8,894 matches
-
lumina izvoarelor armenești” (vol. VII 1939) ne demonstreaza că „BLAK de esență slavonă indică un teritoriu după munți, adică zona de nord de BALKANI, până la DUNĂRE, mai jos RIVBIA (CARPAȚII), DONAVIS (DONUL)” . Menționăm după proveniența blachilor, adică a românilor din daci face și cronicarul lKEKAUMENOS. Tot în sec. al IX-lea, cronica regelui englez, ALFRED cel Mare (871- 901), pornind de la textul lui PAULUS OROSIUS, pe care îl dezvoltă și-l completeză, menționează DACIA în seria de țări și popoare din
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
s-au emis diferite ipoteze. Masă trăcerii poate fi asociată cu o "invitație la un magic conciliu al umbrelor stămoșilor” (Radu Boureanu) sau "masă rotundă-primul stadiu al civilizației, stadiul primitiv"(V.G.Paleolog). O altă interpretare poate fi apropierea de strămoșii daci, de nașterea civilizației pe aceste locuri. Având în vedere că ansamblul se vrea un omagiu al eroilor căzuți în 14 octombrie 1916, în bătălia de la Jiu, se poate spune ca Masa Tăcerii reprezintă și masa de "pomenire"a acestora. Pentru
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 by http://confluente.ro/Aniversarea_nasterii_lui_constantin_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
mai ales în ultima vreme, mi-a fost dat să întâlnesc și să cunosc un om cu atâta bun simț, purtare aleasă, nobilă, elegantă, discretă dar concretă, și atâta respect și bunăcuviință și ca (în) persoana Părintelui Isidor Berbecar - acest dac simplu, smerit și modest preot paroh de țară, însă care, oricând, ar putea face față, cu real și autentic succes, la o catedră academică și universitară - ca profesor și la un sfânt al altar al unei vestite catedrale urbane - ca
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
de 32 de ani la pat, care își trăiește senin sublimul suferinței. Am continuat apoi cu Sfânta Liturghie de a doua zi, urmată de o procesiune la o troiță din sat, unde aveam să descopăr fără echivoc că suntem urmașii dacilor, de vreme ce pe o poartă tradițională tronează încă stindardul lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: „Am fo și o si”. La cumpăna serii am ascultat colindele
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
părinte este un voievod român. Când vom înțelege asta, și dintr-o generație, o înțeleg câteva mii, doar, păcat, și o vom transmite urmașilor, și urmașilor - vom fi un voievodat al apocalipsei, poate: dar vom zâmbi și vom râde, asemeni dacilor, trecând prin el, cu Iisus Hristos, înainte ! Pentru că există destui avocați ai lui Dumnezeu, ca și mine, de altfel, care își hrănesc din viețile sfinților literatura, “mestecând veacul de aur/ în noroiul greu al prozei” îmi atrag atenția că într-
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/carte-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
IERI ȘI AZI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 635 din 26 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Suntem născuți pe-acest pământ Rămas a noastră moștenire De la strămoși, cu legământ, Să-l apărăm cu îndârjire. Suntem cu toții fii de daci, Recunoscuți peste hotare. Cinstită ramură de traci, Cu viață-n pace și onoare. Suntem urmași de domnitori Și voievozi cu drag de glie, Viteji și aprigi luptători În orice sfântă bătălie. Suntem supuși lui Dumnezeu Prin vrerea noastră creștinească. Nu
CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ŞI AZI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ce_suntem_intrei_ieri_si_azi_marian_malciu_1348653310.html [Corola-blog/BlogPost/343603_a_344932]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DIMINEAȚA LUMINII Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Las frageda lumină să vorbească La-ngemănarea dimineților târzii, Când roua-n tihnă prinde să-nvelească Candoarea pașilor curați, din zori de zi. Tălpile-mi sărut pământul dezvelit Și
DIMINEAȚA LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1475308381.html [Corola-blog/BlogPost/382482_a_383811]
-
adormit, De-ntunecimi ce parcă pun zăpor, În asfințituri care ne-au zorit. Pierdută într-un răsărit de noapte Eterna-mi pleoapă-a nemuririi, Se zbate-n chipul fiecărei șoapte Din nesfârșita dimineață a Luminii! Referință Bibliografică: DIMINEAȚA LUMINII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2101, Anul VI, 01 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
DIMINEAȚA LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1475308381.html [Corola-blog/BlogPost/382482_a_383811]
-
Eterna-mi pleoapă-a nemuririi, Se zbate-n chipul fiecărei șoapte Din nesfârșita dimineață a Luminii! Referință Bibliografică: DIMINEAȚA LUMINII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2101, Anul VI, 01 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
DIMINEAȚA LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1475308381.html [Corola-blog/BlogPost/382482_a_383811]
