486 matches
-
Simone, Sic me formabat puerum: Horace's Satire I, 4 and Boccaccio's Defense of the Decameron, în „MLN”, vol. 116, nr. 1, January 2001, pp. 1-29. 73. Masciandaro, Franco, Madonna Isabella's Play and the Play of the Text (Decameron VII.6), în „MLN”, vol. 118, nr. 1, January 2003, pp. 245 256. 74. Masciandaro, Franco, Melchisedech's Novelletta of the Three Rings as Irenic Play (Decameron I.3), în „Forum Italicum”, vol. 37, nr. 1, spring 2003, pp. 2039
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
73. Masciandaro, Franco, Madonna Isabella's Play and the Play of the Text (Decameron VII.6), în „MLN”, vol. 118, nr. 1, January 2003, pp. 245 256. 74. Masciandaro, Franco, Melchisedech's Novelletta of the Three Rings as Irenic Play (Decameron I.3), în „Forum Italicum”, vol. 37, nr. 1, spring 2003, pp. 2039. 75. Matheson, Lister M., The Legend of Good Women, în „Notes and Queries”, Sept 1997, vol. 44, nr. 3, pp. 382-384. 76. McGrady, Donald, Boccaccio Repeats Himself
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
I.3), în „Forum Italicum”, vol. 37, nr. 1, spring 2003, pp. 2039. 75. Matheson, Lister M., The Legend of Good Women, în „Notes and Queries”, Sept 1997, vol. 44, nr. 3, pp. 382-384. 76. McGrady, Donald, Boccaccio Repeats Himself: Decameron II, 6 and V, 7, în „MLN”, vol. 116, nr. 1, January 2001, pp. 193-197. 77. McWilliam, G.H., Diana's Hunt, Caccia di Diana: Boccaccio's First Fiction, în „Medium Aevum”, fall 1992, vol. 61, nr. 2, pp. 349-352. 78
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1, January 2001, pp. 193-197. 77. McWilliam, G.H., Diana's Hunt, Caccia di Diana: Boccaccio's First Fiction, în „Medium Aevum”, fall 1992, vol. 61, nr. 2, pp. 349-352. 78. Migiel, Marilyn, Encrypted Messages: Men, Women, and Figurative Language in Decameron 5.4, în „Philological Quarterly”, vol. 77, nr. 1, winter 1998, pp. 1-13. 79. Milliken, Roberta, Neither "clere laude" nor "sklaundre": Chaucer's translation of Criseyde, în „Women's Studies”, Jan 1995, vol. 24, nr. 3, pp. 191-205. 80. Moe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pp. 1-13. 79. Milliken, Roberta, Neither "clere laude" nor "sklaundre": Chaucer's translation of Criseyde, în „Women's Studies”, Jan 1995, vol. 24, nr. 3, pp. 191-205. 80. Moe, Nelson, Not a love story: sexual aggression, law and order in Decameron X 4, în „The Romanic Review”, Nov 1995, vol. 86, nr. 4, pp. 623639. 81. Morrison, Susan Signe, Don't Ask, Don't Tell: The Wife of Bath and Vernacular Translations, în „Exemplaria”, University of Florida, vol. 8, nr. 1
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Marin, trăitor în mrejele culturii, prețuirea și prietenia lui Theodor Codreanu." - 23 ian. 2005, Bârlad. 18. Nicolae Rusu - Șobolaniada - "Domnului Dumitru V. Marin cu prețuire această încercare de a supraviețui a autorului." - 23.01.2005 (Chișinău) 19. Ion Iachim -Chișinău- Decameron basarabean sau Dumnezeu i-a dat omului pușcă "Domnului Dumitru V. Marin, cu vechi sentimente de prietenie și cu veșnice sentimente de românism" - 2 aprilie 2005 (Huși, la "Prieteniile literare" ale lui Th. Codreanu) 20. Mihai Miron - Năzăriri - "Năzăririle anilor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
s-au constituit ulterior ca discipline independente ale comportamentului simbolic; * naratologia sau studiul gramaticilor narative axată pe sistematizarea unor structuri narative (Claude Bremond și logica povestirii, A.J. Greimas, Despre sens, Roland Barthes, Analiza structurală a povestirii, T. Todorov, Gramatica Decameronului, U. Eco, F. Rastier, Essais de sémiotique narrative etc.); * retorica este identificată de U. Eco și J.M. Klinkenberg drept "semiotică avant la lettre a discursului"; * teatrul și științele spectacolului fundamentează seria semioticilor sincretice axate pe complementaritatea codurilor: Tadeusz Kowzan în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
