2,349 matches
-
a fost Biserica pe care o iubesc ca fiind "Casa Domnului și a noastră a tuturor" In articolele mele despre Biserică am făcut întotdeauna trimitere la bisericile ortodoxe din România, vorbind cu dragoste și respect despre vechile noastre biserici ce dăinuie și astăzi de peste 300-400 de ani, adevărate monumente istorice românești. "Pacea sufletească" ...atât de necesară românilor de pretutindeni a fost un alt subiect ce nu l-a neglijat Ionel Cadar în scierile sale - spune ziarista Mara - afirmând cu tărie că
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
trebuie să se bazeze pe principii sănătoase, pe sinceritate, modestie, respect reciproc, prețuire și loialitate, integritate. Principiile pe care le impune Dumnezeu se aplică și între oameni. Lipsa acestora nu pot genera decât legături ce se dstramă și nu pot dăinui în vreme. Suntem la sfâșitul unui an și ne putem face un bilanț. Ce legături menținem? Ne sunt folositoare sau primejdioase? Suntem noi prieteni sau dușmani cu Dumnezeu? Ce fel de prieteni avem și care sunt lucrurile comune care ne
DESPRE LEGĂTURI VEŞNICE ŞI TEMPORARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362323_a_363652]
-
Valahia, cât și în Moldova. Iar domnii Basarabi și cei Mușatini s-au dovedit la înălțimea acestor principii, multă vreme, datorită cărora astăzi vorbim limba română, suntem creștini ortodocși, avem o țară numită România și datini românești. Principiul ereditar-electiv a dăinuit în Țara Românească și Moldova, câtă vreme a fost respectat acest obicei al pământului și au fost aleși domni pământeni, șirul Basarabilor continuând până la Radu cel Mare (1495-1508). Cu abile eforturi, boierii pământeni din „neamul ales și temător de Dumnezeu
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
pagina inimii am dăltuit frumos Numele sfânt, ,, mama”, atât de prețios Cu chipul ei duios ce n-are asemănare Pe drumul vieții este o dulce alinare. În sufletu-mi ca crinul ce mereu înflorește Imaginea-i divină de-a pururi dăinuiește Înfășurată-n roșu sau alb de lăcrimioară E surfilată-n aur - mirifica-i comoară. Când îl rostesc și-n vis, cu glasul omenesc, Nemărginit cuvântul - sfioasă-l rostuiesc! El dă sensul vieții, e primul legământ Cel mai ales și tandru
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
mi-apari mereu în gând Când simt fiori de gheață spre lacrimă urcând Rămasă înflorită - prea mult eu te-am iubit Și am crezut în tine ca-n orice vis trăit. Noi ne clădeam iubirea cu sufletul crezând Că o să dăinuiască, în inimi fremătând, Dar a rămas frumoasă povestea noastră-n doi Prea tare se complică ce simțim amândoi.... Paula-Diana HANDRA ... Citește mai mult AZI NU MAI POT SĂ-ȚI SPUN...Azi nu mai pot să-ți spun ce ieri am
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
sărut.Simțindu-te aproape mi-apari mereu în gândCând simt fiori de gheață spre lacrimă urcândRămasă înflorită - prea mult eu te-am iubitși am crezut în tine ca-n orice vis trăit.Noi ne clădeam iubirea cu sufletul crezândCă o să dăinuiască, în inimi fremătând,Dar a rămas frumoasă povestea noastră-n doiPrea tare se complică ce simțim amândoi.... Paula-Diana HANDRA... XVIII. PUNCT I-AM PUS IUBIRII, PREA DEVREME..., de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1637 din 25 iunie 2015
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
acest rai nu-ți va fi străin. Vei domni și apăra acest pământ strămoșesc păstrat cu sângele și lacrimile înaintașilor noștri. - Aceste locuri chiar mă liniștesc. - Într-adevăr, această priveliște minunată, pe care domnia ta nu ai mai întâlnit-o, va dăinui ca o frumoasă amintire în memoria ta. Însă scopul acestei călătorii este vizita la un pustnic în carne și oase. - Doar n-o să apară așa deodată ca un înger pe vârful unei stânci sau din apele învolburate ale cascadei!? - Se
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
servească drept candele, flori de suflet, un „izvor imens de apă vie”, flăcări roditoare, „scântei de floare dalbe”, „muguri de magnolii” care se desfac în „floarea sufletului viu”, dar și suficiente motive de răvășire sufletească, născătoare de vers menit să dăinuie. Peste toate acestea, „tandru, versul” - prelins din călimară, picurând în „calde, mirifice unde” (Renaștere). El are darul de a o face pe autoare să plutească „înspre nouri și-n eternitate/ Cuprind infinitul și-n taină-mi țin dorul...” (Renaștere). Răvășirea
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
trăit-o în parfumul poveștilor și mirajul naturii. Odată cu adolescența, au înflorit în caietele mele secrete primele poezii care mi-au completat personalitatea. Nu le-am publicat niciodată. Ele fac parte dintr-un trecut pur, neîntinat de agresiunile vieții și dăinuiesc alături de jurnalul meu, care trasează parcursul vieții mele din acei ani îndepărtați și până azi, deoarece nu am încetat niciodată să-mi fac însemnările în paginile lui răbdătoare și discrete. Am reînceput să fac literatură, dar de data asta numai
