542 matches
-
a împlinit vocația de cercetător al necunoscutului, iar spectaculoasa sa curiozitate creatoare a adus faimă științei românești în toată lumea. Senatul Academiei DacoRomâne cu mai multe luni în urmă a încununat-o cu titlul suprem de Doctor Honoris Causa al Academiei DacoRomâne - onoare pe care a primit-o cu mare bucurie și onoare. Totodată, un alt membru fondator al A.D.R., maestrul Pierre Georgescu-Dedy îi va realiza bustul în bronz. Membrii Academiei DacoRomâne sunt alături de toți cercetătorii români din țară și din
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409557574.html [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
cu titlul suprem de Doctor Honoris Causa al Academiei DacoRomâne - onoare pe care a primit-o cu mare bucurie și onoare. Totodată, un alt membru fondator al A.D.R., maestrul Pierre Georgescu-Dedy îi va realiza bustul în bronz. Membrii Academiei DacoRomâne sunt alături de toți cercetătorii români din țară și din întreaga lume și își exprimă adîncă durere pentru pierderea unei cercetătoare talentate, care a adus glorie eternă științei, identității naționale împreună cu alte mari valori culturale ale României contemporane - rămînînd un model
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409557574.html [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
centru de cercetare interdisciplinară al A.D.R. îi va purta numele, iar un premiu Mărioara Godeanu va fi acordat periodic unor continuatori ai cercetărilor sale interdisciplinare în semn de pioasă aducere aminte întru nemurirea spiritului ei însetat de cunoaștere. Editura DacoRomână îi va publica lucrarea pe care autoarea o pregătea pentru posteritate. Dumnezeu să o odihnească în pace! ------------------------------------------------------------- București, nr.7 din 21 august 2014 (10 014 după Calendarul dacoromânilor) pentru SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” dr. Geo Stroe
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409557574.html [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
spiritului ei însetat de cunoaștere. Editura DacoRomână îi va publica lucrarea pe care autoarea o pregătea pentru posteritate. Dumnezeu să o odihnească în pace! ------------------------------------------------------------- București, nr.7 din 21 august 2014 (10 014 după Calendarul dacoromânilor) pentru SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” dr. Geo Stroe și dacii liberi ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- FUNDATIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” (F.A.D.R.T.D.C.) este rezultatul unificării prin absorbție a FUNDAȚIEI TEMPUS, fondată de președintele fondator Geo Stroe (constituită la 23.11.1991 în Traian; dosar
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409557574.html [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
care autoarea o pregătea pentru posteritate. Dumnezeu să o odihnească în pace! ------------------------------------------------------------- București, nr.7 din 21 august 2014 (10 014 după Calendarul dacoromânilor) pentru SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” dr. Geo Stroe și dacii liberi ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- FUNDATIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” (F.A.D.R.T.D.C.) este rezultatul unificării prin absorbție a FUNDAȚIEI TEMPUS, fondată de președintele fondator Geo Stroe (constituită la 23.11.1991 în Traian; dosar 751/PJ/1991 la Judecătoria sect.1), cu ACADEMIA DACOROMÂNĂ - A.D.R.
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409557574.html [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
FUNDATIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” (F.A.D.R.T.D.C.) este rezultatul unificării prin absorbție a FUNDAȚIEI TEMPUS, fondată de președintele fondator Geo Stroe (constituită la 23.11.1991 în Traian; dosar 751/PJ/1991 la Judecătoria sect.1), cu ACADEMIA DACOROMÂNĂ - A.D.R. (continuatoare și legatară unică a Institutului Național pentru Românitate și Românistică - INPROROM, fondat la 1.12.1991 și a Cercului de studii DECENEU din anii `70, dosar nr. 34/PJ înregistrat la 24.01.1992 la Judecătoria Sect.