idealizată a victoriei binelui și pedepsirii răului (C. Bremond, 1973, Les bons récompensés et les méchants punis), sinteză de "mitologie, etică, știință, observație, morală" (cf. pertinentei caracterizări a lui George Călinescu). 5.8. Modelul "gramatical" al lui T. Todorov Gramatica Decameronului (Grammaire du Décameron, Mouton, La Haye, 1969, trad. rom. Paul Miclău Poetica. Gramatica Decameronu-lui, 1975, București, Univers) își propune să întemeieze o știință care nu există încă, naratologia, condusă de ipoteza metodologică a existenței unei gramatici universale (afirmate pregnant de la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
inter alii privind categoria eterogenă a verbului), acest model participă la constituirea unei gramatici a narațiunii, "bazată pe unitatea profundă a limbajului și a povestirii, unitate care ne obligă să ne revedem ideile asupra ambelor domenii" (postfața autorului la Gramatica Decameronului). Recunoașterea organizării discursive imanente (a narativității în sensul cel mai larg) pune problema existenței unei forme narative universale (actualizate în faptul divers și nuvelă, basm și reportaj, relatarea istorică și depozițiile martorilor, benzile desenate și procesele verbale etc.) ce transcend
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
point de vue, Paris, Corti (trad.rom. Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă, 1994, București, Univers) Marcus, Solomon (ed), 1978 La sémiotique formelle du folklore, Paris, Klincksieck Miclău, Paul, 1975 "Poetica, structuralismul și semiotica" studiu introductiv la Poetica. Gramatica Decameronului de T. Todorov, București, Univers Pavel, Thomas, 1986 L'univers de la fiction, Paris, Seuil Prince, Gerald, 1973 Grammar of Stories, Mouton, La Haye Propp, V.I., 1970 Morfologia basmului, București, Univers Rastier, François, 1973 Essais de sémiotique discoursive, Paris, Mame Ricoeur
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Segre, Cesare, 1986 Istorie-cultură-critică, București, Univers Todorov, Tzvetan, 1966 "Les catégories du récit littéraire" în Communications 8, pp. 125-151 Todorov, Tzvetan, 1967 Littérature et signification, Paris, Larousse Todorov, Tzvetan, 1971 Poétique de la prose, Paris, Seuil Todorov, Tzvetan, 1975 Poetica. Gramatica Decameronului, București, Univers Todorov, Tzvetan, 1991 Face à l'extręme, Paris, Seuil Tuțescu, Mariana, 1980 Le texte. De la linguistique à la littérature, București, Tipografia Universitatea din București CAPITOLUL 6 Asa Berger, Arthur, 1984 Signs in Contemporary Culture, Longman Barthes, Roland, 1964
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Cuza", Iași, 1994, pp. 39-51. Tatarkiewicz, Wladislaw, Istoria celor șase noțiuni, traducere de Rodica Ciocan-Ivănescu, prefață de Dan Grigorescu, Meridiane, București, 1981. Panaitescu, Val. (coord.), Terminologie poetică și retorică, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1994. Todorov, Tzvetan, Poetica. Gramatica Decameronului, traducere de Paul Miclău, Univers, București, 1982. Todorov, Tzvetan, "Categoriile narațiunii literare", în Poetică și stilistică. Orientări moderne, traducere de Virgil Tănase, Univers, București, 1972, pp. 370-400. Тодоров, Т., Понятие литературы // Семиотика. Составление, вступительная статья и общая редакция И. С
