1,067 matches
-
Toate Articolele Autorului Albul de nea se scutură, se lasă peste liniștea paradisului din casă. Miracolul plutește între înțeles și neînțeles, lăsându-ne de vorbă cu sinele mai des. Rar ni se întâmplă să devenim copii, să țesem năzuințe cu dalbe bucurii. Mai ningă peste noi frumoase amintiri, și legănăm tot cerul în blândele priviri. Colindele și fulgii plutesc între strigări, de sus și jos se cern sublimele urări. Pleoapele se lasă peste ochi, cântând, inimi dragi se suie peste ceruri
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
cu mâini micuțe albastrele galaxii ieșite din gândurile Marelui Creator, Pantocratorul desăvârșitelor frumuseți celeste.” (Preot Dimitrie Bejan, Simple povestiri. Cugetări morale despre viața de toate zilele. Trinitas, Iași-2008, p. 251) Cerul și Pământul se îmbrățișează, se contopesc într-un fior dalb fără început și fără sfârșit. Nu mai sunt nopți. Sunt doar Zile senine. Zile care zâmbesc. Zile care surâd. Zile care cântă. Peste tot se presară Petice de cer. Țăranii români sar cu plugul să le are. Din Holda lor
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
albi, de prispa cu Ilene, De mere dulci, de nea, de vremuri vii. Când primăvara vieții va surâde Pe alt tărâm, pe-aleile cu tei, Bătrânul meu blajin ca pâinea caldă Va spune iar povești la nepoței. Copilăria mea cu dalbe plete, Demult, spre nemurire a plecat... La țintirim, sub lespedea de piatră, În ceruri, sus, cu Dumnezeu la sfat. Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: BUNICUL / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2157, Anul VI, 26
BUNICUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379435_a_380764]
-
galantar. Ieri, far`să vreau am răsfoit-o! Și-un bilețel cu scris mărunt Mă anunță, dar foarte scurt: `La cinci, diseară, plec iubito!` A zăcut între coperți umile, Focul inimii tremurătoare, Ce-a păstrat iubirea trecătoare Și-a renviat-o-n dalbe file. Cântă un cânt nescris vreodată, Un imn îngemănat cu albul florii, Crescut pe buza unde căpriorii, Isi torc ardoarea lor cuminecata. Și totuși, e duios să -ți amintești, De iubirile trecute și chiar vise, Ce-au rămas buchet în
ANDANTE de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379463_a_380792]
-
sfântă tuturor. Imagini vechi cu satul, dascăli, preoți, ( Fantasme vii, povețe mă-nsoțesc ) Bunicii mei sau mama... Dulce abur... Veghează Calea, protejând celest. Știi, uneori te chem din vremi trecute, Te retrăiesc și te iubesc mai mult, Fecioară blândă-a sufletului dalb, Tu? Veșnic rai, din vremuri de demult. BUNICA Dor mi-e de tine, bunico, De liniștea, tihna din vremi... Adie busuioc, har, blândețe, Din vremuri trecute mă chemi. Dor mi-e de prispa-nserăriii, De joc, basm sau verile vii, Dorm
POEME ALE COPILĂRIEI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379469_a_380798]
-
galantar. Ieri, far`să vreau am răsfoit-o! Și-un bilețel cu scris mărunt Mă anunță, dar foarte scurt: `La cinci, diseară, plec iubito!` A zăcut între coperți umile, Focul inimii tremurătoare, Ce-a păstrat iubirea trecătoare Și-a renviat-o-n dalbe file. Cântă un cânt nescris vreodată, Un imn îngemănat cu albul florii, Crescut pe buza unde căpriorii, Își torc ardoarea lor cuminecata. Și totuși, e duios să -ți amintești, De iubirile trecute și chiar vise, Ce-au rămas buchet în
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
o arsese-n galantar.Ieri, far`să vreau am răsfoit-o!Și-un bilețel cu scris măruntMa anunță, dar foarte scurt:`La cinci, diseară, plec iubito!`A zăcut între coperți umile,Focul inimii tremurătoare,Ce-a păstrat iubirea trecătoareși-a renviat-o-n dalbe file.Cânta un cânt nescris vreodată,Un imn îngemănat cu albul florii,Crescut pe buza unde căpriorii,Isi torc ardoarea lor cuminecată. Și totuși, e duios să -ți amintești,De iubirile trecute și chiar vise, Ce-au rămas buchet în
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
cuvântul, Azi nu-ți vorbesc în vers, așa cum știi. M-am înțeles într-un descânt cu vântul, Să îți recite-n șoapte poezii! Nici singură să nu te simți în ziuă Și nici în noaptea care s-o iți Prin dalbe flori de măr voi juca piuă Cu fluturii ce-ncearcă-a le peți! Știu ca-i să urci pe deal, în sus, spre stele Și-ai să adormi privindu-le mirat Am să cobor și-n visele-ți rebele Am
FREAMĂT DE IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379573_a_380902]