-
2012 în orașul gorjean Târgu Jiu, ocazionate de întâlnirea fiilor Gorjului (membri ai Ligii „Fiii Gorjului” - Președinte prof. Alexandru Păsărin) și a Congresului de Dacologie, a XIII-a ediție - Președinte dr. Napoleon Săvescu din New-York, cu tema „Constantin Brâncuși - Pietrele dacilor vorbesc” - la care a fost invitat scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu să-și lanseze cartea „Ne vedem la Paris” - închinată demiurgului scupturii moderne, alături de albumul muzical „Sus, în deal, la Peștișani” . Compact discul are 10 melodii - pe care măiastra cântecului popular românesc
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/George_baciu_dubla_lansare_de_carte_george_baciu_1344587199.html [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
în curtea căsuței demurgului (construită din bârne și druieți, acoperită cu șiță) din satul Hobița, (Secțiunile „Teatru” și „Tradiții populare Românești”, eveniment care s-a desfășurat cu ocazia celui de al XIII-lea Congres Internațional de Dacologie „Brâncuși 2012 - Pietrele dacilor vorbesc”. *Elevii artiști din cadrul Colegiului Național „Emanuil Gojdu” Oradea prezenți la eveniment au fost următorii: Beatrice Cicortaș, Andrei Cîmpean, Ștefana Dăscălescu, Ioana Fărcaș, Alexandru Gerebeneș, Celia Herman, Cătălina Ionescu, Diana Popa, Sabin Pușcașiu, Ionuț Sălăjan. Îndrumător cultural: prof. Dana Pușcașiu
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/George_baciu_dubla_lansare_de_carte_george_baciu_1344587199.html [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
Virgil Maxim. Pietatea creștină universală s-ar înnobila haric și serafic dacă Psalmul (Rugăciune) închinat cu supravenerație Fecioarei Maria-Crăiasa Cerului și a Pământului, al nemuritorului geniu, ar fi alăturat ceremonialului liturgic al Bisericii Sobornicești a lui Hristos. Învierea, Rugăciunea unui Dac, Răsai asupra mea, La steaua, Luceafărul, Colinde, Împărat și proletar, Scrisoarea I ș.a., ne descoperă fiorul său sacru contemplativ, care este caracteristica de taină a sufletului Marelui Emin. Reputatul sociolog creștin Ilie Bădescu l-a numit pe Eminescu al nostru
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
Acasa > Strofe > Valori > DACII Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1618 din 06 iunie 2015 Toate Articolele Autorului De pe columnă văd coboară dacii, Cât de smeriți ne-au fost înaintașii Duc oile acum în transhumanță Și trec prin munți cu-atâta cutezanță! Din
DACII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1433567865.html [Corola-blog/BlogPost/372467_a_373796]
-
Acasa > Strofe > Valori > DACII Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1618 din 06 iunie 2015 Toate Articolele Autorului De pe columnă văd coboară dacii, Cât de smeriți ne-au fost înaintașii Duc oile acum în transhumanță Și trec prin munți cu-atâta cutezanță! Din câmp adună spicele de soare, Cu viața toată-n strai de sărbătoare, Pe deal, când seara se proptește-n mal
DACII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1433567865.html [Corola-blog/BlogPost/372467_a_373796]
-
se proptește-n mal, Cu foc doinesc din cobză și caval! Căciula-i așezată pe-o ureche, Nu-i altu-n lume să aibă pereche, Cu arcul biruinței stă de pază Dușman la poartă lui să nu mai vază! ---------------------------------- Unde sunt dacii de odinioară, Când în opinci slujeau o țară? Statornici în cuvânt și faptă, Umblau mereu pe calea dreaptă! -------------------------------------- Îi văd cum stau de veghe la hotar, Ca viața să nu fie în zadar Pe stârvul morții calcă biruința, Să dăinuie
DACII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1433567865.html [Corola-blog/BlogPost/372467_a_373796]
-
neștiuți. Dar ce a fost între așezarea aceea încă nedescoperită din vecinătate, de Epoca Bronzului, care a avut un cimitir stabil timp de 200 - 300 de ani, până spre anul 1200 sau chiar 1000 î.Hr.? Ce a fost în perioada dacilor, care au fost semnalați aici, în apropiere, peste râul Doftana, și ce a fost până în secolul al XVII-lea, când a reintrat în istorie acest loc? De ce s-a păstrat caracterul sacru al zonei? Ce a văzut fiecare generație până
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450175693.html [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
Neamul în cele mai serafice imne ale Marelui Regat Dacia: Imnele Moldovei, Imnele Transilvaniei, Imnele Țării Românești, iar în sânul fiecărui principat drag a slăvit Fiii și Voievozii cei mai aleși. Străbătut de fiorul măreției și al suferinței Neamului nostru dac arhibinecuvântat, Ioan Alexandru a zugrăvit chipul Doamnei Maria Brâncoveanu, ucenica Marii Împărătese Fecioara Maria, în Icoana martiriului creștin-ortodox, aureolată de dureri și suspine, de lacrimi și plângeri într-o smerenie majestuoasă: MARIA BRÂNCOVEANU Se poate oare îndura mai mult / Să
