2,277 matches
-
de date și cifre, de valori măsurate sau extrase și mereu comparate, integrate și interpretate, valori care exprimă cuantificat mediul natural sau viața economico-socială a comunității din care provin. Autorii se opresc pe spații ample și asupra aspectelor legate de datini și obiceiuri, munci agricole, viață, nuntă, naștere, înmormântare etc., aspecte etnografice, ocupații tradiționale, credințe despre cer și astre etc. Utilă este și galeria personalităților sau, mai bine-zis fiilor localității, care s-au ridicat din Ulmeni și au contribuit la ridicarea
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]
-
fost de multe ori peste Tisa, i-am văzut pe creștinii din localitățile Slatina, Apșa de Sus, Apșa de Jos; așadar, imediat dincolo de graniță există un popor român de o frumusețe sufletească ieșită din comun. Vorbesc o limbă frumoasă, păstrează datinile, fiindcă au fost feriți de asimilare de maica neamului românesc, de Biserica Ortodoxă. La noi s-a păstrat cu sfințenie învățătura primară, celelalte confesiuni care s-au depărtat de aceasta au întotdeauna spre ce îndrepta privirea, au la ce se
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
umblând nașterea Pruncului să o vestească. Cu bucurie strălucesc în noapte luminile speranțelor creștine și se deschinde-ndată orice poartă atunci când, colindând, Crăciunul vine! În clinchet viu de clopoței, spre ceruri, îngerească se adună cântarea sufletelor credincioase, așa cum e lăsat de datina străbună. La mesele împovărate colorat cum n-au fost niciodată peste an, în fiecare casă, vezi cum s-au adunat vlăstare ale fiecărui neam. Începe-a ninge-n suflete și-n gânduri, iar lumea se deschide c-un colind spre
CÂND LUMÂNĂRILE SE-APRIND de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367779_a_369108]
-
o ia, măcar pentru avere, nici aci n-a prea brodit-o. De găsit, a găsit ea pe Mișu lui Potârnichie, băiat sărac și muncitor. S-au luat repede, de frică să nu se răzgândească băiatul, au făcut nuntă după datini și au plecat câteva zile în... luna de miere?! Zic câteva zile, pentru că s-au dus la mare și aici Mișu a crezut că e la el pe gârlă: n-a avut altă treabă, a făcut ce-a făcut și
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
de minuni, Povestea celor doi frați, Izvorul tinereții). La fiecare dintre aceste basme eroul este aproape întotdeauna un element pozitiv, însă poporul din care își trage obârșia își pune amprenta caracteristică asupra fiecărui protagonist în parte. Atât mediul social, obiceiurile, datinile cât și mediile cosmice, orografice cât și cele climatice contribuie la particularizarea comportamentului personajului principal din basmul popular. Prin natura lor basmele sunt fantastice, împletind realul cu irealul. Eroii basmului sunt mânați de dorințe, pentru a căror îndeplinire întreprind acțiuni
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
pic serios, în civilie-militărie, cu trecerea de către personajul feminin a examenului „la prăjiturele”, examen datând de pe vremea când tinerii (astăzi, de mult bunici reîntorși în humă) veneau mândri de la „sântare”. Retras devreme din viața protejată matern de statornice rânduieli și datini, autorul cărții a optat în viață pentru un univers normat tot de ordine, dar o ordine mai puțin „idealistă”, în care își va asuma un rol patern (de oștean cu grad superior), după multe experiențe în care (un exemplu) badea
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
dacă te-ntorci, totul se destramă, dacă mergi înainte... e „viață fără de moarte”. Poezie ca un bocet ritual de petrecere a iubirii spre veșnicie. „Și..., dincolo de regrete și patimi, / se-aștern tăcute marile ninsori / în care mă voi arde după datini / însingurând în strai de sărbători”. Referință Bibliografică: Liniile paralele se întâlnesc în infinit (Iulian Patca, Să vii și mâine, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2011) / Angela Monica Jucan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 193, Anul I, 12 iulie 2011. Drepturi de
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
de lumânări egal cu numărul anilor împliniți! În timp ce acesta suflă să le stingă, sala întreagă aplaudă, alăturând-se și ceilalți comeseni în nici un fel legați de evenimentul cu pricina, pur și simplu din respect pentru sărbătorit, cunoscut sau nu și datină! Alo, se-aude la Lido sau Athene Palace sau la Coliba haiducilor sau la Privighetoarea Sloboziei de Ialomița sau pe unde-o mai fi, ce va ca să însemne asta!?... După un ghiftuit ca la ... „Rainforest” acasă, pentru oameni simpli nu
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