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în ierarhiile din Gramatica decameronului la Tzvetan Todorov, în observațiile teoretice la Algirdas Julien Greimas despre lingvistul care ia act de structurile narative și caracteristicile lor recurente și în gândirea lui Roland Barthes despre narațiunea ca edificiu al ficțiunii geometrice . Acest sistem de gândire geometrizant
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în ierarhiile din Gramatica decameronului la Tzvetan Todorov, în observațiile teoretice la Algirdas Julien Greimas despre lingvistul care ia act de structurile narative și caracteristicile lor recurente și în gândirea lui Roland Barthes despre narațiunea ca edificiu al ficțiunii geometrice . Acest sistem de gândire geometrizant
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în ierarhiile din Gramatica decameronului la Tzvetan Todorov, în observațiile teoretice la Algirdas Julien Greimas despre lingvistul care ia act de structurile narative și caracteristicile lor recurente și în gândirea lui Roland Barthes despre narațiunea ca edificiu al ficțiunii geometrice . Acest sistem de gândire geometrizant
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
a adormit; de adormit; altă pagină; amuzare; animale; aspră; atenție; atingătoare; atmosferă plăcută; autor; auz; basme din copilărie; basme; bine; bîrfă; bla-bla-bla; bunei; bunicul; calmitate; capra cu trei iezi; capră; cinste; citit; comunicare; conținut; copilaș; coșmar; Crăciun; crăiasă; curiozitate; Darius; Decameron; Decameronul; discuție; dorință; dormi; dragă; dramă; drăguț; dulce; ea; English Fairy Tales; erotica; erou; evadare; extraordinară; fabulă; fabulos; falsă; fantastică; fantazie; fantomă; farmec; ficțiune; fiecare; fluturi; foc de tabără; a fost odată; frații Grimm; gen; ghiveci; gînduri; gogoașă; Grimm; groaznică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
adormit; de adormit; altă pagină; amuzare; animale; aspră; atenție; atingătoare; atmosferă plăcută; autor; auz; basme din copilărie; basme; bine; bîrfă; bla-bla-bla; bunei; bunicul; calmitate; capra cu trei iezi; capră; cinste; citit; comunicare; conținut; copilaș; coșmar; Crăciun; crăiasă; curiozitate; Darius; Decameron; Decameronul; discuție; dorință; dormi; dragă; dramă; drăguț; dulce; ea; English Fairy Tales; erotica; erou; evadare; extraordinară; fabulă; fabulos; falsă; fantastică; fantazie; fantomă; farmec; ficțiune; fiecare; fluturi; foc de tabără; a fost odată; frații Grimm; gen; ghiveci; gînduri; gogoașă; Grimm; groaznică; gură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și hipnotizată de dorul filosofului, și acceptând până și o întâlnire ofensatoare pentru ea cu soția geloasă a acestuia; 3) iubirea ca prezență în așteptare și în depărtare (ca prezență în absență). Dar cel mai savuros capitol este dedicat analizei "Decameronului" de Boccaccio, unde se demonstrează prin repovestirea și interpretarea unor episoade mirabilul paradox: "carnea învinge spiritul dinăuntrul lumii spiritului". Povestirile, cum se știe, au drept scenă mânăstirea, iar ca actori, călugări și călugărițe. De tot hazul este situația stareței madona
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
culisele cât se poate de mondane. Este Boccaccio un anticlerical, sau pur și simplu un moralist care observă pe baza bunului simț ca paradox, vorba lui Al. Paleologu? Cu cât se pune mai mult botniță simțurilor, pare a sugera întreg "Decameronul", cu atât mai tare dau ele pe-afară. Se pare că naratorul renascentist pledează pentru inocența bucuriei datorate desfrânării simțurilor. Oricum este clar că spațiul monastic anume menit supremației spiritului în relația sa cu carnea, nu este în stare să
