594 matches
-
pârâul Bașeu pe șoseaua DorohoiDarabani. Denumirea vine de la o țigancă care locuia în apropierea podului și pe care o chema Cașca. Cărămidă (La Cărămidă)-loc în formă de platou între pădurile Concești și Șindrilita, pe partea stângă a șoselei Dorohoi - Darabani unde există pământ argilos din care în trecut se confecționau cărămizi. Cățăl (La Cățăl)-teren arabil de formă plană, situat în partea de sud a satului Mlenăuți. Aici în trecut existau mulți căței de pământ sau popândăi de unde provine și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din casele țărănești și pentru adăpat animalele. în prezent aici se află stația de captare a apei din comuna Hudești. Clin (La Clin)-teren plan de forma unui triunghi situat la sud de satul Mlenăuți, în apropiere de șoseaua Dorohoi - Darabani. Coada iazului (în Coada iazului)-locuri situate în partea de sus a iazurilor Velniței și Axinte, unde cresc stuful, papura, rogozul și alte ierburi înalte, specifice terenurilor umede și care sunt folosite pentru pășunatul vitelor locuitorilor din apropiere. Colacul Bălții-teren
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
caii de rasă moldovenească, cai mici și iuți ce erau puși la plug sau la diferite transporturi. Cu o coamă bogată și roaibă, aceștia erau rezistenți la friguri. Pe timpurile mai vechi erau mijlocul cel mai rapid de deplasare la Darabani, la Dorohoi sau la Cernăuți. Tot la transporturi, dar și la lucrările agricole se mai foloseau și boii despre care știm că apar și în picturile lui Grigorescu. Boii se foloseau la transporturi grele, pe distanțe mai mici și erau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
moșiei sale, evitând o gravă molimă”., Fapta sa filantropică a fost apreciată de Comitetul sănătății și înscrisă în Buletinul foaie oficială a Principatului Moldova Nr.3/1846 . Activitatea sanitar-veterinară propriu-zisă în comuna Hudești a început odată cu cea a Dispensarului zonal Darabani la care era arondată și comuna Hudești. Această activitate a fost îndrumată de dr. Costaș și de tehnicianul veterinar din Mlenăuți, Vasile Beșliu. A urmat apoi dr. Caraimarcu care a lucrat un timp mai îndelungat tot cu tehnicianul Vasile Beșliu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
atelier de fierărie, o secție de tâmplărie, două secții de tricotaje și o secție de broderie unde lucrau bărbați și femei din satele comunei. în satul Baranca exista un atelier de confecționat împletituri din nuiele de răchită, subordonat Ocolului silvic Darabani. S-a mai construit o brutărie comunală care asigura necesarul de pâine pentru populație. După revoluția din 1989 în localul brutăriei s-a adus o presă de ulei și s-a amenajat fabrica de cașcaval, iar în spate o moară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a mutat apoi sediul și a funcționat până în 2006. La această fabrică se prelucra laptele colectat de la vacile din Hudești. Din motive necunoscute această fabrică s-a închis rămânând numai un centru de colectare a laptelui care se prelucrează la Darabani și la Lișna. Un alt aspect al industriei apărut după 1989 este industria morăritului. La Vatra există moara și presa de ulei a lui Ghiță și Costică Apreutesei, la Hudești este moara lui Ion Goleanu, la Alba moara lui Mihai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din moment ce în vechime și chiar astăzi unii oameni poartă numele de Cojocaru, Ciubotariu, Fieraru, Lemnaru, Butnaru, Pascaru, Olaru, Dogaru etc. Târgurile și oboarele au înlesnit schimbul de animale și materiale ușurând astfel viața locuitorilor din comuna noastră. înființarea târgului de la Darabani de către logofătul Teodor Balș prin Hrisovul dat de domnitorul Mihail Grigore Sturza la 21 iunie 1837 cu 12 iarmaroace pe an și ca zi de târg lunea, a impulsionat mult negoțul în acest cot de țară. Deplasarea la târg se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1837 cu 12 iarmaroace pe an și ca zi de târg lunea, a impulsionat mult negoțul în acest cot de țară. Deplasarea la târg se făcea pe jos sau cu căruțele trase de cai sau de boi pe șoseaua Dorohoi - Darabani care trecea prin Hudești sau pentru cei mai mulți prin Concești. Viața localității Darabanilor a fost animată de acest târg și mai ales, datorită și prezenței evreilor. țăranii din satele comunei Hudești duceau spre vânzare la târg: păsări, ouă, fructe, legume, cereale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a impulsionat mult negoțul în acest cot de țară. Deplasarea