îmi explică meșterul, indicații cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
timp de gândire. Printre acele capete fără număr, existau În mod foarte clar oameni ale căror expresii se preschimbau din teamă, În regret. Kanbei Își șterse sabia de sânge și o vârî la loc În teacă. Îmblânzindu-și expresia, le cuvântă lucrătorilor cu demnitate: — Văd că nimeni nu mai vrea să urce după acești cinci oameni, ceea ce Înseamnă, cred, că intențiile voastre sunt altele decât ale lor. Dacă am dreptate, atunci voi spune eu ceea ce am de spus. Are cineva vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de altădată, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Ion Apostol Popescu); Vasile Buțiu, Du-te, dor, cu Mureșul..., introd. edit., Târgu Mureș, 1976; Septimiu Bucur, Banchetul lui Lucullus, pref. edit., Cluj-Napoca, 1978; Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă, pref. edit., Craiova, 1994; Iosif Blaga, Teoria dramei, cu un tratat introductiv despre frumos și artă, introd. edit., Craiova, 1995; Octavian Goga, Rugăciune, Craiova, 1995; Al. Papiu-Ilarian, Istoria românilor din Dacia Superioară, pref. Ștefan Pașcu, Târgu Mureș, 1996. Culegeri: Mureș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286895_a_288224]
-
iadul, spre a răscumpăra, pentru a doua oară, pe Adam și Eva, ca într-o apocrifă Evanghelie a lui Nicodim), evocând mese cuvioase, temeinicele arme răzășești, soboarele celeste și ierarhii de îngeri (ce zic din alăută și cobuz), lăsând să cuvânteze, în semnele naive, bestiarul. Spirit pasionat, neliniștit, protagonist al unui episod „renascentist” în frământatul și contradictoriul Răsărit, C. însuși (ce uza de o „frumoasă limbă românească” în redactarea actelor curente) este citat, ca autor de imnuri (în slavonă), și printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
Lucrarea apare datorită sprijinului Societății de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor - COPYRO - de a cărei bursă a beneficiat autorul. CUVÂNT îNAINTE Un oarecare discipol pregătește o teză de doctorat sub îndrumarea unui magister. La ceva ani de atunci, dar și la câteva luni de când magister nu-i mai este în preajmă, acel discipol prezintă, de astă dată nu în fața unei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
știe, într-un stil pur și cizelat, să ne prezinte în Bătrânii, Odată, Într-o noapte de mai tipuri populare foarte reliefate și se inspiră în chip fericit din Jules Renard în schițele din volumul Din lumea celor care nu cuvântă. Să-i mai adăugăm pe Gorovei, pictorul moravurilor provinciale, și pe Ion Gorun, poet care scrie romane (Robinson în țara românească), nuvele, traduce Faust, colaborează la Universul; transilvăneanul Grigorovitza, cu un stil clar și o privire limpede și D-na
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în temelii! Meșterii cei mari, Calfe și zidari, Tremurau lucrând, Lucrau tremurând Zi lungă de vară Ziua pân-în seară, Iar Manole sta, Nici că mai lucra, Ci mi se culca Și un vis visa, Apoi se scula Ș-astfel cuvânta: "Nouă meșteri mari, Calfe și zidari! Știți ce am visat De când m-am culcat? O șoapta de sus Aievea mi-a spus Că orice-am lucra Noaptea s-a surpa Pân-om hotărî În zid de-a zidi Cea-ntâi
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ajută; aminti; asculta; ascultare; ascultă; ascultător; atractiv; auzi; bine; bîrfă; bolborosește; buna dispoziție; cal; căuta; ce ai de făcut; ce gîndești; ce?; citează; clar; compliment; concentrare; conexiuni; confesa; confidență; convorbire; cu glas tare; cu voce tare; cugeta; cuiva; cuminte; curios; cuvîntă; daca; de bine; declarație; demonstrează; deschidere; deschis; despre; detaliat; devreme; dezleagă; dezvălui; discuta; divulgă; dori; dorință; dragoste; du; engleză; expiră; explicație; a exprima; exprimare liberă; face; fă; gîndește; gîndurile; glas; gura; hotărîre; ia zi; idee; idei; informa; a informa; informație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
