608 matches
-
cea dintâi primejdie, puterea lui se va clătina. Dacă însă își dă seama de ceea ce se întâmplă și vrea să se schimbe, își atrage pe loc faima de om meschin. Deci un principe nu poate să practice această virtute a dărniciei, în așa fel încât ea să fie cunoscută, fără ca aceasta să nu-i dăuneze. Iată de ce, dacă este prudent, nu trebuie să-i pese de faima de om meschin pe care și-ar face-o, deoarece, cu vremea, oamenii îl
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
cărora nu le dă nimic, și care sunt puțini. În vremurile noastre, am văzut că au înfăptuit lucruri mari doar aceia care au fost socotiți zgârciți, pe când ceilalți au fost nimiciți. Papa Iuliu II, după ce s-a folosit de faima dărniciei pentru a ajunge pe tronul papal, nu s-a mai gândit apoi nici o clipă s-o păstreze pentru a putea purta războaie. Regele de azi al Franței a întreprins războaie nenumărate, fără a pune biruri noi pe supușii săi, numai
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
lacom, principele nu trebuie să fie nicidecum îngrijorat de faima de zgârcit pe care și-ar face o. Acesta este unul dintre viciile care-i îngăduie să domnească. Iar, dacă cineva ar spune, dimpotrivă, că Cezar a ajuns împărat prin dărnicia lui și că mulți alții au urcat treptele măririi pentru că au fost într-adevăr darnici sau pentru că au fost socotiți astfel, i-aș răspunde: sau ești principe domnitor în statul tău, sau ești pe cale de a dobândi principatul, În primul
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
și că mulți alții au urcat treptele măririi pentru că au fost într-adevăr darnici sau pentru că au fost socotiți astfel, i-aș răspunde: sau ești principe domnitor în statul tău, sau ești pe cale de a dobândi principatul, În primul caz, dărnicia este dăunătoare; în al doilea caz, este foarte necesar să fii socotit darnic. Cezar era unul dintre aceia care voiau să ajungă la principatul Romei; dar dacă, o dată ajuns aici, ar fi trăit mai departe și n-ar fi fost
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
i-aș răspunde că un principe cheltuiește sau din averea lui și din banii supușilor lui, sau din aceia ai altora. În primul caz, trebuie să fie foarte econom; în al doilea, nu trebuie să renunțe la nici un fel de dărnicie. Principele care-și poartă armatele pretutindeni și se îmbogățește din prăzi, din jafuri și din biruri, care pune mâinile pe bunurile altuia, acela are nevoie să se arate darnic, altfel soldații nu l-ar urma. Întradevăr, poți să dăruiești cu
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
a risipi bunurile altora nu ți micșorează faima, ci, dimpotrivă, îți aduce mai multă glorie; singurul lucru care îți dăunează este acela de a cheltui din banii tăi. Nu există altceva care să se consume singur atât de mult, ca dărnicia; într-adevăr, o practici, și în același timp pierzi posibilitate a de a o mai practica și sau ajungi sărac și disprețuit, sau, pentru a ocoli sărăcia, devii lacom și urât de ceilalți. Dar, între toate lucrurile de care un
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
și sau ajungi sărac și disprețuit, sau, pentru a ocoli sărăcia, devii lacom și urât de ceilalți. Dar, între toate lucrurile de care un principe trebuie să se ferească, este tocmai acela de a nu fi disprețuit și urât, iar dărnicia te duce și la una, și la cealaltă. Prin urmare: este mai înțelept să-ți păstrezi reputația de om zgârcit, care îți creează o faimă proastă, dar lipsită de ură, decât să vrei să-ți câștigi faima de om darnic
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
ieșit primul din ogradă, urmat de Zâna și de mine. Sevastița a rămas să încuie ușile și poarta. Când totul a fost făcut cum trebuie, am pornit spre chilii. Luna, parcă anume oprită în vârful bolții cerului, își cernea cu dărnicie lumina argintie peste noi. Știa ea ce știa! Bătrânul și Sevastița au trecut în fața noastră. Îi auzem dondănind. Zâna s-a lipit de mine, încât îi simțeam fiecare fibră a trupului. Ne țineam strâns de mână, trimițându-ne unul altuia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
conectarea orificiilor superioare ale tuburilor digestive (ce faci domnule? Dărâmi o lume fantastică, paradisiacă, pe care se sprijină hleiul?). Întotdeauna ne atrage frumusețea luciului de apă. Cât de superficiali suntem! * Când revoluția nu mai este în pericol se proclamă cu dărnicie toate libertățile. * Câți oameni - atâtea dorinței. Cine să le mai satisfacă pe toate? * Câteodată și cerul sângerează. * Insulta nu este decât o revărsare verbală a noroiului care colcăie în oameni. * Repetiția duce la scleroză. * Fumatul este un dezechilibrul psihic. Se