la târg se făcea pe jos sau cu căruțele trase de cai sau de boi pe șoseaua Dorohoi - Darabani care trecea prin Hudești sau pentru cei mai mulți prin Concești. Viața localității Darabanilor a fost animată de acest târg și mai ales, datorită și prezenței evreilor. țăranii din satele comunei Hudești duceau spre vânzare la târg: păsări, ouă, fructe, legume, cereale, purcei, oi, viței, vite mari, cai, capre și cumpărau stofe, haine, încălțăminte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în satul Vatra n-a existat nici un fel de organizare medicală. Cei mai mulți bolnavi, dacă nu se vindecau cu leacuri băbești sau după ce li se citea la preot de mai multe ori erau duși cu căruța la Spitalul Suharău sau la Darabani. De multe ori se întâmpla să fie prea târziu și bolnavii erau aduși acasă unde își mai petreceau câteva zile în chinuri groaznice. Aceste lucruri se întâmplau și datorită lipsei banilor care trebuiau dați la doctori și chiar pentru medicamente
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Cu ajutorul d-nului doctor Drăgan, director pe atunci al Direcției sanitare, punctul a fost acoperit cu tablă, s-a instalat curentul electric, s-au pus uși noi și sa adus ceva mobilier nou. Mai târziu, localul a fost transferat la Spitalul Darabani de care depinde și în prezent. Localul arată în prezent ca un adevărat dispensar comunal. La Dispensarul Comunal, prin 1959 erau doi medici: dr. Hugo și dr. Barany Francisk. După plecarea acestora au venit dr. Micu Moisa și dr. Cîmpeanu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
i-a spus că este numit cu ordinul Ministerului Instrucțiunii Publice. După alte două zile, Pântea se prezintă cu alt ordin de la prefectură și Cozloschi este scos cu forța din școală de către ajutorul de primar C. Rizac. Cozloschi pleacă la Darabani și dă o telegramă la minister precum că a fost înlocuit din funcție. Ministerul a ordonat o anchetă, delegând pe d-l Marcian și pe d-l Bădescu să efectueze ancheta. Ancheta care s-a făcut, a fost în favoarea d-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru efectuarea reparațiilor. Din Comitetul școlar au făcut parte Th. Antochi, Ion Caba, Ion Pintilei, Vasile Olaru, preotul Vasile Socianu, Gheorghe Muraru și alții. Această școală a pregătit mai multe promoții de meseriași din comunele Hudești, Suharău, Havârna, Oroftiana, Concești, Darabani, Păltiniș, Miorcani, Rădăuți-Prut etc. fiind profilată pe următoarele meserii de bază: lăcătușerie, tâmplărie, fierărie, dogărie. între anii 1941 și 1945 s-a transformat în școală de experiență, unde pe lângă meseriile amintite, se învăța și croitorie, împletituri și croșetat, etc. Din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
controale, în registrele de inspecție găsim notări ca: obligativitatea s-a aplicat de domnul diriginte. Lipsesc datorită faptului că fiind epoca prașilei porumbului, copiii sânt la munca câmpului. Sau în alt loc se menționa: însă astăzi zi de iarmaroc la Darabani, au fost opriți de părinți acasă. Directorii de școli înaintau listele cu elevii ce nu frecventau școala, iar perceptorul trebuia să aplice amenzile . într-un proces-verbal de inspecție încheiat la 10 septembrie 1921 la Școala din cotuna Vatra la capitolul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
schimbului de experiență, izvor de învățăminte pentru cadrele începătoare. în perioada de după reforma învățământului din 1948, cercurile pedagogice s-au organizat pentru învățători pe clase și pe zone, la fel pentru educatoare, iar profesorii pe specialități tot pe zone (zona Darabani). Responsabilii acestor cercuri erau cei mai buni învățători, cele mai bune educatoare, cei mai buni profesori. Aceștia erau bine pregătiți din punct de vedere psihologic și pedagogic, buni profesioniști în activitățile de la clasă, metodiști ai Inspectoratului școlar. înainte de 1989, cercurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lecții deschise, referate pe teme de pedagogie sau metodică și scurte spectacole artistice cu elevii din subordine sau unele activități practice. Prezentăm mai jos structura unei ședințe de cerc pedagogic la specialitatea matematică din 21 noiembrie 1978, la Școala generală Darabani, al cărui responsabil era prof. Apătăchioae Florica: 1)Lecție deschisă la matematică la clasa a-V-apropunător prof. Mihai Dinu; 2)- Referatul Numere cardinale susținut de prof. Cojocaru Virgil de la Școala gen. Rediu ; 3)- Referatul Elemente de logică matematică susținut de prof.