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
face aliat și complice pe Dumnezeu în a proslăvi dorința și plăcerea erotică plus farmecul aparte, mai ales atunci când ea este furtivă (a se vedea personajul Filomena). Pictor de geniu al lumii îmbibate de senzualitate, Gabriel Liiceanu sugerează că autorul "Decameronului" are, în cele o sută de povestiri, înțelepciunea poetică a lui Shakespeare și ritmul teatral al lui Goldoni. Pentru naratorul florentin, desfătarea cărnii este un datum natural sau, perché no, dumnezeiesc. Madonizarea femeii operată de Dante decade la Boccaccio; prin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
stilistice, cadrul de legendă fac din Hanu Ancuței o operă reprezentativă în literatura românească. Analizând temele diverse ale celor nouă povestiri, trăite sau auzite de povestitori și constatând independența dar și unitatea acestora, G. Călinescu a asemănat Hanu Ancuței cu Decameronul lui Boccaccio. Cele nouă povestiri au fost relatate într-un singur loc, la Hanu Ancuței, de țărani moldoveni, care poposeau acolo, fiind participanți sau martori ai evenimentelor trăite. Acestea s-au petrecut în timpul mitic românesc. Toate povestirile au fost relatate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
teme de vânt și amețeală Privește în jos unde umbrele se-ndesesc într-o rețea de linii ce se intersectează Pe covorul de frunze luminate de lună în jurul unei gropi goale Ce poveste își așteaptă finalul?" Adevărul e că apocriful decameron al lui Calvino are autonomie în fiecare din cele zece părți ale sale și atestă măiestria autorului de a captiva prin intenție, mister, simbolism, scene tari, inclusiv erotice, analitice, polițiste, politice. Firele romanului trăit de Cititor și Cititoare leagă pe
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
decadență, atrocități, șarlatanii, simonie, farsa multiplicării relicvelor, miracolistică de bazar teatral, felurite mașini și mecanisme cu abur, de creat vid sau de ucis. Așa cum Boccaccio & comp. se retrage dintr-o Florență primejdioasă și coruptă spre a depăna firele narative ale "Decameronului", tot astfel Baudolino (Eco) se eliberează de urgențele istoriei în timpul real al narațiunii, cele două voci, a protagonistului și a scribului, completându-se, suspectându-se, acreditându-se, salvându-și biunivoc viața și opera. Narațiunea ordonatoare Gesta Baudolini se naște din
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Poesia in forma di rosa" (1964). În 1961 Pasolini debutează ca regizor de cinema cu "Accatone", ce-l va propulsa în prima linie a filmului italian și european; celebritate confirmată de pelicule ulterioare ca "Mamma Roma", "Vangelo secondo Matteo", "Il Decameron", "Salò e le 120 giornate di Sodoma", acesta din urmă fiind expresia emblematică a celui mai întunecat pesimism ce se va degaja din întreaga operă a cineastului, a dramaturgului și eseistului-polemist și chiar a romancierului. Pasolini nu mai vrea să
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
prețui în direct în iunie 2009 o amplă personală a artistului la galeriile găzduite de villa Manin, Passariano-Codroipo, Ud.), Zigaina (n. 1924, Cervignano di Friuli) a avut semnificative relații umane și artistice cu Pasolini, colaborând la filmele acestuia, "Teorema" și "Decameronul". Zigaina este printre altele autor al cărții "Hostia trilogia morții lui Pier Paolo Pasolini" (1995). În această calitate, el recunoaște că Petrol îi confirmă ipoteza de lucru: "moartea scriitorului nu poate fi decât momentul (stilistic) care dă cheia întregii sale
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]