1,818 matches
-
pentru acționarii persoane fizice sau juridice care dețin mai mult de 5% din capitalul social al SSIF, care să cuprindă toate deținerile directe sau indirecte, individuale și/sau împreună cu persoane cu care acționează în mod concertat în orice societate comercială deținută public sau închisă; ... g) regulamentul de organizare și funcționare, regulamentul de ordine interioară și procedurile de lucru în cadrul SSIF, astfel încât acestea să asigure: ... 1. confidențialitatea datelor și informațiilor referitoare la clienții SSIF; 2. confidențialitatea tranzacțiilor și serviciilor furnizate clienților; 3
REGULAMENTUL Nr. 3/2002 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de servicii de investiţii financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147471_a_148800]
-
perioadă de recuperare a investiției; ... i) lista cuprinzând specimenele de semnături pentru reprezentanții SSIF în relația cu C.N.V.M.; ... j) orice alte documente pe care C.N.V.M. le poate solicita. ... (2) În situația în care acționarul persoană juridică este o societate comercială deținută public și este cotata pe una dintre piețele reglementate recunoscute de C.N.V.M., pentru îndeplinirea cerinței prevăzute la alin. (1) lit. d) pct. 2 se va prezenta numai lista acționarilor care au dețineri de cel putin 5% la data depunerii cererii
REGULAMENTUL Nr. 3/2002 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de servicii de investiţii financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147471_a_148800]
-
ale reglementărilor legale în vigoare în legătură cu activitățile de servicii de investiții financiare; 5. declarație pe propria răspundere, sub semnătură olografa, care trebuie să cuprindă toate deținerile directe sau indirecte, individuale și/sau în legătură cu alte persoane implicate, în orice societate comercială deținută public sau închisă; 6. dovadă promovării cursului de pregătire pe piața de capital, recunoscut de C.N.V.M.; b) certificat eliberat de autoritatea competența din țară de origine a SSIF, care atestă înregistrarea acesteia și identitatea reprezentanților săi; ... c) ultimul raport anual
REGULAMENTUL Nr. 3/2002 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de servicii de investiţii financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147471_a_148800]
-
obligat să înscrie întregul debit într-o evidență nominală separată, să comunice, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, întregul debit fiecărui organ de executare în a cărui rază teritorială domiciliază sau își au sediul ceilalți codebitori, să furnizeze informațiile deținute privind: elementele de identificare a acestora și a bunurilor ori veniturilor lor, contul în care se vor vărsa sumele încasate. Organele de executare sesizate în condițiile alineatului precedent înscriu debitul într-o evidență nominală și procedează la începerea executării silite
ORDIN nr. 972 din 30 aprilie 1996 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor referitoare la executarea silită a creanţelor bugetare din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116089_a_117418]
-
mea pentru Alexandr Soljenițân și pentru Paul Goma, la începutul anilor ’90 ai secolului trecut. Respectul meu pentru Monica Lovinescu, vocea arhetipală de la „Europa Liberă”. Admirația mea pentru luptătorii anticomuniști din munți și pentru figura câtorva foști deținuți și foste deținute politice (Ion Ioanid, de pildă). Astfel de modele etice au primit cu timpul coloratura unor cruciați ai vremurilor noastre: cruciați pământești, nu urieșești, nici sfinți. Oameni din carne și oase (inclusiv cu defecte), nu idoli. Am descoperit apoi oameni cu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
față de acest trecut. Emoționalitatea, dacă există: și ea există la Sighet -, vine de la sine și nu trebuie neapărat provocată. Am observat că unul dintre lucrurile care îi sensibilizează destul de mult, la Memorialul de la Sighet, este un săpun primit de o deținută politică de la soțul ei, pe care acesta reușise să-i scrijelească un „te iubesc”, astfel încât soția lui, aflată în închisoare, să primească respectivul mesaj de dragoste. Am notat că mulți dintre studenții mei stăteau în jurul acelui săpun expus în vitrină
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
se știe niciodată până când nu veți ajunge în asemenea condiții să nu spuneți că nu ați fi supraviețuit, întrucât nu aveți de unde să știți”. În excursiile documentare pe care le fac, esențial, de asemenea, a fost faptul că o fostă deținută, Lucreția Jurj, participa alături de tineri la recuperarea memoriei și a istoriei. Din păcate Lucreția Jurj a murit în 2004. Era o femeie simplă, dar senină și generoasă, care își păstrase umorul. Povestea întotdeauna cu haz despre viața sa în munți
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de origine sârbă Vida Nedici, specializată în torturarea sexuală a bărbaților (lovirea testicolelor cu un creion), acuzată la un moment dat că ar fi agenta „titoistă”, este condamnată la moarte, dar nu este executată, fiind închisă la Mislea alături de alte deținute anticomuniste. Grațiata, se pare că și-a petrecut „o bătrânețe senina într-un sat din Banatul sârbesc”. Anatemizat, prezentat drept „fascist sub acoperire” care pactizează cu Occidentul, denunțat pentru trădarea lagărului socialist, regimul de la București lansează împotriva liderului de la Belgrad