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409557574.html [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
la 1.12.1991 și a Cercului de studii DECENEU din anii `70, dosar nr. 34/PJ înregistrat la 24.01.1992 la Judecătoria Sect.1, prin sentința civilă nr. 49 din 31.01. 1992, reorganizată, ulterior, reorganizată în Academia Dacoromână la 9.05.1995; apoi, cu alte modificări în dosarul nr. 51/P.J./2003), pentru înfăptuirea Programului PROTEMDACOM-10 050 (2 050). Ca fundație, este independentă de stat sau de partide politice, non-profit, are personalitate juridică de drept privat, de cercetare
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409557574.html [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
lume comterristă, a fiecăruia și a tuturora!” Scopul A.D.R. este cunoașterea, cercetarea, crearea, stimularea, promovarea, apărarea și eternizarea valorilor dacoromânești de pretutindeni, pe Terra noastră comună. Obiectivul strategic al A.D.R. este pregătirea spirituală a renașterii pentru reîntregirea națiunii dacoromâne de pretutindeni în contextul valorilor umane universale. Are cont CEC Bank S.A., Ag. Drumul Taberei, Buc., sect. 6, Cod IBAN Cod IBAN R035CECEB60443RON0354455, Cod fiscal nr. 4929150. Asociația culturală Ialomița -„ASCULTIALOMIȚA”- este filiala independentă a F.A.D.R.T.D.C., cont BCR
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409557574.html [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
filiala independentă a F.A.D.R.T.D.C., cont BCR S.A. Ialomița - Slobozia, cod fiscal nr.15162556, IBAN RO14RNCB3100000057540001 www.tempusdacoromania.ro, www.academiadacoromana.ro, www.partidulromanieieuropene.ro - viitor partid al dacilor liberi, E-mail: g eostroe@gmail.com Referință Bibliografică: Fundația Academică DacoRomână - COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU - O FEMEIE CERCETĂTOARE ȘTIINȚIFICĂ A URCAT LA CELE VEȘNICE / Fundația Academică Dacoromână : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1340, Anul IV, 01 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Fundația Academică Dacoromână : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409557574.html [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
IBAN RO14RNCB3100000057540001 www.tempusdacoromania.ro, www.academiadacoromana.ro, www.partidulromanieieuropene.ro - viitor partid al dacilor liberi, E-mail: g eostroe@gmail.com Referință Bibliografică: Fundația Academică DacoRomână - COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU - O FEMEIE CERCETĂTOARE ȘTIINȚIFICĂ A URCAT LA CELE VEȘNICE / Fundația Academică Dacoromână : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1340, Anul IV, 01 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Fundația Academică Dacoromână : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409557574.html [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
com Referință Bibliografică: Fundația Academică DacoRomână - COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU - O FEMEIE CERCETĂTOARE ȘTIINȚIFICĂ A URCAT LA CELE VEȘNICE / Fundația Academică Dacoromână : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1340, Anul IV, 01 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Fundația Academică Dacoromână : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Fundația Academică Dacoromână Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409557574.html [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
2359-7593, Ediția nr. 1340, Anul IV, 01 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Fundația Academică Dacoromână : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Fundația Academică Dacoromână Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409557574.html [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
asumate, întreruperea stagiului. ... (2) Bursierii au obligația să urmeze un program de cursuri și de cercetare, prevăzut în proiectul în temeiul căruia au fost selecționați. ... (3) La sfarsitul fiecărui an de studiu bursierii vor preda spre publicare în revistă "Ephemeris Dacoromâna" câte un studiu de minimum 30 de pagini sau vor dona către Accademia di România din Romă, respectiv către Istituto Româno di Cultură din Veneția, câte o operă literară, compoziție muzicală, pictură, sculptură sau altele asemenea, după caz. ... PRIM-MINISTRU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121728_a_123057]
-
dar ar putea fi printre cele referitoare la români. Astfel, în 2011, pe toată Croația s-au înregistrat 955 de persoane cu limba maternă română, dar nu se poate ști câte din acestea sunt băieși, care au ca limbă maternă dacoromâna. În județul Istria se declară cu limba maternă română 70 de persoane și cu cea vlahă 6, iar în județul Primorje-Gorski Kotar, unde este satul Žei̯ân - 40 cu limba română. Faptul că vorbitorii de istroromână erau mai numeroși
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
o consideră ca fiind un dialect al limbii române, împreună cu dialectele dacoromân, meglenoromân și istroromân. Matilda Caragiu Marioțeanu, academician de origine aromână, crede că aromâna este un dialect al protoromânei, adică al moștenirii comune latine răsăritene și nu al limbii dacoromâne și de asemenea ca cele doua limbi romanice din nord și din sud, sunt limbi funcționale și trebuie tratate ca atare. În prezent sunt recunoscuți oficial ca minoritate, în Macedonia. Ziua de 23 mai este sărbătorită ca ziua națională a
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
de cei din România (fără să existe vreun acord dacă Moldovenii dintre Carpați și Prut sunt "deosebiți" de ceilalți români, sau sunt "români deosebiți de moldovenii din Republica Moldova"). Naționalismul șovin și antiromânesc din aceste țări, folosește faptul că vorbitorii limbii dacoromâne dinafara României nu aparțin națiunii politice române (adică nu posedă cetățenia română) pentru a implementa ideea (atât la oamenii locului, cât și în opinia internațională) că nu ar aparține nici neamului (etniei și sferei culturale și istorice) românesc, mergându-se