aveau 38 de diuarie (ziare), a ieșit Broșura a II-a a Baladelor Drului . At. M. Marienescu, din 2/14 aprilie 1867. În 1884 apare tomul I din cele IV tomuri ale vastei sale lucrări- Cultul păgân și creștin. I. Datinile și sărbătorile Românilor vechi, II. Sărbătorile și datinile creștine, III. Urme de sărbători și datini păgâne în sărbătorile și datinile creștine de azi, IV. Mitologia daco-romană, lucrare, din păcate, rămasă neterminată de autor! În perioada studiilor de la Pesta este un
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
a II-a a Baladelor Drului . At. M. Marienescu, din 2/14 aprilie 1867. În 1884 apare tomul I din cele IV tomuri ale vastei sale lucrări- Cultul păgân și creștin. I. Datinile și sărbătorile Românilor vechi, II. Sărbătorile și datinile creștine, III. Urme de sărbători și datini păgâne în sărbătorile și datinile creștine de azi, IV. Mitologia daco-romană, lucrare, din păcate, rămasă neterminată de autor! În perioada studiilor de la Pesta este un cercetător pasionat și neobosit al arhivelor și bibliotecilor
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
M. Marienescu, din 2/14 aprilie 1867. În 1884 apare tomul I din cele IV tomuri ale vastei sale lucrări- Cultul păgân și creștin. I. Datinile și sărbătorile Românilor vechi, II. Sărbătorile și datinile creștine, III. Urme de sărbători și datini păgâne în sărbătorile și datinile creștine de azi, IV. Mitologia daco-romană, lucrare, din păcate, rămasă neterminată de autor! În perioada studiilor de la Pesta este un cercetător pasionat și neobosit al arhivelor și bibliotecilor, de unde culege date istorice și topografice, dovezi
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
aprilie 1867. În 1884 apare tomul I din cele IV tomuri ale vastei sale lucrări- Cultul păgân și creștin. I. Datinile și sărbătorile Românilor vechi, II. Sărbătorile și datinile creștine, III. Urme de sărbători și datini păgâne în sărbătorile și datinile creștine de azi, IV. Mitologia daco-romană, lucrare, din păcate, rămasă neterminată de autor! În perioada studiilor de la Pesta este un cercetător pasionat și neobosit al arhivelor și bibliotecilor, de unde culege date istorice și topografice, dovezi ale originii și continuității poporului
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
ediția critică, îngrijită de Eugen Blăjan, Poezii populare din Transilvania de Atanasie Marian Marienescu. După un secol de la apariție, la Editura Saeculum din București, în anul 2007, I.Oprișan scoate cartea pe nedrept uitată, Cultul păgân și creștin. Sărbătorile și datinile române vechi, de A. M. Marienescu. La 14 martie 1950 manuscrisele lui Atanasie Marian Marienescu erau donate Bibliotecii Mitropoliei din Sibiu de către colonelul Dumitru Stinghe, manuscrise primite de acesta din partea soacrei sale, fiica dr. Atanasie Marienescu din str. Livezii, nr. 22
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
îi ornau de Revelion, ca să știe toți vecinii că nu au sărbătorit Crăciunul. Ce meschinărie!” De o mare putere spirituală, ce revelează superioritatea Laurei și a mediului arhaic din care provine, sunt descrierile pregătirilor ce se realizau pentru întâmpinarea Paștelui. „Datinile acolo erau respectate cu sfințenie. Noaptea Învierii era cea mai sfântă și minunată noapte a anului. Acum, în vremurile noastre, nimeni nu mai vorbea de venirea acestei mari și sfinte sărbători. Necredința își întinsese aripile și venea de undeva de la
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
cu căiță pe cap, ceea ce a fost interpretat ca un semn al norocului. După cum a mărturisit mai târziu, a trăit într-un mod tipic rural, copilăria fiindu-i marcată de educația religioasă care i s-a făcut în familie, de datinile și obiceiurile din viața colectivității și de natura încojurătoare. Jocul lui preferat a fost de-a biserica și memorabilă a rămas pentru el ziua în care a cules flori de pe dealul din jur și le-a dus la biserică pentru
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
populare La sate sunt practicate În Sfânta Sărbătoare. RÂNDUIALĂ DE SF.GHEORGHE Sfântul Gheorghe-n sărbătoare, Dezleagă vremea caldă, Pe câmp să plouă cu floare, De fluturi colindată. La sărbătoare creștină, Mit se perpetuează, Ce-n casă și în grădină, Datini împrospătează. Se-agață la grajd de vite, Funie de usturoi, Spre a nu fi bântuite De vârcolac sau moroi. În obicei de la sate, Cu usturoi se freacă Uger la vită de lapte, De-a nu rămâne stearpă. După ce se tund
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
Acasa > Cultural > Traditii > INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM-FLORIILE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1941 din 24 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Tradiții creștine și ritualuri de Florii După datină străbună Vine sacră rânduială, Cu-a Floriilor cunună La Sărbătoare Pascală. Iisus a fost întâmpinat În Tepmplul din Ierusalim, Asemeni unui Împărat, Cu rămurele de măslin. Crengi din sălcii inverzite, Mirosind a primăvară, În biserici sunt sfințite, Din credință milenară
INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM-FLORIILE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368657_a_369986]
-
semn pe care îl dăm Soarelui că suntem aicea, pe pământurile noastre.” Călușul, simbol al identității noastre. Noi, românii, putem fi mândri că acest dans magic, „Călușarii”, a fost inclus de UNESCO pe lista Patrimoniului Cultural Universal, alături de obiceiuri și datini din întreaga lume. Dansul magic al călușarilor conține multe elemente oculte prin care se face transferul de energii și secrete doar pe cale orală, ca în vechile inițieri ale druizilor. Puterea nu se dă în mâna celui ce nu știe a
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
Universale, Ecumenism, Bizantinologie, Patrologie, Istoria Religiilor, Etnografie și Folclor. Volumul conține acele materiale care privesc răspândirea creștinismului în lume timp de 2000 de ani, relațiile dintre Biserici, relațiile creștinismului cu necreștinii, evoluția sentimentului religios la diferite popoare, tradiții, obiceiuri și datini românești și nu numai. Cele mai importante din cele peste 7.000 de materiale bibliografiate beneficiază de un rezumat telegrafic. Al doilea volum își propune să prezinte creștinismul în special și religia în general ca fenomen istoric, ce s-a
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
locu-i să vină altul, Ducând vremea înainte. Puteri supranaturale Au strigoii din morminte. Cu instinct de posedare Intră-n chipuri bântuite. Spiritele încetează, Puterea să-și manifeste, În zori, când se luminează Și se ascund în poveste. Eu am scris datini păgâne De la lume adunate, Prin viața de azi pe mâine; Spre a fi perpetuate. 26 octombrie, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Din vol.„Tradiții creștine și ritualuri populare românești" LA MULȚI ANI BINECUVÂNTATI, sărbătoriților cu numele Dumitru și derivate din acesta
FOCUL LUI SUMEDRU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368703_a_370032]
-
Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI Printr-o incursiune în trecutul tradițional româmesc, din lada de zestre spirituală a neamului sunt readuse în actualitate, pentru perioada Sărbătorilor de Iarnă, datini și obiceiuri populare din cultura etnologică moștenită. În universul satului tradițional românesc, ele încep de la Sfântul Apostaol Anderi (din ajun) și se încheie la Sfântul Ion. Fiecare sărbătoare este un prilej de bucurie și magie, prin practicarea unor ritualuri și
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
la ușile și ferestrele caselor și grajdurilor, pe care le apără de influența malefică a moroilor și strigoilor ce bântuie în această noapte (potrivit mitologiei populare). Sărbătoarea Sfântului Andrei fiind în perioada postului, motiv de reflectare și priveghere, se practică datini creștinești pentru rudele duse din această lume. Tot acum sunt practicate obiceiuri păgâne legate de predicții ale vremii și rodnicia pământului în anul următor. Colinde, legende și obiceiuri de Sfântul Andrei În sprijinul evanghelizării teritoriilor de pe țărmul apusean al Mării Negre
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
ce nu-s buni creștini. C-ar fi sortite anume Să facă pagubă mare, Păcătoșilor din lume Ce lucrează-n sărbătoare. Că limba li se dezleagă, Sălbăticiunile vorbesc Și zvon mistic se încheagă Când lupii, coada-și privesc. Mister cu datini revine La românii ce le poartă, Vrând a ști-n anul ce vine, Cum va fi a vieții soartă. De-o fi bine să muncească, Norocul să se arate. Iar de-o fi să-i ocolească, Merg cu lenea mai
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
te-ai învretnicit să le scrii și să le lași posterității, că e păcat să uităm de vredniciile din trecut, iar pe strămoși să îi nedreptățească indiferența, căci prea au fost oameni înțelepti, chibzuiți, și păstrători ai credinței și ai datinilor”. Asta îmi aduce aminte de poeziile dânsului: SUB... Sub razele lunii Stau treaz și mă visez Sol al înțelepciunii Și-apărătorul unui crez Sub a soarelui arșiță Muncesc Și mă cred o mlădiță Ce din iubire rodesc Sub a stelelor
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
le face iarna în Europa și în America... sunt semne apocaliptice, dar cine vrea să le privească, să le înțeleagă ? Întoarcerea la Betleem, acceptarea voii lui Dumnezeu în viața omului modern s-a împachetat în simboluri seci și reci, ori datini mai vechi și mai de pântec : bradul de Crăciun, steluțele multicolore, moșii de porțelan, de vată, de pluș, de ciocolată, săniuța, renii, iepurașii, nucile, colacii, sarmalele, cozonacii, surprize sub pomul de iarnă... Ați văzut desigur cum s-au împodobit piețele
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]