10,827 matches
-
și completări formei adoptate de Camera Deputaților, referitoare la legile nr. 303/2004, nr. 304/2004 și nr. 317/2004. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât legea adoptată de
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de Camera de reflecție (Decizia nr. 765 din 14 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
412 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 11 iulie 2019, paragraful 57). Curtea a mai stabilit că art. 75 alin. (3) din Constituție, folosind sintagma „decide definitiv“ cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca proiectul sau propunerea legislativă adoptată de prima Cameră sesizată să fie dezbătut(ă) în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. În acest caz, Camera decizională nu poate însă modifica substanțial obiectul
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
Curtea a mai stabilit că art. 75 alin. (3) din Constituție, folosind sintagma „decide definitiv“ cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca proiectul sau propunerea legislativă adoptată de prima Cameră sesizată să fie dezbătut(ă) în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. În acest caz, Camera decizională nu poate însă modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (Decizia nr. 624 din 26 octombrie
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
decide definitiv“ cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca proiectul sau propunerea legislativă adoptată de prima Cameră sesizată să fie dezbătut(ă) în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. În acest caz, Camera decizională nu poate însă modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 9 iulie 2018, paragrafele 41-43). ... 78. Raportat la cauza de față, din analiza comparativă a conținutului normativ al actelor adoptate în prima Cameră sesizată (Camera Deputaților), respectiv în Camera decizională (Senatul), Curtea observă că cele două forme diferă, însă modificările și completările aduse nu schimbă filosofia și concepția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, referindu-se tot la modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, și anume
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
reiese din jurisprudența constantă a Curții Constituționale, bicameralismul stabilit prin art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție nu presupune ca proiectul de lege să fie adoptat în mod identic de cele două Camere ale Parlamentului; din contră, Camera decizională este în drept să adopte proiectul de lege într-o formă diferită în măsura în care menține obiectul de reglementare al inițiativei legislative și concepția de ansamblu a acesteia. Așadar, în cazul analizat, cea de-a doua Cameră nu a
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
această primă condiție de admisibilitate. Cu privire la termenul în care poate fi sesizată instanța de control constituțional și la obiectul controlului de constituționalitate, Curtea constată că legea supusă controlului a fost adoptată, în procedură ordinară, de Camera Deputaților, Cameră decizională, în data de 21 decembrie 2021, a fost depusă, în aceeași zi, la secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare cu privire la neconstituționalitatea legii, și apoi a fost trimisă spre promulgare, în data de 27 decembrie 2021. Prezenta sesizare
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]
-
al CMR, președintele comisiei), care pot fi ordinare, extraordinare, curente, ad-hoc/tematice etc. și care pot fi organizate cu prezența fizică a membrilor sau prin mijloace de comunicare la distanță/online sau în format hibrid (prezență fizică și online); ... b) mecanism decizional, care va fi prin vot majoritar, cu stabilirea numărului minim de membri pentru întrunirea cvorumului, în funcție de numărul de membri pe care îi are fiecare comisie; (la 06-08-2025, Litera b) , Alineatul (1) , Articolul 6 , Capitolul II a fost modificată
REGULAMENT din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252543]
-
să respecte principiul evitării conflictului de interese, respectiv să înștiințeze în scris președintele comisiei de specialitate și președintele CMR ori de câte ori un interes de orice natură impune obligația abținerii de la participarea la deliberare și de la mecanismul decizional stabilit sau impune retragerea din poziția de membru al comisiei. (la 06-08-2025, Litera b) , Alineatul (2) , Articolul 6 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 11. , Articolul I din DECIZIA nr. 18 din 4 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL
REGULAMENT din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252543]
-
nr. 737 din 6 august 2025 ) ... (3) Opiniile exprimate în scris și orice alte documente elaborate de comisia de specialitate, semnate de către președintele comisiei de specialitate, sunt considerate ca fiind asumate de comisia de specialitate în ansamblu, conform mecanismelor decizionale adoptate, reprezentând un punct de vedere colectiv, reprezentativ și valid pentru specialitatea respectivă. Capitolul III Încetarea calității de membru Articolul 7 (1) Calitatea de membru în comisiile de specialitate încetează în următoarele situații: a) retragerea voluntară; ... b) neîndeplinirea obligației de
REGULAMENT din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252543]
-
a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Din nou, deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. Prin urmare, Curtea
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. Se observă că
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
o precizie absolută. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre (a se vedea, spre
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. ... 18. Aplicând considerentele
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
respectă prevederile Codului de procedură fiscală sunt contrazise de situația de fapt și de dispozițiile art. 60 alin. (4), art. 68 alin. (2) și art. 68 alin. (3), ignorându-se totodată de pârât și prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (art. 3, 4, 5 și 7). ... 6. Procedura de soluționare a recursului Cu privire la examinarea recursului în completul filtru, în cauză au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
din 14 septembrie 2004. Totodată, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 103 din 28 februarie 2013, Biroul Electoral Central asigură, prin componența sa, un nivel suficient de competență profesională sub aspectul îndeplinirii atribuțiilor legale și respectă principiile echilibrului, imparțialității și transparenței decizionale. ... 20. În legătură cu criticile formulate privind încălcarea art. 73 alin. (3) din Constituție, Guvernul invocă deciziile Curții Constituționale nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 și nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008, în care Curtea a statuat că, „potrivit art.