SILVIA GIURGIU de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362512_a_363841]
-
repeguș - Tu te plângi că e urcuș. „Suflete, mai e puțin Și ajungem la venin...” Patul stă ca o peluză, Luna se mușcă de buză; Prin pereți, se țin de mână Umbrele de-o săptămână. Și cu perna la ecluză, Dăinuiesc așa, confuză, Și mă-ntreb, și nu mă-ntreb Când ai devenit pohreb. Își primește-n așternut Graiul cucuvelei, mut, Sufletul, care nu tace Și în piept, morman, îmi zace. Raza lunii, cât un cnut, Bate-n dorul necusut Și
VECHIME de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361039_a_362368]
-
șoapte sub un cer adormit, / obraji grăbiți ce se întorc dintr-o data / amestec de fier în zori. / Claritatea sângelui. În crepuscul / s-au alipit chipuri tăcute. / În toate umbrelele durerii răsunau / îndurările ploii. // ***// ERA un cimitir / lângă mare. Devastate, / pietrele dăinuiau / în aerul cald. / Dăinuiau, tăcute, / șterse. Au naufragiat / în lumină. Le-ai văzut / rezistând, încă, asemenea astrelor. / Soarele / Ștersese numele / risipite, sub cer, / în lumina flăcării”. Un poet foarte interesant. Un altul, Elkin Restrepo, - precizează traducătorul - “poet, prozator și desenator
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
adormit, / obraji grăbiți ce se întorc dintr-o data / amestec de fier în zori. / Claritatea sângelui. În crepuscul / s-au alipit chipuri tăcute. / În toate umbrelele durerii răsunau / îndurările ploii. // ***// ERA un cimitir / lângă mare. Devastate, / pietrele dăinuiau / în aerul cald. / Dăinuiau, tăcute, / șterse. Au naufragiat / în lumină. Le-ai văzut / rezistând, încă, asemenea astrelor. / Soarele / Ștersese numele / risipite, sub cer, / în lumina flăcării”. Un poet foarte interesant. Un altul, Elkin Restrepo, - precizează traducătorul - “poet, prozator și desenator, s-a născut la
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
poetă necunoscută pentru mine și desigur pentru mulți alți cititori, am constatat că poeyia are încă fațete necunoscute.Citind poeziile Adelei Adriana MOSCU am început să am viziunea unei alte lumi. Lumea dansului transpusa în poezie. O lume mirifică ce dăinuie de milenii, dar netradusă și în poezii. Plimbările frecvente prin valsuri și tangouri, sambe sau rock-and-roll-uri, îți devine dintr-odată în față, ca într-un film plin de fapte ce parcă tu însuți le-ai trăit.Poetele femei au fost
POEZIA DANSULUI, DANSUL POEZIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360785_a_362114]
-
perspective: istorice, militare, strategice, sociale, economice, geografice, sociale, demografice, teologice, culturale, duhovnicești și lista poate continua. Credem că Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare - cu ale victorii militare și izbânzi duhovnicești, prin umplerea pământului Moldovei cu atâtea locașuri de închinare, ce dăinuie și durează până astăzi și, de fapt, până la sfârșitul veacurilor celor pământești - este unul din simbolurile renașterii vieții culturale, spirituale și nu în ultimul rând monahale, pe pământurile Moldovei, Basarabiei, Bucovinei și, până la sfârșitul veacurilor, a întregii Țări Românești, exemplu
DESPRE STEFAN CEL MARE SI SFANT AL MOLDOVEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360936_a_362265]
-
Palatul acesta Administrativ trebuie să fie în primul rând și mai presus de toate un palat al dreptății. Istoria ne dă numeroase dovezi că numai stăpânirile călăuzite în opera lor de guvernare de principiul suprem și veșnic al dreptății au dăinuit, au spintecat veacurile și s-au afirmat cu putare în lumina istoriei... Rog pe Bunul Dumnezeu să asculte rugăciunile pe care le-am făcut cu toții din suflet și să-și trimită Harul Său ceresc asupra acestei instituții - din care să
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
legat niciodată. Doar ne simțeam bine între noi, indiferent dacă eram băiat sau fată, pentru că eram tineri cu toții. Niciodată nu ne-am pus problema unor prietenii adevărate și, de aceea, nici nu au rămas regrete că aceste prietenii nu au dăinuit de-a lungul timpului. Au fost niște relații pe timpul adolescenței și atât. Referință Bibliografică: IUBIRILE UNUI PESCAR / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 228, Anul I, 16 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
reprezintă o masă copioasă, ci este mai degrabă un sfert de vin de Württemberg, de obicei roșu, servit cu cozonac proaspăt împletit. Acesta se numește „Hepfekranz mit viele Zibeebe” (cozonac tradițional copt cu foarte multe stafide). O altă tradiție care dăinuiește de veacuri pe aceste meleaguri este „Trossinger Heimatlied" (Joseph Zepf/ Frity Jode). Acesta reprezintă imnul local al orașului și este cântat la diferite ocazii și aniversări. Heimatlied a fost compus în 1957 cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