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
rangă, flaut, cosor, ciocan, zdrîng, nodurosu', bîzu', bîzdîc, daravelă, piron, guvid, coadă, sabie Pachetar = deținut vizitat, care împarte mîncarea cu ceilalți. Similar: donator Pastiloman = deținut care se droghează Pisică = deținut bolnav psihic Pișpirică = deținut neînsemnat Pompier = celibatar. Similar: solo Prințesa = deținută începătoare. Similar: bijoc, aprod, lacrimă, mătreață Pulan = bastonul de cauciuc al gardienilor Radio tam-tam = deținut informator. Similar: antenă, barabanc, castor, limbă, papagal, turnesol, țînțar, privighetoare Răcan = deținut tînăr, aflat la prima condamnare. Similar: boboc, carantină Rechin = deținut recidivist. Similar: cobră
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bine decît alte țări, precum Franța, Italia, Turcia. Ceea ce toate rapoartele organizațiilor internaționale și neguvernamentale scot în evidență cînd prezintă problema deținuților necondamnați este durata mare a arestului preventiv și prostul tratament la care sînt supuși aceștia. Este cunoscut cazul deținutei care a stat mai bine de 3 ani în arest preventiv pentru tentativa nereușită de furt a unui lănțișor de aur de la mîna unui arab, deoarece arabul a plecat ulterior din țară și nu s-a mai prezentat la proces
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au dificultăți în a problematiza prin cuvinte sau care, din contră, vorbesc ușor despre problemele lor fără să progreseze în acest fel. Artterapia dă rezultate excelente în cazul celor grav bolnavi, care își exprimă prin această metodă durerile, al toxicomanilor, deținutilor sau persoanelor marginalizate pentru care crearea unei opere reprezintă o revalorizare a lor. Artterapia este potrivită și pentru persoanele care au nevoie de susținere și ascultare în timpul unei perioade dificile, doliu, divorț, șomaj, examen și care își pot pierde temporar
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ioana UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93166]
-
la șapte ani închisoare, din care a executat șase, la Miercurea Ciuc și Mislea. La data aceea, la Mislea funcționa cel mai mare penitenciar pentru femei din țară. Atmosfera generală și condițiile de aici sunt evocate foarte sugestiv de o altă deținută care a trecut prin această închisoare în anii '50, artista Lena Constante: "Mislea era singura închisoare manufactură din țară. Femeile țeseau acolo covoarele înflorate ale tradiției populare. Învățau să facă nodurile covoarelor persane. Munca cea mai grea era confecționarea plaselor
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
lucrau în atelierele de lenjerie masculină. Tăiau și coseau miile de cămăși vândute în marile magazine din București. Fără marca fabricii. Ca nu cumva să le împiedice vânzarea... (...) În incinta acestei vaste închisori, în curtea centrală, ca și în livadă, deținutele se bucurau de o semi-libertate. Nervii lor nu trebuiau să suporte nici constrângerea regimului celular sever, nici pe cea a coabitării forțate, zi și noapte, într-un spațiu închis și cel mai adesea, cu un volum de aer insuficient, cu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
a coabitării forțate, zi și noapte, într-un spațiu închis și cel mai adesea, cu un volum de aer insuficient, cu un număr restrâns de femei, mereu aceleași și alese de către direcțiune (...). La Mislea nu se aflau la secret decât deținutele care refuzau orice fel de muncă. Din opoziție deliberată față de regimul politic al țării sau din refuzul de a accepta exploatarea socialistă, vai!, nu capitalistă, a ultimelor lor puteri. Acestei extrem de mici minorități i se adăugau cele care, prea bătrâne
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
țărăniști, liberali, social-democrați. Aici s-a practicat reeducarea non-violentă prin convingere. Un infern a creat Goiciu pentru țăranii revoltați din Vrancea, dar și pentru liderii țărăniști, foame, frig, izolare, solitudine. Între anii 1945 și 1956, Mislea este închisoarea centrală a deținutelor politice din România, renumitele carcere de la Secretul Mare erau destinate viețașelor. În condiții inumane, aici s-au alăptat copii și s-au murmurat cîntece de leagăn. Închisoarea din Timișoara, de pe strada Popa Șapcă, pavilioanele destinate politicilor erau cunoscute încă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
viață în timpul executării pedepsei”. Cu prilejul acestei comunicări aflu că ultima închisoare în care a fost deținut și în care și-a sfârșit zilele a fost cea din Botoșani. La trecerea unui timp după ce se acordase o amnistie a tuturor deținutilor politici (1964), plec la Botoșani, pentru a găsi rămășițele pământești ale tatălui meu. Primul drum îl fac chiar la închisoare, la directorul ei, care mă primește în „audiență”. Alături de director statea responsabilul politic care, aflând că mă informez de locul
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
