1,598 matches
-
care gestionează aceste unități). În 2010, s-au înregistrat pierderi în valoare de 3,7 miliarde de lei la cele mai mari zece companii de stat ce au încheiat anul cu bilanț negativ. Autorii au folosit termenul de neonorant pentru decidenții români în responsabilitatea cărora se găsesc întreprinderile cronic falimentare din cauza managementului neperformant, politizat excesiv. Măsura este corectă teoretic și practic și corespunde teoriei sistemelor menționate în lucrare, conform căreia, dacă un sistem a ieșit din parametrii normali de funcționare, el
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
șapte luni din 2011): datoria externă a crescut cu 5,75% față de decembrie 2010; investițiile străine directe au scăzut cu 30,5%, înregistrându-se numai 1,105 miliarde de euro; și creșterea economică a anului 2012 este modestă. Din nefericire, decidenții români din ultimii 20 de ani nu au avut o gândire strategică. De aceea lipsește o strategie a dezvoltării României pe termen lung viabilă pe toată durata prevăzută pentru realizarea obiectivelor strategice. Dacă s-ar fi realizat această strategie, ar
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
nevoii reformelor în domeniile energiei, transportului, sănătății. Recurgerea la îndatorare externă numai după ce România a epuizat alte surse financiare care-i stau la dispoziție și a căror mobilizare la buget nu cere decât determinare politică, voința guvernanților, responsabilitatea și profesionalismul decidenților care au legătură cu spațiul economic, financiar românesc. Sunt numeroase canale de irosire a banilor publici, a celor proveniți din credite externe, foarte bine cunoscute de mass-media și îngăduite de decidenți, facilitate de corupție, complicități, interese politice (clientelare sau electorale
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cere decât determinare politică, voința guvernanților, responsabilitatea și profesionalismul decidenților care au legătură cu spațiul economic, financiar românesc. Sunt numeroase canale de irosire a banilor publici, a celor proveniți din credite externe, foarte bine cunoscute de mass-media și îngăduite de decidenți, facilitate de corupție, complicități, interese politice (clientelare sau electorale), în timp ce zeci de miliarde de euro așteaptă să fie valorificați (fondurile nerambursabile europene, evaziune fiscală, controlul averilor etc.). Stoparea unor fluxuri de fonduri financiare care ies din circuitul național al acestora
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
comunității. Sunt evidențiate astfel forțele ideologice ale puterii politice care intervin în practica curentă a sistemului de sprijin pentru persoane, grupuri și comunități în dificultate. Chiar definirea conceptului de nevoie are o conotație politică, el fiind unul central în sfera decidenților politicilor sociale. Așa cum remarca Pete Alcock (vezi Dictionary of Social Policy, 2002), aceste nevoi sunt măsurate și evaluate cu instrumente ideologice și se alocă resurse pe măsura acestei evaluări. „În timp ce piețele alocă resurse în funcție de cerere, politicile sociale sunt preocupate de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cât și de costurile presupuse de eventuala necesitate a obținerii unor informații suplimentare. Alegerea modului de tranzacționare - prin raportare la costurile implicate de fiecare alternativă - depinde de modul de combinare a două seturi de factori: primul se referă la caracteristicile decidenților - raționalitatea limitată și oportunismul - iar cel de-al doilea set de factori are în vedere condițiile de mediu - complexitatea deciziilor, incertitudinea decidenților privind aspecte importante ale tranzacțiilor, numărul tranzacțiilor dintre parteneri. Analiza lui Williamson oferă un model explicativ interesant privind
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de fiecare alternativă - depinde de modul de combinare a două seturi de factori: primul se referă la caracteristicile decidenților - raționalitatea limitată și oportunismul - iar cel de-al doilea set de factori are în vedere condițiile de mediu - complexitatea deciziilor, incertitudinea decidenților privind aspecte importante ale tranzacțiilor, numărul tranzacțiilor dintre parteneri. Analiza lui Williamson oferă un model explicativ interesant privind formarea și transformarea instituțiilor, precum și a mecanismelor de luare a deciziilor în condiții de incertitudine. Demonstrația sa, centrată atât pe explicarea condițiilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tranzacțiilor dintre parteneri. Analiza lui Williamson oferă un model explicativ interesant privind formarea și transformarea instituțiilor, precum și a mecanismelor de luare a deciziilor în condiții de incertitudine. Demonstrația sa, centrată atât pe explicarea condițiilor de mediu cât și a caracteristicilor decidenților, duce la concluzia că, datorită costurilor mai reduse ale tranzacțiilor, organizațiile au avantaje vizibile comparativ cu piețele în manevrarea tranzacțiilor economice marcate de complexitate și incertitudine. Concluzii: Modelele teoretice prezentate în cadrul perspectivei de abordare a organizațiilor ca sisteme deschise și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de o relevant) sc)zut). Am descoperit, în schimb, c) avantajele de a sc)dea câteva și de a obține doar dou) sunt decisive. Problema celor trei corpuri” trebuie s) fie totuși l)sat) pe seama fizicienilor. Ar putea politologii sau decidenții politici speră s) urm)reasc) mai în detaliu traiectoriile a trei sau mai multe state care interacționeaz)? Cazurile care se plaseaz) între simplă interacțiune a dou) entit)ți și între interacțiunile predictibile, din punct de vedere statistic, ale unui num