-
Acasa > Poezie > Delectare > LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Sub dalbe florile de prun... Alerg prin roua dimineții Strivind sub tălpi verdele crud Și-adun în zâmbet rostul vieții Din fraged mugurul de dud. Sub dalbe florile de pruni Să m-aștepți întotdeauna Petale-n palme să le-aduni Când ninge
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]
-
Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Sub dalbe florile de prun... Alerg prin roua dimineții Strivind sub tălpi verdele crud Și-adun în zâmbet rostul vieții Din fraged mugurul de dud. Sub dalbe florile de pruni Să m-aștepți întotdeauna Petale-n palme să le-aduni Când ninge peste burguri Luna Pe alb covorul de lumină Sub a divinului privire, Descătușați de orice vină Ne vom uni spre nemurire! ¤¤¤¤¤ Cu palme de lumină
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]
-
o lume de plăceri Creând pe mapamond un prototip, Țârâitor iubind sân de furnică, Ce-n toamnă, lapte, miere-a adunat, Persuasiv, o faci să își dezică Gândul decent, de-a fi făr´ de păcat Și țârâi peste iarna veșnic dalbă, Pe sub pământ, trăgând din narghilea, Din inimi inocente tu ai salbă La gât și... asta-i viața ta! Epilog: Pe undeva, într-un palat de vise, Printre surate aprig șușotind, O furnicuță, cald se compromise C-un greieraș, iubire țârâind
ŢÂRÂIND A GREIERE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379631_a_380960]
-
Ediția nr. 2186 din 25 decembrie 2016. Elisabeta IOSIF - DE ZIUA SFÂNTĂ Brad măreț, împodobit în Ajun Să ne apari cu aură de Crăciun!2016-12-16 000623 Sosești din păduri plin de nea Aducându-ne mereu câte-o stea Surâzi nostalgic în dalbe stoluri Împărțindu-ne adesea numai doruri Te-aprinzi în surâs într-o beteală Ne cânți uneori câte o pastorală Numai în sărbători ai frac de nuntă... De Crăciun ești cu noi de Ziua Sfântă! Citește mai mult Elisabeta IOSIF - DE
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
nuntă... De Crăciun ești cu noi de Ziua Sfântă! Citește mai mult Elisabeta IOSIF - DE ZIUA SFÂNTĂBrad măreț, împodobit în AjunSă ne apari cu aură de Crăciun!2016-12-16 000623Sosești din păduri plin de neaAducându-ne mereu câte-o steaSurâzi nostalgic în dalbe stoluriîmpărțindu-ne adesea numai doruriTe-aprinzi în surâs într-o betealăNe cânți uneori câte o pastoralăNumai în sărbători ai frac de nuntă...De Crăciun ești cu noi de Ziua Sfântă!... XI. ELISABETA IOSIF DE ZIUA SFÂNTĂ, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Iosif , publicat în Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016. DE ZIUA SFÂNTĂ Brad măreț, împodobit în Ajun Să ne apari cu aură de Crăciun! Sosești din păduri plin de nea Aducându-ne mereu câte-o stea Surâzi nostalgic în dalbe stoluri Împărțindu-ne adesea numai doruri Te-aprinzi în surâs într-o beteală Ne cânți uneori câte o pastorală Numai în sărbători ai frac de nuntă... De Crăciun ești cu noi de Ziua Sfântă! Elisabeta IOSIF decembrie, 2016 ... Citește mai
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Crăciun ești cu noi de Ziua Sfântă! Elisabeta IOSIF decembrie, 2016 ... Citește mai mult DE ZIUA SFÂNTĂBrad măreț, împodobit în AjunSă ne apari cu aură de Crăciun! Sosești din păduri plin de neaAducându-ne mereu câte-o steaSurâzi nostalgic în dalbe stoluriîmpărțindu-ne adesea numai doruriTe-aprinzi în surâs într-o betealăNe cânți uneori câte o pastoralăNumai în sărbători ai frac de nuntă...De Crăciun ești cu noi de Ziua Sfântă!Elisabeta IOSIFdecembrie, 2016... XII. ELISABETA IOSIF AURUL DIN RAI, de Elisabeta Iosif
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
câte și câte i-au adus:/ Dar El e bun și-mparte la toți câți îl iubesc,/ Tu vino și te-nchină, zi: <> (George Coșbuc, Pomul Crăciunului, în „Poezii”.Ed. Carte Românească, 1982) Colindele sunt ninsorile de veacuri, care-mbracă dalb o țară, cu munți înalți păduri și lacuri din împărății stelare, când se scutură din ceruri, daruri pentru fiecare: „Fiecare pom îmbracă/ haină albă de hermină/ Iată nucii deveniră/ Catedrale de lumină.// Peste tot și peste toate/ peste albe îndepărtări
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