zicătoare (2); afirma; a afla; are; a asculta; ascultare; ascultat; așa; azi; bancuri; de bine; bîrfă; bun; bunătate; bunică; cald; cartea; ce; ce vrea; cine; cîntă; cîntec; comentează; comunica; a comunica; comunicativ; conversație; cooperare; copil; cui; cuminte; a cunoaște; curaj; cuvînta; cuvîntă; da; declară; degeaba; a se destăinui; destăinuire; de dragoste; dulce; dur; explică; exprimă; da nu face; falsitate; fata; făcut; a fi; gata; gesticulează; gîndi; gînduri; glăsuiește; greu; guraliv; Hai; informare; informație; inspirație; inteligență; interes; istoricește; înalt; încearcă; încet; întîmplări
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); afirma; a afla; are; a asculta; ascultare; ascultat; așa; azi; bancuri; de bine; bîrfă; bun; bunătate; bunică; cald; cartea; ce; ce vrea; cine; cîntă; cîntec; comentează; comunica; a comunica; comunicativ; conversație; cooperare; copil; cui; cuminte; a cunoaște; curaj; cuvînta; cuvîntă; da; declară; degeaba; a se destăinui; destăinuire; de dragoste; dulce; dur; explică; exprimă; da nu face; falsitate; fata; făcut; a fi; gata; gesticulează; gîndi; gînduri; glăsuiește; greu; guraliv; Hai; informare; informație; inspirație; inteligență; interes; istoricește; înalt; încearcă; încet; întîmplări; lei
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ereditatea e soft, noi dăm clipă de clipă înstrucțiuni celulelor noastre. Cunoștințele noastre de medicină și biologie trăiesc o revoluție. Genele nu se controlează singure și nici nu ne controlează, dimpotrivă: noi le controlăm pe ele prin tot ce gîndim, cuvîntăm și facem. Ele doar răspund. Semnalele învelișului de proteine ce înconjoară ADN-ul pot să provoace treizeci de mii de expresii diferite ale unei singure gene. Asta ne asigură un program de viață dinamic, în permanentă schimbare, dar aflat sub
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Chiar și P.S. Justinian. A.S. La înmormântarea lui au participat mulți intelectuali? S.M. Da, au fost foarte mulți. Însă, doar trei persoane au primit permisiunea de a lua cuvântul: P.S Justinian, eu și un reprezentant al scriitorilor. Eu am cuvântat ca și cum aș fi redat un dialog cu părintele Nicolae, cu evreul, din care reieșeau argumente în favoarea divinității Mântuitorului Hristos. L-am mărturisit deci pe Dumnezeu în fața celor care ne supravegheau. A.S. E un câștig pentru monahismul ortodox călugărirea lui Steinhardt
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pe Decebal, Românii au ajuns stăpânii Cântec: Limba românească Mult e dulce și frumoasă Limba ce-o vorbim, Altă limbă armonioasă Ca ea nu găsim. Saltă inima-n plăcere Când o ascultăm 84 Și pe buze aduce miere, Când o cuvântăm. Recitator 3: Să ne aducem aminte de toți cei ce-au căzut În lupta mare, sfântă, făcând din piepturi scut Și-n pregătirea jertfei strigat-au: Înainte! Să ne aducem aminte! Cântec: Pui de lei de loan Nenițescu Recitator 4
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
greaca veche, acela de "precis, bine stabilit, convenit". În greacă, rhetós își are obârșia în aceeași rădăcină cu unul din verbele vorbirii (eíro "a spune, a zice") și se înrudește de aproape cu alte cuvinte precum rhétor "vorbitor, cel care cuvântă, ins priceput în arta cuvântării" și rhetoriké ștékhneț "meșteșugul cuvântării frumoase, retorică", eíron "prefăcut, unul care spune mai puțin decât are în minte" și eironeía "vorbire prefăcută, care nu dezvăluie întru totul gândirea cuiva". Dintre termenii aceștia, au intrat în
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]