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
deosebită în planul protejării și promovării intereselor de securitate ale unui stat. Spionajul și contraspionajul, arta migăloasă și periculoasă a culegerii informațiilor pentru stat, munca intelectuală în vederea analizării acestora, a interpretării lor sau cea de a-i transmite aceste informații decidentului politic, dincolo de constrângerile ideologice sau prejudecățile birocratice, constituie și astăzi diferite fațete ale aceleiași profesii vechi de când lumea. O profesie care se schimbă în mod fundamental în prezent - și aici cartea lui Shulsky și Schmitt vorbește de o adevărată Revoluție
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și - în România în mod cert - aproape necunoscute. Succesiunea capitolelor, care beneficiază de o bibliografie extensivă - suficientă pentru a capta pe termen lung interesul cercetătorilor diferiterlor epoci și episoade din „războiul tăcut”, dar și pentru a stârni imaginația organizațională a decidenților politici și a conducătorilor serviciilor de informații dornici să-și optimizeze performanțele în noul mediu strategic al secolului XXI -, are o rigoare de manual. Din acest ultim punct de vedere, Războiul tăcut reprezintă un instrument extrem de util pentru introducerea publicului
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
putea aprecia că Războiul tăcut este doar un mic aperitiv... În schimb, diferențele fundamentale de acquis conceptual/teoretic dintre democrațiile vechi, în special cele anglo-saxone, unde încă din anii ’70 a existat o anumită transparență în relația servicii de informații - decidenți - public (academic sau larg), și restul statelor, în special tinerele democrații, unde abordarea problemei informațiilor de securitate a fost multă vreme interzisă, apoi parțial revendicată de incursiunile istorice pe cazuri de spionaj, defectori sau abuzuri ale structurilor interne de contrainformații
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cuvintele cod și cifru funcționează ca un fel de „cârlig verbal” pentru a atrage cititorul familiarizat cu thrillerele. Mult mai bine realizată și cu mai multă relevanță pentru înțelegerea completă a finalizării muncii de informații (spionaj) prin produsul analitic destinat decidentului este partea intitulată „Produsul activității serviciilor de informații” (pp. 100-107), care ilustrează diversitatea de forme pe care le poate îmbrăca informarea pornind de la practicile curente din SUA. În aceeași notă centrată pe analiză, din păcate cu o prejudecată reductivă, sunt
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
puțin la fel de - dacă nu substanțial mai - ridicată ca și cea a unei erori de judecată. Cu toate acestea, capitolul continuă cu evidențierea posibilelor soluții la eșecuri, reliefând deosebit de corect responsabilitățile managementului serviciilor de informații, dar mai ales pe cele ale decidenților, care sunt atât beneficiarii finali ai informărilor, cât și factorii modelatori permanenți ai activității din lumea informațiilor, de la prioritizarea spațiilor și temelor de interes până la feedbackul corectiv care crește gradul de adecvare a acțiunii serviciilor de informații la nevoile strategice
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a analiza corect informațiile secrete, respectiv păstrarea avantajului secretului asupra unor locații, capacități, intenții de acțiune. Dezinformarea, ca un virus care alterează rezultatul final al unui întreg ciclu de informare, de la culegerea de date până la prezentarea produsului analitic final unui decident, este „parcursă” etapă cu etapă. Singurul element de frustrare, în această extrem de convingătoare demonstrație, este vechimea exemplelor utilizate (extrase din istoria bătăliei secrete dintre serviciile de informații aliate și cele germane, în al Doilea Război Mondial, sau din perioada de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
aleșii, parlamentul, își exercită pe deplin atribuțiile prin accesul oficial la informații, notificări privind anumite tipuri de activități și cerința ca fondurile pentru activitățile informative să fie alocate prin lege. Deosebit de interesantă este analiza relației expertiză-strategie, respectiv servicii de informații - decident politic. Nu scapă ochiului atent al autorilor situațiile cele mai frecvente de disonanță între cele două elemente ale binomului. Dificultățile relației sunt atribuite de ofițerii de informații tendinței factorului politic de a ignora informările care nu-i susțin strategiile politice
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Shulsky și Schmitt, independența agențiilor de informații, care să se ghideze exclusiv după informația deținută, și nu după modalitatea în care produsul lor analitic ar afecta procesul politic. La celălalt pol, sugestiv identificat prin sintagma „informațiile imperiale”, accesul direct al decidentului, în special al demnitarului de vârf, la informații pe care analistul nu le cunoaște, cum ar fi conversațiile confidențiale cu demnitari străini, face ca factorul politic să considere îndreptățit refuzul de a renunța la propriile concluzii în favoarea celor ale unui