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și reprezentanți ai formațiunilor politice), Biroul Electoral Central deține „un nivel suficient de competență profesională sub aspectul îndeplinirii atribuțiilor legale și respectă principiile echilibrului, imparțialității și al transparenței decizionale. Totodată, modul de organizare și componența birourilor electorale, inclusiv a Biroului Electoral Central, pot constitui obiectul contestațiilor depuse de orice persoană interesată (...) . Nu în ultimul rând, Curtea arată că actele emise de Biroul Electoral Central sunt supuse controlului judecătoresc (...)“ (Decizia
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
concurenței, individualizează și aplică amenda. (3) În situații de excepție, pentru cazurile cu un grad de complexitate ridicat, la cererea motivată a cel puțin unui membru al comisiei Consiliului Concurenței, plenul Consiliului Concurenței constată și sancționează contravențiile aflate în competența decizională a comisiei. (4) Plenul Consiliului Concurenței adoptă decizia prevăzută la art. 58 din Legea concurenței, dacă întreprinderea nu s-a conformat unei decizii a acestuia. (5) Plenul Consiliului Concurenței poate delega, în funcție de complexitatea cazului, către o comisie formată
REGULAMENT din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250563]
-
Concurenței cu privire la proiectele de acte normative aprobate de către Guvernul României sau Parlamentul României, din perspectiva incidenței normelor de concurență și ajutor de stat; ... n) asigură respectarea, la nivelul Consiliului Concurenței, a prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată; ... o) asigură gestionarea protocoalelor de colaborare interinstituțională încheiate de către Consiliul Concurenței cu alte autorități sau instituții publice în domeniile de interes comun; ... p) întocmește proiecte de adrese și răspunsuri cu privire la orice alte documente
REGULAMENT din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250563]
-
studii, evaluări, rapoarte și analize de politici publice și strategii pentru optimizarea programelor și strategiilor guvernamentale, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea calității serviciilor publice și, respectiv, sprijinirea liberului acces la informații de interes public și a transparenței decizionale în administrația publică; ... d) achiziționarea unor baze de date, rapoarte/analize interne și internaționale în domenii de interes guvernamental; ... e) achiziționarea/realizarea, editarea, traducerea, tipărirea, multiplicarea și difuzarea în țară și în străinătate a unor materiale de prezentare și promovare a României
HOTĂRÂRE nr. 251 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251899]
-
caracter personal; ... (ii) dreptul la rectificarea datelor; ... (iii) dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat“); ... (iv) dreptul la restricționarea prelucrării; ... (v) dreptul la portabilitatea datelor; ... (vi) dreptul de opoziție; ... (vii) dreptul de a nu fi supus unui proces decizional automatizat, inclusiv crearea de profiluri; ... (viii) dreptul de a se adresa Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sau justiției pentru apărarea oricăror drepturi garantate de RGPD, care le-au fost încălcate. ... Pentru exercitarea drepturilor prevăzute la
ORDIN nr. 146 din 1 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251680]
-
cu caracter personal; (ii) dreptul la rectificare; (iii) dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat“); (iv) dreptul la restricționarea prelucrării; (v) dreptul la portabilitatea datelor; (vi) dreptul de opoziție; (vii) dreptul de a nu fi supus unui proces decizional automatizat, inclusiv crearea de profiluri; (viii) dreptul de a mă adresa Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sau justiției, pentru apărarea oricăror drepturi garantate de RGPD, care mi-au fost încălcate. ... Data ……………. . Semnătură client Anexa nr.
ORDIN nr. 146 din 1 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251680]