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93037]
-
au uitat și alții. Majoritatea întrebau dacă mulțimea aceea veselă de oameni e parte a unui alai de nuntă sau obștea adunată de bucuria unui botez. Nu. Erau pur și simplu sătenii strânși fără pricaz pentru a se bucura de dărnicia de toamnă a naturii. Nicăieri n-am mai întâlnit atât de dezvoltat și pe tot atâta de armonios spiritul comunitar la Câșlița. Calendarul marilor întâlniri ale sătenilor era bine construit și pentru iarnă. După ieșirea din postul Crăciunului sfatul bătrânilor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
rămas acel locu domnescu,... Într-aceea, domnie mea, botezându un coconu a boiarinului nostru...Enache spătar al doile, am dat dumisale...acel locu de casă... Și altul nime să nu se amestece. 1667 februarie 5, Iași.” „ Iliaș vodă își dovedește dărnicia și în hrisovul pe care îl ai desfăcut dinaintea ta. Și, nu știu cum s-a nimerit, dar este vorba tot de despre un Enache. Sulger, de astă dată.” Suprins și nu prea de faptul că bătrânul știe ce scrie în acel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Să le citești fiule. N-au ce să-ți strice; ba te-or ajuta să înțelegi mai bine unele lucruri. Îți mulțumesc pentru toată grija, părinte. Am băgat eu de seamă că sfaturile pe care mi le dai cu atâta dărnicie îmi sunt cu priință - am rostit eu plin de recunoștință. Ce să faci, fiule? Dă și omul cât poate. Dacă are ceva de dat. Dacă nu... Apoi, sfinția ta, este peste măsură de darnic. O întrebare, însă, nu-mi dă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
spre depărtări - precum păsările călătoare. Dacă eu am obosit în această sărbătoare de 25 de zile, m-am gândit că romanii au sărbătorit timp de 123 de zile cu aurul luat din Dacia, când poporului i s-a oferit cu dărnicie acel „panem et circensis” și poate că acest fapt a dus mai târziu la căderea Imperiului roman spre sfârșitul secolului cinci al erei noastre. Mai știi?... poate că am dreptate... În ultima zi de august cu un taxi ne facem
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
izbucnit din nou și cu o violență mai mare decît Înainte. Julius era mîndru ca un cocoș de faptul că În curînd Împlinea unsprezece ani și iarna asta termina școala primară; Învățase o mulțime de porcării și le azvîrlea cu dărnicie În toate părțile, Încît Susan a fost silită să-i spună lui Carlos să nu-l mai Învețe asemenea lucruri, chiar dacă venea la el să-l Întrebe ce Înseamnă. Dar lui Julius nu-i mai păsa de nimic. Știa acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
buna purtare, în Filocalia, vol. I ) 89 * 8 septembrie 1968 Vizitez acest monument mănăstiresc al Mănăstirii Secu în vremea reînnoirii lui prin grija și sprijinul I.P.S. Sale Înaltpreasfințitului Iustin al Moldovei și Sucevei și sprijinul Monumentelor Istorice. Admir grija și dărnicia pentru păstrarea mănăstirilor noastre spre adăpostirea în cele mai perfecte condiții, trăirea vieții noastre monastirești și păstrarea credinței noastre străbune, garanția viitorului țării și bisericii neamului românesc. Cu arhierești binecuvântări osârduitorilor viețuitori ai acestei de Dumnezeu păzită așezări mănăstirești. † Victorin
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
foarte cinstit, Înțelegi: nu și-ar fi mînjit mîinile cu sînge, gătit În haine bune și pantofi de lac, i-a scris și l-a chemat acolo, firește. Zice: „Domnul și-a revărsat binecuvîntarea asupra pămîntului acesta cu prea multă dărnicie“... măi, ce om Învățat mai era și ce limbă frumoasă și Înflorită vorbea... și zice: „Vino aici. Aici este o adevărată minune a naturii, bogăția și belșugul Întrec tot ce poate visa cel nesătul și toate stau Încă neatinse“ - zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
într- un deșert din ce în ce mai mare. Frumoasa grădină a devenit, în cele din urmă, pustiul imens care este astăzi. Nici urmă de câmpii mănoase, de frunze verzi, de fântâni și de răcoare, nici urmă de oameni care să se bucure de dărnicia pământului. ...De unde știu eu povestea asta - mă întrebați? De la părinții mei care o știu de la părinții lor și de la părinții părinților lor.. Pentru că în ținuturile acelea pisicile erau adorate ca niște zei iar ele vedeau tot, aflau tot, știau tot