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
pe care experiențele personale în și cu ambele „lumi” în discuție o au asupra propriilor concluzii, autorii evocă - deși în treacăt - experiența mai puțin tensionată și mai cooperantă din Marea Britanie, unde existența îndelungată a unor formate de interacțiune permanentă între decidenți și serviciile de informații 1 face din evaluările de securitate o combinație de informații secrete și strategie politică. Pledoaria principală este însă în favoarea independenței serviciilor secrete, printre ale căror funcții importante autorii manționează evidențierea domeniilor în care strategia politică nu
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
către înțelegerea rațională a unui domeniu complex, de maximă rigoare și disciplină, precum și perspectiva unor așteptări mai realiste. Toate însă fără a scăpa din vedere caracterul „de echipă” al acestei lumi și necesitatea coordonării, în activitate, atât cu beneficiarii informațiilor (decidenții politici), cât și cu beneficiarii climatului de securitate ce poate și trebuie să fie realizat prin activitatea serviciilor de informații, respectiv publicul larg sau, individual, cetățeanul. Dincolo de această lectură critică, adnotată, rămân o multitudine de aspecte pe care acest reușit
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
fie realizat prin activitatea serviciilor de informații, respectiv publicul larg sau, individual, cetățeanul. Dincolo de această lectură critică, adnotată, rămân o multitudine de aspecte pe care acest reușit „îndreptar pentru studiu asupra lumii informațiilor” nu avea spațiul să le abordeze. Relația decident - serviciu de informații înseamnă, de exemplu, o discuție despre prioritizare, nu numai pentru că evoluăm într-un spațiu în care cantitatea de informație disponibilă în mod deschis crește zilnic exponențial, ci și, poate mai prozaic, pentru că evoluăm într-un spațiu guvernamental
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
se numește „desființarea pieței”, prin simpla răsturnare radicală a acestei relații economice între cerere și ofertă, și relații sociale între cumpărător și producător. Invers decât piața capitalistă, dominată de cumpărători, piața socialistă nu este dominată nici măcar de producători, ci de decidenții politici cu privire la producție și economie. În consecință, în măsura în care o unitate de producție apare pe piață în calitate de cumpărător, ea se așază pe o poziție slabă. Căci unitățile de producție erau aduse în situația de a utiliza ca materii prime, subansamble, materiale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o viață scurtă și agitată. Principala lor sursă de venituri provenea din accesul preferențial, într-o formă sau alta, la bani publici, iar acest acces se obținea prin intermediul a ceea ce acum s-ar numi „capital social”, adică relații speciale cu decidenți din sistemul economic, financiar și administrativ public. Prima bancă privată românească, Credit Bank, a fost înființată prin contribuția unor firme de stat românești și a unor investitori privați, români și străini. Următoarele s-au străduit să repete aceeași rețetă, cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de implementare a obiectivelor strategiei de la Lisabona 2000. Totuși, definiția oficială a modelului social european nu se regăsește în Glosarul Comisiei (Vaughan-Whitehead, 2003, p. 3), aspect ce a fost deseori criticat și interpretat ca fiind direct proporțional cu interesul înalților decidenți politici europeni vizavi de complexitatea abordării problematicii sociale. Un alt aspect criticat al modelului social european este faptul că se referă la un „model”. După cum sesiza și Anna Diamantopoulou, „un model este o noțiune folosită deseori pentru a explica ceea ce
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele mai eficiente și mai bine elaborate din lume. În spațiul european coexistă mai multe alternative sociale naționale ale statului bunăstării. Dar, în ciuda configurațiilor sociale naționale diferite, se poate constata că dezbaterile și interesele sociale sunt comune și oglindesc preocuparea decidenților politici europeni pentru a le asigura un nivel de trai mai bun tuturor cetățenilor. Nu trebuie uitat că Uniunea Europeană reprezintă astăzi întruchiparea multiculturalismului în forma cea mai avansată, împărtășind valori, instituții și reguli comune statelor membre (Diamantopoulou, 2003a). Chiar dacă deciziile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de a utiliza capitalul social ca agent al dezvoltării și formulez unele sugestii privind potențialul acestora de a fi folosite în cazul concret al României. Ce este capitalul social? Folosit pe scară largă în anii ’90 de numeroși analiști și decidenți politici, capitalul social a avut, ca orice alte concepte la modă, tendința de a fi invocat drept „un fel de antidot universal pentru bolile care afectează societățile de pretutindeni” (Portes, 1998). Istoria conceptului este mult mai veche. Sociologi clasici, precum
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]