nu voi reuși...? -Dacă nu vei reuși, atunci poți cu adevărat să-ți părăsești trupul, să zburăm împreună tot mai sus până la soare... Cine știe... poate într-o zi, chiar te vei renaște într-o lume nouă în care va dăinui zâmbetul și încrederea între oameni... Am zâmbit gândului și m-am întors cu pași încrezători pe drumul spre casă. Cerul încetase să mai...plângă și orizontul căpătase o culoare roșiatică, plăcută. © D. Theiss Referință Bibliografică: Alungă îndoiala! / Doina Theiss : Confluențe
ALUNGĂ ÎNDOIALA! de DOINA THEISS în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363265_a_364594]
-
militar în primul rând, avea însă și scopuri politice, urmărind consolidarea și extinderea stăpânirii maghiare la sud de Carpați, obiectiv major al politicii regalității maghiare din acea perioadă. În privința numelui de Severin dat banatului și cetății medievale, nume ce a dăinuit și după dispariția, în 1524, a cetății, trebuie spus că părerile sunt împărțite. Unii cercetători cred că această denumire ar trebui pusă în legătură cu SEVERN, în limba bulgară - „de nord”, alții asociază această denumire cu numele împăratului roman Septimus Severus, în timp ce
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
s-a născut și crezul poetic al autoarei: „Avere-n grai și-n inimi demnitate / De la străbunii noștri moștenim. Nu-i glas mai sacru decât limba noastră / Arând de veacuri în acest pământ, / Ecoul ce se pierde-n zarea-albastră / Va dăinui în sacrul legământ.” Partea a doua a volumului este dedicată Sonetelor, numerotate de la I la XIII - cu o arie tematică generoasă, structurate după canoanele acestei specii literare, cele mai multe dedicate iubirii. Frumoase, calde, unduind muzical după acorduri sublime, sonetele Alexandrei Mihalache
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
întotdeauna cu brațele deschise, pe orișicine! Acești „orșicine” s-au dovedit a fi cu toții niște viermi, care au ros încetul cu încetul poporul nostru de „blajini” ! Cine știe, poate că tocmai aici stă secretul longevității noastre istorice și încă vom dăinui până la sfârșitul veacurilor. Unii sunt prea sceptici, să creadă că poporul român, atât de urgisit, hăcuit fără milă, scos afară din țară, într-o epurare etnică totală și de proporții, cu efecte dezastruoase pentru națiune, va avea o continuitate geo-istorică
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
până în străfundul ființei mele, că Dumnezeu va aranja lucrurile în așa fel încât lucrul mîinilor sale, Opera Sa Primă- OMUL ca esență divină, preponderent în spațiul intra și extracarpatic și până la Balcani, urmași ai Fiilor Luminii, cei dintru începuturi, vor dăinui peste veacuri. Acum, îi întreb eu pe toți acești indivizi certați cu Legea Divină: mai doriți oare să exterminați si să ucideți SĂMÂNȚA, și/sau RĂDĂCINILE vieții pe terra, sau veți sfârși prin a înțelege că cu toții avem un loc
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
Să credem, să înfăptuim reconstruind din nou cu migală și suflet” Mirel care în tinerețe a fost un dandi, care a frânt multe inimi și a lăsat în urmă multe iubiri, fără să își fi găsit iubirea pereche, cea care dăinui și care este temelia bătrâneților, acum la vârsta a treia, o întâlnește pe Silvia și se îndrăgostește de ea... Silvia este ca și Mirel o ființă de o frumusețe și curățenie sufletească uimitoare.. vai, dar a trecut și ea prin
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
grăbit să-i răspund în ideea că: Are dreptate cu sensurile de agresivitate „revoluționară” ale acuzației de dușman, rostită cu acea „mânie proletară” - minciună instigatoare la ură, prin care bolșevismul își trăda înregimentarea la niște malefice forțe oculte care, iată, dăinuie și după el. Dar eu am preferat să accentuez prin dușmănos, semnalul de alarmă față de agresiunea contemporană asupra formării relațiilor interumane, tocmai ca să nu minimalizez acest mare pericol care ne amenință societatea și acum, după ce-am crezut că ne-
O CULTURĂ INFRACŢIONALĂ (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367805_a_369134]
-
ține împreună într-o cultură comună. Adică, spre deosebire de alții, limba ne este și salvarea de la pieire ca națiune. Dumneavoastră, care vă pregătiți acum să Vă puneți candidatura la președinția acestei țări, nu aveți cum neglija idealul ei de unire care dăinuie dintotdeauna și nu se poate stinge vreodată; așa că orice soluție în această direcție, chiar și paleativul unității prin limbă și trăirii sentimentului de comunitate prin limbă, provin din vrerea acestui popor pe care Vă pregătiți să-l conduceți. Și, dacă
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]