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
beil „soare“. Finl. kissa pare pis cu p/k, în jap. neko e finalul din esk. sekonok „soare“, poate din alt dialect cu e, eschimoșii zicând siqiniq. URS. Numele animalului provine în i.e. *arktos (vezi DECA, s.v.), dar urs la daci, vechii indieni, latini poate fi comparat cu slavul Hors, soarele de iarnă cu aspirație dispărută. Probabil că slavul sudic meč „urs“ se apropie de ebr. šemeš „soare“ cu š > č. La fel, engl. bear se compară cu beru „soare“ în
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1467107691.html [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
un pahar de raze din soare acolo lăutarul Orfeu fără Euridice se-nchide într-o pleoapă enormă de somn visând sânii albi pe care luna dansează și ochii de mură-n care se-neacă sărmanul cu pahare din vinul strămoșilor daci, acolo cuvintele mor și-nviază, le zidim în cripte pe iriși de frunze acolo cerul țese pe sus lanț de cocori, în triunghiuri de ploi transcedentale, peste golurile oarbe dintre piscuri pădurea a căzut iar în orbite, se leapădă codrul
SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409681527.html [Corola-blog/BlogPost/353808_a_355137]
-
1688 când a fost ocupată de imperiul Habsburgic. Oare emeritul profesor român nu a auzit de Pașalâcul de la Buda din anul 1526 sau poate o fi fost și un Pașalâc la Kolozsvár ?! L-am întrebat de ce nu vorbește și despre daci, când în inima Transilvaniei sunt rămășițele Statului Dac la tot pasul, iar domnul profesor mi-a răspuns că aici se discută numai de Transilvania, începând cu perioada de când a primit acest nume de la unguri, în secolul al XI-lea (!) I-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/corespondenta-din-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
tot din Ungaria, până la ocuparea ei de către Imperiul Habsburgic în anul 1688); - nu are absolut nici o importanță că ungurii însăși se recunosc pe sine ca migratori, venind din Asia și asediind o mare parte din Europa. Nu! Ei spun că Dacii au dispărut din istorie și că Transilvania era goală când s-au refugiat ei, în urma războiului cu moravii și bulgarii, care i-au împins spre Nord. Documentul care consfințește aceste convingeri maghiare este celebra: “Gesta Hungarorum” a lui Anonimus. Problema
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/corespondenta-din-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
regelui hunilor: limbile gotice și ausonica, unde prin limba ausonilor se înțelege dacică care este, de fapt latina vulgară, potrivit prelatului maghiar Otrokocius. Attila Hunul (406-453 d.Hr.) însuși se intitula „rege al hunilor, al medușilor, al goților și al dacilor”, dovadă că dacii existau și erau recunoscuți de Attila. Să nu uităm și de Memoriul din 1784 al grofilor și al baronilor unguri, care, simțindu-se, pe bună dreptate, venetici în Transilvania, cerând ajutor armat de la administrația habsburgică, pentru înăbușirea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/corespondenta-din-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
gotice și ausonica, unde prin limba ausonilor se înțelege dacică care este, de fapt latina vulgară, potrivit prelatului maghiar Otrokocius. Attila Hunul (406-453 d.Hr.) însuși se intitula „rege al hunilor, al medușilor, al goților și al dacilor”, dovadă că dacii existau și erau recunoscuți de Attila. Să nu uităm și de Memoriul din 1784 al grofilor și al baronilor unguri, care, simțindu-se, pe bună dreptate, venetici în Transilvania, cerând ajutor armat de la administrația habsburgică, pentru înăbușirea revoluției vlahilor de la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/corespondenta-din-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
își primește salariul lunar de la statul român, din munca milioanelor de români, și pentru cetățenii românii care își trimit copiii la dumneavoastră pentru învățătură! În final ce trebuie știut este că, de-a lungul zecilor, sutelor și miilor de ani, dacii și urmașii lor legitimi de azi, noi românii, nu am avut nevoie de migratori, ci migratorii au avut nevoie de noi, și ceea ce le cerem noi azi este puțin respect! Dr. N. Săvescu www.dacia.org
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/corespondenta-din-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
Acasă > Orizont > Reportaj > THIS IS BRAȘOV Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Acesta este Brașovul. Locul unde nopțile din adâncuri de munte se aud dacii, locul unde se aude boncălăitul căilor pe pietrele cetății, burgului cu comercianți, locul unde se aude ... istoria ... Acesta este orașul în care m-am născut, locul unde cerul săruta și șoptește pământului, locul unde dăinuie în ziduri de cetate, inimi
THIS IS BRASOV de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_muha_1435346992.html [Corola-blog/BlogPost/352843_a_354172]