1,802 matches
-
Petrescu), trimiteri la cartea anterioară a lui C. și la manufacturarea ei etc. În ramele livrești intră, mulându-se perfect, destinele unor cupluri heteroclite. Nu doar Vlad Ștefan și Luiza, ci și altele (Laurian - Liana, apoi Laurian - Micaela, Theohar și Dania) se supun traforului grecesc, fără a-și pierde din naturalețe. Tehnica parafrazei nu are un efect de dispersie, ci, dimpotrivă, oferă un liant solid pentru istoriile paralele de dragoste care alcătuiesc scrierea. Departe de a ilustra o „limită” a romanului
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
1600, e ridicat la treapta de episcop, și păstorește până în septembrie la Rădăuți (cât ține efemera guvernare în Moldova a lui Mihai Viteazul). După întoarcerea lui Ieremia Movilă din Polonia, cedează eparhia și se retrage pe proprietatea sa de la Dragomirești (danie de la Petru Șchiopul, pentru „credincioasă” slujbă). Va priveghea aici, între 1602 și 1605, la înălțarea mănăstirii Dragomirna (pe care C. o ctitorește cu sprijinul lui Luca Stroici, marele logofăt donând pentru construcție o parte din considerabila-i avere). În anul
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
se supuse în sfârșit, prestă omagiu regelui Ludovic ca unui domn al său natural (Domino nostro naturali) și-i jurui atât regelui cât și coroanei Ungariei fidelitate nestrămutată. Curând după asta crezu că poate solicita de la rege să confirme o danie pe care o făcuse el unei rude a lui, anume Ladislaus Dobka. În hrisovul dat în această privire el nu se numește numai voievod al Ardealului, ci și ban de Severin și duce al coloniei Făgărașului (Banus de Zevrinio et
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce și le-a câștigat viteazul oștean Ladislaus Dobka, când regele a încercat împreună cu Vodă să cucerească Bulgaria, înseamnă în mod espres moșiile dăruite din teritoriului Făgărașului de lângă Olt și nu se sfiește a crede despre rege că va confirma dania pe de-a pururea într-un mod obligatoriu și pentru. urmașii săi. {EminescuOpXIV 163} Regele Ludovic I pusese cu puțin mai înainte să se zidească castelul întărit al Severinului, să se așeze în el o strajă corespunzătoare și să se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toate moșiile ce i se cădeau mănăstirii Tismana de orice dare, prestație sau sarcină cătră visterie și Curtea domnească, descărcare ce se cuvenea esclusiv numai acestei mănăstiri ca proprietară adevărată a acelor bunuri. Principele sârbilor, Ștefan, reînnoi în anul 1407 dania făcută deja de tată-său, Lazăr, a bunurilor aflătoare în Serbia și, fiindcă aceste erau pustiite și fără locuitori din cauza evenimentelor războinice, el îngădui nu numai {EminescuOpXIV 187} foștilor locuitori, pribegi de atunci încoace, întoarcere fără supărare, ci le dete
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
slobozii" (asylum ) - loc în care oameni robiți, condamnați la pedepse, străini, așezîndu-se, scăpau de urmărire. Roma chiar a fost la început o " slobozie" precum se știe, căci slobozie însemnează " libertate" Cine se așeza pe aceste moșii, originea proprietății cărora este dania domnească, se așeza în condițiile cu cari convenea cu proprietarul și aceste condiții, îndealtmintrelea cam uniforme peste tot locul, sunt originea clăcii și a dijmei. Cu desăvârșire aceleași raporturi domneau în Ardeal și Ungaria. Și aci pământul romînilor: Făgărașul, Maramurășul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se mișcă între un Olimp transcendent - în modelul de roman numit doric: Mara, Baltagul, Rusoaica, Enigma Otiliei, Scrinul negru sau Moromeții - și profunzimile interiorității - modelul ionic: romanele ciclului Hallipa, Adela, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Ioana, Jocurile Daniei, Maitreyi, Vestibul. În schimb, în volumul consacrat corinticului criticul debarcă pe tăcute unghiul inițial de vedere (cel naratologic). Încearcă, ce este drept, să argumenteze că ar fi vorba de un tip aparte de romane, în care perspectiva e exterior-ironică, opusă
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
etnică începea să încline în folosul acestora. • Ibidem, p. 221. • Ibidem, p. 220. ORTODOXIE ȘI CATOLICISM ÎN SPAȚIUL EXTRACARPATIC ÎN EVUL MEDIU. OBSERVAȚII PE MARGINEA UNEI RELAȚII CONFLICTUALE Flavius Solomon „... După pilda sfinților regi și principi, care prin binefacerile și daniile lor au crescut și au sporit în multe chipuri închinarea și slujba către Dumnezeu, ca David și alți regi și principi care au fost asemenea cu el, atât în Vechiul Testament, cât și în cel Nou, vrem și purtăm dorința în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Vechiul Testament, cât și în cel Nou, vrem și purtăm dorința în suflet ca slujba lui Dumnezeu să se săvârșească de-a pururi în țara noastră cu mai mare cinste și să sporească neîncetat“1. Acest fragment, dintr-un act de danie din 1 mai 1384 al domnului moldovean Petru