pământul,/ Că toți suntem ai lui-și tu, și noi.” (Demonstene Andronescu, Primește-ți, lume, țărna înapoi! Peisaj lăuntric Versuri din închisoare. Fundația Sfinții Închisorilor, Pitești, 2014) Sângele temnițelor devine pentru călăi roșii, stâlpul infamiei, stigmatele fierului înroșit, pentru Martirii dalbi, Cununi de-azur, iar pentru Mărturisitori mistici, Nimburi de dor ale sufletelor pure. „Doar cântecul adus între zăvoare/ scâșnește-n piscul tragicei vieți/ și-nsângerat îmi cade la picioare/ de când se tot izbește de pereți.” (Andrei Ciurunga-Rezistență, op.cit.) Sângele temnițelor a
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
oarbă-mi mai ești tu cea minte slabă că nu mai vezi cei de văzut demult... te-ascunzi mai aprig după deget ca o rană și plângi cu capul ca o perlă în pământ. ce ți-am facut eu fiică dalbă cea după Chip asemănare că stai ca moartă împietrită albă și nici la cer nu ai strigare ? tot ocolești menirea-ți sfântă de-a te trezi în Taină ca o floare nici nu cobori paloarea-ți blândă în cămăruța inimii
POEM HIERATIC V- OCHIUL MINŢII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381104_a_382433]
-
Toate Articolele Autorului Se frâng lacrimi printre gene, Cerul pare ostenit, Iar pământul parcă geme... Sufletul mi-e cătrănit! Mă-ngenunche iar suspinul, Gându-mi este răvășit... Vreau să nu mai văd declinul Și nici chipul chinuit! Curg priviri pe dalbe file Și pe trupu-ți răstignit... Nu mai vreau și alte zile Să simt cuiul pironit! Nu mai vreau să-nnăbuș clipa Și nici glasul tânguit! Astăzi mi s-a frânt aripa Lacrima când ți-am zărit. Vreau să fug uitând de
TRUP ŞI SUFLET CHINUI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381100_a_382429]
-
Acasa > Poezie > Credinta > FLORILE DALBE DE MĂR Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului FLORILE DALBE DE MĂR Prvirile lin poposesc pe-un chip...cel din icoană, Și-n ochii-aceia blânzi și mari mă-ntâmpină copii Ce
FLORILE DALBE DE MĂR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381145_a_382474]
-
Acasa > Poezie > Credinta > FLORILE DALBE DE MĂR Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului FLORILE DALBE DE MĂR Prvirile lin poposesc pe-un chip...cel din icoană, Și-n ochii-aceia blânzi și mari mă-ntâmpină copii Ce îmi colindă-ndepărtat, dar vocile sunt vii, Colindul ce tăicuțul lor îl murmura în strană. E sărbătoare-n casă
FLORILE DALBE DE MĂR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381145_a_382474]
-
aud și mă-nsoțesc oriunde-aș fi, pe cale. Privirile lin poposesc pe-un chip...cel din icoană Și-i văd pe toți ai mei zâmbind...Dar, Doamne, toți s-au dus Să pregătească sărbători la Tine-n ceruri, sus, Cu florile dalbe de măr Îți împletesc coroană. Referință Bibliografică: FLORILE DALBE DE MĂR / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2184, Anul VI, 23 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FLORILE DALBE DE MĂR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381145_a_382474]
-
poposesc pe-un chip...cel din icoană Și-i văd pe toți ai mei zâmbind...Dar, Doamne, toți s-au dus Să pregătească sărbători la Tine-n ceruri, sus, Cu florile dalbe de măr Îți împletesc coroană. Referință Bibliografică: FLORILE DALBE DE MĂR / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2184, Anul VI, 23 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FLORILE DALBE DE MĂR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381145_a_382474]
-
brodată în beteală de chiciură, Iarna în veșmântul hlamidei de nea, Peste pământ, peste viață se scutură, Peste bucuria din care sufletul bea. Pământ și Cer sunt în veșminte albe, Regală se așterne heralda promoroacă, Iriși de Heruvimi întreabă stihuri dalbe: Există oare-n Soartă, Destinul ce-o provoacă? Trecute vieți torc brazii din caierul de nori, Emaosul așteaptă drumeți și pelerini... Nădejdea pare-o zare cu șirul de cocori. Drumul Strămoșilor în Dorul lor ne poartă, Răsar Luceferi în veghea
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
brodată în beteală de chiciură,Iarna în veșmântul hlamidei de nea,Peste pământ, peste viață se scutură,Peste bucuria din care sufletul bea.Pământ și Cer sunt în veșminte albe,Regală se așterne heralda promoroacă,Iriși de Heruvimi întreabă stihuri dalbe:Există oare-n Soartă, Destinul ce-o provoacă? Trecute vieți torc brazii din caierul de nori,Emaosul așteaptă drumeți și pelerini...Nădejdea pare-o zare cu șirul de cocori.Drumul Strămoșilor în Dorul lor ne poartă,Răsar Luceferi în veghea
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]