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Apătăchioae Florica: 1)Lecție deschisă la matematică la clasa a-V-apropunător prof. Mihai Dinu; 2)- Referatul Numere cardinale susținut de prof. Cojocaru Virgil de la Școala gen. Rediu ; 3)- Referatul Elemente de logică matematică susținut de prof. Călinescu Dinu de la Liceul din Darabani ; 4) -Dezbateri pe marginea lecției deschise și a referatelor prezentate. De-a lungul timpului, ședințe ale cercurilor pedagogice ale educatoarelor, ale învățătorilor și ale profesorilor au avut loc și la școlile din comuna Hudești, cadrele didactice de la aceste școli, prezentându
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
deschise și cu referate pe diferite teme de metodică sau de pedagogie . S-ar cuveni să mai amintim și faptul că la unele școli din comună au avut loc și schimburi de experiență cu directorii de școli tot din raza Darabani, un fel de cerc pedagogic. O activitate mai deosebită în cadrul acestui cerc a fost Sărbătorirea centenarului Școlii Vatra desfășurată la data de 9 iunie 2002,sub conducerea prof. Gh. Apătăchioae pe atunci directorul Școlii Vatra. Toate aceste activități au avut
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Bostan Cristi și Bostan Florin. Pentru cinstirea îndelungatei activități cultural artistice din Hudești, în anul 1972, într-un cadru festiv s-a sărbătorit a 90-a aniversare a formației corale din Hudești la care au participat și formații artistice din Darabani, Concești, Vârful-Câmpului și Hudești. Cu acesta ocazie s-au înmânat distincții de Evidențiat în Munca culturală de masă unui număr mare de participanți pentru activitate îndelungată la formațiile artistice printre care preot Neculai Guragata, înv. Costache Jacotă, înv. Neculai Sâsâeac
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
La gât era încheiată cu nasturi mici din sticlă. Ițarii erau lungi și strâmți și de aceea făceau foarte mulți creți. Erau încinși cu același brâu roșu. Pentru colorat se foloseau culori vegetale și, mai târziu culori chimice cumpărate de la Darabani sau de la Dorohoi. Hainele din suman erau purtate și-n zilele de lucru și-n cele de sărbătoare. Erau cusute la evreii din Darabani sau și la unii croitori din sate. Costumul femeilor se compunea dintr-o cămașă de in
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
același brâu roșu. Pentru colorat se foloseau culori vegetale și, mai târziu culori chimice cumpărate de la Darabani sau de la Dorohoi. Hainele din suman erau purtate și-n zilele de lucru și-n cele de sărbătoare. Erau cusute la evreii din Darabani sau și la unii croitori din sate. Costumul femeilor se compunea dintr-o cămașă de in înflorată, încheiată la gât cu nasturi. Fustele erau lungi și largi din material cumpărat. La marginea de jos a fustei se vedea poala cămășii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
punga țăranilor hudeșteni, femeia își țesea în casă cele trebuitoare pentru familia sa care de cele mai multe ori era destul de numeroasă. Ca materie primă se folosea cânepa, inul, lâna de la oi și uneori mai cumpărau și fire de bumbac de la târgul Darabanilor. Femeile aveau la îndemână războaie de țesut (stative, ițe, spete, vatalele, tălpici, letcă, suveică, ragilă, piepteni). Cu acestea femeile își făceau îmbrăcămintea, lăicerele și covoarele necesare casei. Culorile naturale se obțineau din fierberea cojilor de ceapă, a cojilor de nuci
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care veneau seara la fete și erau primiți în odaia curată. Piesele vechi prezentate mai sus le mai poți vedea doar prin casele bătrânilor-mărturie a unor vremuri de mult apuse. Casele în general sunt mobilate cu garnituri de mobilă de la Darabani sau confecționate în comună din lemn de cireș sau de stejar: birouri pentru computere, biblioteci etc. f. Podoabele La Hudești podoabele n-au prea avut căutare, spre deosebire de alte zone ale României. Fiind apanajul femeii, produsele de podoabă erau puține. Singurul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca: Bajureanu Nicolae, Buliga Gheorghe, Goleanu Ion, Roșu Dumitru cărora li s-a făcut un monument în formă de cruce în curtea bisericii de la Lupeni, monument care este standard în toate localitățile din România (există unul la fel și la Darabani), pe acest monument fiind scrise numele celor morți în Bulgaria. 4. Războiul pentru reîntregirea României (1916-1918) Norii negri ai războiului s-au abătut din nou asupra Europei. Marile puteri doreau o nouă împărțire a lumii. Pretextul pentru declanșarea unui nou
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
citite și explicate țăranilor adunați în grupuri pe la case, de către intelectualii satelor și chiar de către unii slujitori ai biserici. învățătorul Ion Alexandrescu organiza adunări în școală și explica conținutul acestor broșuri locuitorilor. Aceste broșuri au fost răspândite și în comunele Darabani, Păltiniș, Horodiștea, Suharău și altele pentru a fi citite de către locuitorii din sate. Documentele arhivistice din anii 19061907 sunt revelatoare în acest sens. Activitățile de agitație desfășurate de înv. Ion Alexandrescu în mijlocul sătenilor din comună au determinat autoritățile locale, respectiv
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]