fost achiziționate în 1968 de Sotheby's în cadrul colecției Phillips 81. Între aceste scrisori trimise lui Vettori de magistatura Dieci regăsim misive datate 8, 9, 10, 14 și 18 noiembrie și așa mai departe, cu date anterioare și posterioare celei deținute de arhivă privată Borromeo 82. Registrele magistraturii Dieci din Archivio di Stato di Firenze includ atât ciorna scrisorii din 12 noiembrie, păstrată într-o minutario, cât și o copie a versiunii finale păstrată într-un copiario al magistraturii 83. Scrisorile
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scrisorile la poștă, a completat, la rubrica „numele și adresa trimițătorului“, datele omise de către expeditoare: Ec. Lovinescu.) În 1960, la închisoarea Văcărești, ea li s-a recomandat colegelor de detenție: „Mă numesc Lovinescu“, în vreme ce unui „inspector“ care, în prezența celorlalte deținute, o întrebase răstit „Tu cine ești?“ i-a răspuns folosindu-și numele oficial: „Bălăcioiu Ecaterina, inspectoare generală pe țară“ (Doina Jela, op. cit., ediția 1998, p. 51). Pe placa de mormânt a cavoului de la Fălticeni al familiei Lovinescu - unde, din nefericire
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de trupul acesta istovit, că le voi auzi vocile rostind cuvinte nemiloase și că voi îndura, și dincolo de viață, cele mai adânci tristeți, cele mai grele insulte“. Viziunea finalului vieții ei este șocantă - după câte se știe din mărturia altor deținute, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a fost considerată decedată, a fost târâtă de colegele de celulă până la morga spitalului pe nitenciar Văcă rești, s-a trezit din comă, după un timp, prin tre ca davre, a fost readusă în celulă și abia apoi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
se face că una dintre codeținute, Doina Stupcanu, devenită informatoare a Securității în penitenciarul Jilava, a putut da despre ea note informative bogate în detalii. [Doc.] 159. 1960 iulie 7, Jilava. Notă privind-o pe Ecaterina Bălăcioiu, dată de o deținută recrutată în închisoare. Din notă rezultă că Ecaterina Bălăcioiu a refuzat să se lase utilizată de Securitate pentru racolarea fiicei sale, Monica Lovinescu. O notă manuscrisă in dică data morții Ecaterinei Bălăcioiu - 7 iunie 1960, la spitalul penitenciarului Văcărești. MAI
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Doina Stupcanu, recrutată în închisoare, care va colabora cu Securitatea și după eliberare, între altele și în acțiunile desfășurate împotriva Monicăi Lovinescu - nota editorilor) de către cpt. Telenche Florea. Întâlnirea a avut loc în camera de anchetă a penit. Jilava. NOTĂ Deținuta ECATERINA BĂLĂCIOIU LOVINESCU, con damnată la 18 ani M.S. pentru crimă de înaltă trădare, a fost adusă în penit. Jilava în luna mai 1960 unde a rămas timp de 3 săptămâni. În convorbirile pe care aceasta le-a purtat cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
un sens real, altul decât cel efectiv. De asemeni și faptul că întreaga corespondență ar fi fost un mijloc de transmitere a unor date necesare celor plecați peste graniță. Întreaga atitudine și confidențele personale făcute atât sursei, cât și altor deținute față de cum (sic!) manifestă încredere, și anume WEISS ELISABETA și IONESCU ATENA, lasă să se întrevadă că i s-ar fi propus în schimbul unor servicii prestate securității RPR posibilitatea părăsirii RPR și regăsirea fiicei sale MONIQUE la Paris, promisiuni în fața
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
că i s-ar fi propus în schimbul unor servicii prestate securității RPR posibilitatea părăsirii RPR și regăsirea fiicei sale MONIQUE la Paris, promisiuni în fața cărora ar rezista nedorind ca fiicei sale să i fie rușine de asemenea tranzacții. Starea sănătății deținutei ECATERINA BĂLĂCIOIU LOVINESCU înrăutățindu-se, a fost transportată la spitalul Văcărești într-un timp prea scurt pentru a permite o informare mai amplă în ceea ce privește legăturile pe care aceasta le-a avut cu poetul ION CARAION, prieten intim al lui EUGEN
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pentru a permite o informare mai amplă în ceea ce privește legăturile pe care aceasta le-a avut cu poetul ION CARAION, prieten intim al lui EUGEN JERUMCA (sic!) condamnat pe viață și în al cărui proces a fost interogată. „ROXANA VOINESCU“ N.B. Deținuta C.R. ECATERINA LOVINESCU este suspectă pentru trădare de patrie, cât și pentru o serie de legături nedeclarate la anchetă. Fiind internată în spitalul penit. Văcărești, agentei „ROXANA VOINESCU“ nu i s-a (sic!) mai trasat sarcini pe lângă susnumita. MĂSURI LUATE
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
documente. Perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej [1945- 1965], Editura Humanitas, București, 2009, pp. 706-708). Cu totul altceva credea Monica Lovinescu despre această Doina Stupcanu, alias „Roxana Voinescu“. În jurnalul cercetărilor ei în legătură cu circumstanțele detenției Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, dând crezare minciunilor spuse de fosta deținută informatoare, îi face acesteia o caracterizare superlativă: „Doina Stupcanu - care s-a remarcat prin curaj și îndârjire față de anchetatori și la proces; îi aducea în fiecare zi mamei de la plimbarea prin curtea închisorii câte o floare, cu toate că un asemenea gest
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]