Ius sangvinis () [Corola-website/Science/315276_a_316605]
-
se potrivește cu teoriile oficiale ale acestor țări, conform cărora nu existau populații romanice în Transilvania în momentul sosirii maghiarilor. În această teorie, limba aromână este cea mai apropiată de forma originală a limbii române. O caracteristică esențială a limbii dacoromâne este lipsa dialectelor. Pretutindeni la nord de Dunăre, graiurile din Banat, Ardeal, Maramureș, Moldova (atât regiunea din România, cât și Republica Moldova), Oltenia, Muntenia și Dobrogea sunt aproape identice, existând și relativ puține regionalisme. Un filolog de reputația lui Alexandru Philippide
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
nord de Dunăre, graiurile din Banat, Ardeal, Maramureș, Moldova (atât regiunea din România, cât și Republica Moldova), Oltenia, Muntenia și Dobrogea sunt aproape identice, existând și relativ puține regionalisme. Un filolog de reputația lui Alexandru Philippide insistă chiar asupra unicității limbii dacoromâne ca limbă fără dialecte, vorbind doar de "subdialecte". Este interesant de menționat aici că alte limbi europene foarte vechi, deci conservatoare, la fel de stabile și „mereu vii“ ca româna, de exemplu "euskara" (limba bască) au în zilele noastre, pentru circa 800
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
în legătură cu bilingvismul, cu istoria țaratelor româno-bulgare și cu rolul slavonei, limbă liturgică și limbă oficială a voievodatelor române. În schimb, faptul că celelalte limbi romanice de est, din sudul Dunării, nu au suferit influența lexicală slavă cu aceeași intensitate ca dacoromâna, este pus în legătură cu evoluția separată a populațiilor protoromâne din nordul și din sudul lanțului munților Balcani după instalarea slavilor la Dunărea de Jos începând cu secolul VI. Doi cronicari bizantini, Teofan Mărturisitorul( care a trăit în secolele VIII-IX d.H.) și
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
ceilalți Români, sau sunt "Români deosebiți de moldovenii din Republica Moldova"). Confundând Dreptul strămoșesc ("jus sanguinis") care definește comunitățile istorico-lingvistice, și Dreptul pământean ("jus soli") care definește națiunile politice, naționalismul șovin și antiromânesc din aceste țări, folosește faptul că vorbitorii limbii dacoromâne dinafara României nu aparțin națiunii politice române (adică nu posedă cetățenia română) pentru a implementa ideea (atât la oamenii locului, cât și în opinia internațională) că nu ar aparține nici neamului (etniei și sferei culturale și istorice) românești, mergându-se
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
faptul că în Vlahia moravă (răsăritul Cehiei) s-a vorbit românește (un grai local) până în secolul XVIII. Din punct de vedere lingvistic, dialectul astăzi slav al vlahilor moravi, deopotrivă influențat de cehă și de slovacă, cuprinde cuvinte românești provenite din dacoromână precum "bača" „baci”, "brynza" „brânză” (care a trecut și în limbile cehă și slovacă), "cap" „țap”, "domikát" „mâncare din produse lactate” (vezi „dumicat”), "galeta"/"geleta" „găleată” (de lemn folosită la mulsul oilor), "pirt’a" „cărare” (a oilor) (vezi „pârtie”), "kurnota
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
0,3%, iar a populației de origine românească cu 2,1%, plasându-se respectiv pe al patrulea și al șaselea loc în totalul populație. Conform Constituției Republicii Moldova, numele de "Moldoveni" nu se aplică tuturor cetățenilor statului, ci numai vorbitorilor limbii dacoromâne, numită în această țară "limba moldovenească" (sunt exceptați acei dintre vorbitori, care s-au declarat "Români", și sunt numărați separat). Astfel nomenclatura etnică din Republica Moldova, conformă Constituției republicane, îi deosebește, potrivit definiției sovietice, pe Moldovenii din fosta URSS de cei
Demografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/312701_a_314030]
-
vorbitori, care s-au declarat "Români", și sunt numărați separat). Astfel nomenclatura etnică din Republica Moldova, conformă Constituției republicane, îi deosebește, potrivit definiției sovietice, pe Moldovenii din fosta URSS de cei din România (Moldova românească) și de ceilalți vorbitori ai limbii dacoromâne ; persoanele care totuși se declară "români" în Republica Moldova (cum au putut s-o facă la recesământul din 5-12 octombrie 2004) sunt de fapt tot cetățeni ai Republicii, deoarece Românii de cetățenie română rezidând în Republică, nu sunt numărați în recensământ
Demografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/312701_a_314030]
-
din Republica Moldova, cât și față de ceilalți vorbitori ai limbii lor, de peste hotare. Această poziție ideologică este denumită „"moldovenism"” prin contrast cu „"românismul"” potrivit căruia „limba moldovenească” este o simplă denumire făcută la comandă politică, pentru a desemna în Republica Moldova limba dacoromână vorbită aidoma și în România : este poziția majorității lingviștilor, filologilor și istoricilor, îndeosebi printre cei specializați în limbile romanice de răsărit, precum și unei părți din populația Republicii Moldova. În anii 1989-1991 când s-a efectuat trecerea „limbii moldovenești” la literele romane
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
și Nistreni/ Днестровск. Deși inițial teza moldovenistă susținea existența a două limbi separate, politicile de glasnost și perestroika au temperat radicalismului sovietic conducând la ideea că o limbă „"abstand"” (istorică) sau „"ausbau"” (codificată de o academie) unică, cum sunt bunăoară dacoromâna ori sârbo-croata, poate avea glotonime/lingvonime diferite de la un stat la altul, pentru a atesta astfel o identitate națională aparte în fiecare stat (v. Limbă ausbau, limbă abstand și limbă-acoperiș). Această teză este susținută încă astăzi de o parte din
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]