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
stăruință nemaipomenită îngreunau înaintarea Romanilor. Atacurile Dacilor asupra pozițiunilor romane devin tot mai dese; sângele curge în șiroaie și mai fiecare pas înainte al Romanilor este însemnat prin moartea unui legionar; iar din partea Dacilor jertfirea vieții se face cu o dărnicie, pe care putea să o explice numai nestrămutata lor credință că ar fi nemuritori. Traian mai ia o cetate ce o întâlnește în cale, ultimul avanpost înaintea capitalei, pe când generalul său Maximus prinde pe o soră a regelui și regăsește
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pic cu niște probleme dificile de matematică și gramatică și a constatat că pot reuși singur, promițându-mi ajutor și pentru viitor. După zece zile, când a venit tata după rezultat, iar s-a întrecut pe sine în ceea ce privea dărnicia. M-am prezentat la vizita medicală, la proba muzicală, ambele eliminatorii și la cele două teze de matematică și limba română. În restul timpului am fost mâna dreaptă a gospodinei care, când a venit tata să mă ia acasă, nu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
minunatul tău pământ, te chiem: vino, Lume, vin'. Adie-mi în ureche gânguritul de izvoare la cari în miez de noapte nevăzuți de nimeni strugurii desprinși din vite ți s-adună să-și umplă boabele de must, și-apoi - cu dărnicia ta de moarte vino, Lume, vin'. Și răscolește-mi fruntea-nfierbîntată ca nisipul dogorât pe care calcă-ncet, încet prin pustie un profet. VERSURI SCRISE PE FRUNZE USCATE DE VIE II - Psalmistul Când treci fără sandale pe sub tei, porumbii adormiți pe
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
nou, cu încredere! N am riscat și-am cumpărat din magazinul, care aparținea, vă rog să rețineți, patronului de hotel, apă, răcoritoare pentru frigiderul din cameră, spray pentru gândaci și pahare de unică-folosință, evitând astfel plăcerea unei enterite oferite cu dărnicie de personalul complexului hotelier. N-a fost un început prea plăcut, nu-i așa? A doua zi, însă, a fost mai bine. Cu mult mai bine! Am explorat împrejurimile; un restaurant, patru piscine, un amfiteatru în aer liber, tobogane pentru
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cenușă măsurând peste 30 de metri. Cred c-a scuipat și măgari, pentru că numărul lor întrece pe cel al bărbaților, iar densitatea de biserici, pe cel al caselor! Din cauza mirosului și a pericolului de a patina în „norocul” oferit cu dărnicie de zecile de asini, am refuzat să urc sau să cobor cele 588 de trepte spoite, nu, pline cu balegă. Riscul era cu atât mai mare, cu cât nu au apă potabilă și aș fi fost nevoit să mă spăl
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Ce naiba are sacoul ăsta de la Lanvin care să nu aibă alte douăzeci de sacouri pe care le‑am văzut?” aș fi vrut să‑l Întreb. Dar știam foarte bine că În capul lui Abe existau o sumedenie de distincții Între dărnicie și cărpănoșenie, Între mărinimie și meschinărie. Atributele omului cu suflet mare. Nu țineam să‑l zădărăsc. În dimineața asta nici el nu avea chef să fie zădărât. Cu nu foarte mult timp În urmă, acasă, În Middle West, pe când era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Festivalul, să le arătăm că și după cortina de fier capitaliștii se pot simți bine, nu-i mănâncă comuniștii și alte chestii de-astea de propagandă cum se făcea. Se umpluse orașul de boale pă chestia asta cu ospeția și dărnicia. Chicoti iar, pierdut parcă în reverii. Dădu a lehamite din mână. - Ieșise toate marșrutistele la treabă. Chiar și fetele cuminți, tot mai încercau și ele un capitalist. Așa, de să se laude mai apoi că a strâns capitalul în brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cărei atingere reacționase atât de intens. Iuliana nu știa Tainicele cărări ale iubirii despre ce este vorba, dar a intuit imediat, amintindu-și ce rugăminte îi adresase Laura înainte de operație... * În ziua următoare, soarele se înălța încet, luminând cu toată dărnicia cerul și pământul, contrar previziunilor populare potrivit cărora, după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, vremea se răcește. De comun acord, mamă și fiică stabiliseră ca fetița să nu meargă la cămin. Aveau în vedere faptul că evenimentele ce urmau să se
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]