I (1377-1391), emis în favoarea călugărilor dominicani din Siret, trimite, fără îndoială, la documente similare din spațiul central european al secolelor XIII-XIV, prin care potentați catolici au răsplătit zelul acelor „neobosiți ostași întru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a fost reținută și de documente provenite din cancelaria domnească. Astfel, Alexandru cel Bun avea să dea două sate meșterilor Nichita și Dobre - ultimul nume de o rezonanță certă sud-slavă -, pentru zugrăvirea unor biserici 28. Faptul că domnul țării făcea dania înainte de începerea lucrărilor sugerează, așa cum s-a mai observat, că meșterii amintiți erau veniți din afara Moldovei 29. Influențele bisericești sud-slave și-au lăsat amprenta nu doar asupra unor activități, să le spunem, tehnice. Este mult mai important să observăm că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ornamentate și miniate, modelul bizantin. Astfel, portretele domnului Radu Mihnea, a doamnei, Arghira, și al coconului domnesc, Alexandru, de pe actul din 10 iulie 1614, sunt asemănătoare cu portretele împăratului Alexie III Comnenul și al împărtesei Teodora, păstrate pe hrisovul de danie, din 1374, pentru mănăstirea Dionisiu, de la Muntele Athos. Actul de danie al lui Radu Mihnea a fost păstrat în tainița de la Dealu, constituind modul după care au fost miniate portretele domnului Matei Basarab și a doamnei Elina, pe hrisovul din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
doamnei, Arghira, și al coconului domnesc, Alexandru, de pe actul din 10 iulie 1614, sunt asemănătoare cu portretele împăratului Alexie III Comnenul și al împărtesei Teodora, păstrate pe hrisovul de danie, din 1374, pentru mănăstirea Dionisiu, de la Muntele Athos. Actul de danie al lui Radu Mihnea a fost păstrat în tainița de la Dealu, constituind modul după care au fost miniate portretele domnului Matei Basarab și a doamnei Elina, pe hrisovul din 21 mai 1651 (redatat, 165220), prin care a fost întărit mănăstirii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
domnului Matei Basarab și a doamnei Elina, pe hrisovul din 21 mai 1651 (redatat, 165220), prin care a fost întărit mănăstirii dreptul de a lua „vinăriciul“ din viile de la Răzvad. Cel de-al treilea act, din acest grupaj, este o danie făcută, la 9 aprilie 1646, de Matei vodă ctitoriei sale, mănăstirea Doicești 21. Pe acest act, portretele perechii • DRH, A. Moldova, vol. XIX, p. 348-353, nr. 266 (după o fotografie de la Arhivele Naționale București, Fotografii, X/7; fără descrierea miniaturii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se îndepărtează de modelul stabilit în vremea lui Radu Mihnea, vădind influențe ale tabloului votiv din pictura murală. În Moldova, cele două acte de la Miron Barnovschi urmează formularul diplomatic moldovenesc, complet diferit de acela folosit de Matei al Mirelor pentru dania pe care a făcut-o Radu Mihnea mănăstirii sale. De asemenea, miniatura și forma actului sunt diferite față de miniatura și forma actului scris de egumenul de la Dealul, ceea ce arată că, probabil, alt act a constituit modelul direct urmat de miniaturist
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
miniatura și forma actului scris de egumenul de la Dealul, ceea ce arată că, probabil, alt act a constituit modelul direct urmat de miniaturist. Formularul diplomatic, forma actului și miniatura au fost preluate și de Ștefăniță vodă Lupu în „cartea“ sa de danie pentru mănăstirea Golia (închinată la mănăstirea Vatoped de la Muntele Athos). Tot de la Ștefăniță Lupu s-a mai păstrat un act asemănător, din 11 mai 1660, prin care domnul întărește mănăstirii Hlincea, metoh la Arghirocastro, stăpânirea asupra satului Hlincea și a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trecut prin București, i-a și inspirat aserțiunea în acest sens), el imaginează posibilitatea unei resuscitări a spiritualității bizantine prin creația culturală românească, îndrumată de „Gândirea”. De vreme ce, în tot cursul istoriei, raționează el, Țările Române au contribuit materialicește substanțial, prin danii generoase, la perpetuarea creștinismului în Imperiul Otoman, la înflorirea vieții spirituale ortodoxe la muntele Athos, capitala României putea deveni un nou Bizanț. Așa cum, după căderea Constantinopolului (cea de-a doua Romă) sub stăpânire păgână, Bizanțul s-a mutat în scaunele
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
sec. XV), autor de imnuri religioase. Logofăt - se presupune - în divanul domnesc și apoi monah, F. este în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân primul autor cunoscut din Țările Române al unor cântări bisericești. Menționat ca scriitor al unui document de danie voievodală către mănăstirea Cozia din 8 ianuarie 1392 (păstrat în copie și în traducere românească din secolul al XVIII-lea), a devenit călugăr, desigur în aceeași mănăstire. Este autorul unor scurte tropare (imnuri), numite Pripeale, incluse, alături de „psalmii aleși” (alcătuiți
FILOTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
Patul lui Procust și Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, ale căror personaje sunt definite structural prin trăirea unor drame de conștiință. Tot aici intră romanele lui Anton Holban, O moarte care nu dovedește nimic, Ioana și Jocurile Daniei, în care trama epică este aproape inexistentă; definindu-le drept romane „statice”, L. demonstrează că în ele predomină variația subtilă pe aceeași temă psihică sau morală. În alt capitol se urmărește modul în care motivul obsesiei, în diversele lui configurări
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]
-
lui Procust), G. Călinescu - cu scurte „proze și mistere”. Postum, se tipărește nuvela Noaptea focurilor de Gib I. Mihăescu. Fertilul experiment modernist al „autenticității” este ilustrat de nuvela Bunica se pregătește să moară și de un fragment din romanul Jocurile Daniei de Anton Holban, în timp ce Mircea Eliade trimite nuvela Tărâmul nevăzut (editată în volum sub titlul Secretul doctorului Honigberger, în 1940). Sunt de menționat un capitol din romanul Accidentul de Mihail Sebastian și fragmente din jurnalul său, pasaje din Cartea Oltului
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
însemna, în primul rând, amintire 49, conservând un sens etimologic (evoluții s-au petrecut și în limbile slave actuale 50 și aflându-se destul de departe de semnificațiile cu care circulă astăzi acest lexem (după DEX p. 822; pomană 1. dar, danie, ofrandă făcută cuiva și servind, potrivit credinței creștine, la iertarea păcatelor, la mântuirea sufletului; milostenie, binefacere; 2.[în ritualul creștin] praznic care se face după o înmormântare sau după un parastas și la care de obicei se dăruiesc [săracilor] diverse
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tot bun și prea bl(a)gorodnicŭ neamului său; săvârșindu-să la alŭ optulea anŭ a domniei sale...” 53. Când ambițiile erau mari - și mă întorc la Neagoe Basarab (hrănitor - s-a spus- de năzuințe „imperiale”) și gândul mai înalt, elementele (ctitorii, danii, ajutoare) ce putem asigura dăinuirea „numelui bun” și „pomeana” erau semănate pe un spațiu mai întins, echivalent cu zonele esențiale ale Ortodoxiei. Este lung șirul domnilor români dăruitori la Locurile Sfinte. Donațiile generoase, ajutoarele, înzestrările trimise la Athos sau în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1791], mai 3”82 etc. Erau respectate cu strictețe gesturile comemorative prevăzute de cultul morților (sărindare, comandare, parastase etc.), șirul de slujbe care ușura - în duhul cooperării dintre vii și morți - calea sufletului celui răposat către mântuire. Cei înstăriți facem danii Bisericii, ca un prinos suplimentar și convingător (Voevodul întărea, printr-un act din 27 decembrie 1633, mărturia unei anume Maria, soția lui Dumitrache Chiriță, fost mare postelnic, precum că a dăruit Mănăstirii Bisericani satul Vânători din ținutul Neamț, cu mori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
seamă celor „adevărate”, adică acelora lipsite de mijloace (căci cele bogate, stăpâne din nou pe zestrea lor, își asumau responsabilitatea conducerii familiilor - „mama Kédestria”159 - și chiar a „clanurilor”, ce-i grupau pe clienți și pe partizani, făceau acte de danie, înălțau biserici, ctitoreau mănăstiri 160), Biserica le acorda sprijin. Le primea în mănăstiri și - începând din secolele al IV-lea și al V-lea - și în instituțiile - tot mai frecvente ca apariție, începând din veacul al IV-lea d. Hr
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
această stirpe (supremă, între români, căci era a Basarabilor) cu ajutorul lui Nicolae Iorga (nu vom lua seama la erori, fiindcă este vorba de o carte apărută în 1905): încă de la 7081 [1572-1573], fiind postelnic, făcea, împreună cu mamă-sa, Anca, o danie mănăstirii Goleștilor, Vieroșul [...]. Anca, soră cu postelnicul Marcea, era, cred, o fată nelegitimă a lui Basarab Neagoe, căci nepotul ei de fiică, Șerban, ajuns domn ca Radu-vodă Șerban, în 1601, își zice [...] nepot al lui „Basarab Voievod” (el numi Basarab
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
N. nu rezistă examenului vremii, în ciuda tonului mai temperat și a câtorva inserții documentare valide din romanele istorice scrise în perioada „dezghețului” ideologic. SCRIERI: Întovărășirea, București, 1949; Credințe rătăcite, București, 1949; Superstițiile sunt buruieni ale întunericului și neștiinței, București, 1949; Danie chiaburească, București, 1950; Îndoiala, București, 1950; Viață nouă, București, 1950; Pe marginea Dunării, București, 1955; Furtuna stârnește valurile, București, 1957; Drum deschis, București, 1960; Învățătorii, I-II, București, 1961-1964; O vizită neașteptată, București, 1963; Dudică, București, 1964; Ce-i mai
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]