940 matches
-
t6 "se rostogoli" [P5] t7 "îl imobiliză" Mai mult ca perfectul (MMCP) din [P6] induce o viziune retrospectivă asupra povestirii: este vorba de o propoziție tipic evaluativă care oferă o relectură a povestirii sub formă de "morală". [P1] este elementul declanșator al povestirii în care actorul A1 nu este identificat, nici numit: CINEVA, singurul predicat care îl definește pe A1 este un predicat funcțional (a face): "bătu". Astfel, propoziția narativă (Pn2) "Complicare" creează cititorului o așteptare: cunoscînd acum restul întîmplării, nu
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
este nevoie ca o persoană străină să sosească într-un spațiu necunoscut pentru ca apoi să îi placă și să dorească să rămînă acolo. Trecerea de la primul la cel ce-al doilea paragraf este asigurată de conectorul DAR, care subliniază evenimentul declanșator al desfășurării acțiunii. A doua Propoziție narativă Complicarea este alcătuită din paragrafele 2 și 3. În acest punct apare anafora sau reluarea directă care asigură coeziunea celor două propoziții narative: (P3) Dar strălucirea blondă și natura independentă a lui Rosary
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în propriul spațiu real. Din contră, acest lucru este realizat de propoziția Q (aducînd concluzia non-C) în spațiul locutorului. În cazul în care enunțătorul și locutorul coexistă în concluzia non-C ("a nu mai putea rămîne"), asumarea propozițiilor introduce direct elementul declanșator al povestirii: DAR și ATÎT DE anunță o concluzie argumentativă superioară celei prezentate în primul paragraf. Ea este oferită de punctele de suspensie și de auxiliarul de aspect la forma negativă, marcînd începutul procesului (propoziția narativă 2: complicarea): "nu întîrzie
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în cazurile pe care vi le-am povestit; doar că revelația, în loc să apară în timpul unei plimbări sau al unui voiaj, s-a produs într-o perioadă de efort conștient, dar independent de acest efort, care joacă cel mult rolul unui declanșator, ca și cum ar fi fost un ac care ar fi stimulat rezultatele deja dobândite în timpul repausului, dar rămase inconștiente, să îmbrace o formă conștientă. Mai trebuie făcută o remarcă în privința condițiilor acestui efort inconștient, și anume aceea că efortul nu este
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
parte de oblăduirea și sfătuirea înțeleaptă a humuleșteanului ce s-a constituit drept catalizator și protector al dragostei adevărate. Astfel, două cupluri, unul al iubirii, altul al prieteniei se transformă, completându-se în arta creatoare. Creația a fost liantul și declanșatorul prieteniei, nefiind, în nici un caz, sursa unor sentimente omenești, prea omenești pentru a se naște între ei. Sau admirat și s-au respectat reciproc, și-au intuit talentul deosebit și au devenit unul pentru altul profeții unui vis al ascensiunii
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
diferența dintre non-existența înșelătoare și aparență ("părea ciudat"). Această macro-propoziție narativă poate fi numită "Rezolvare" chiar și atunci când aceasta nu manifestă niciun semn de soluționare a problemei date; prin acest termen cred că trebuie subliniat doar că acest al doilea declanșator permite încheierea secvenței, așa cum prima (Pn2) asigură demararea secvenței. În maniera sa, Tomașevschi a perceput natura profund simetrică a propozițiilor Pn2 și Pn4: "tensiunea dramatică crește pe măsură ce se apropie de răsturnarea situației. Această tensiune este obținută în mod obișnuit prin
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
apare prin derivare, plecând de la informațiile precedente: autobuz pierdut atât de domn, cât și de doamnă o întoarcere la situația inițială (t + n [Pn 5] = t + [Pn 1]). Primele două versuri definesc situația inițială (Orientarea Pn 1); versul trei introduce declanșatorul povestirii (Complicația Pn 2); versurile 4 și 5 corespund (re) acțiunii centrale (Pn 3) și ultimul vers celui de-al doilea declanșator sau Rezolvării Pn 4. Este interesant de comparat această scurtă povestire cu ceea ce spunea Lessing atunci când arăta că
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
n [Pn 5] = t + [Pn 1]). Primele două versuri definesc situația inițială (Orientarea Pn 1); versul trei introduce declanșatorul povestirii (Complicația Pn 2); versurile 4 și 5 corespund (re) acțiunii centrale (Pn 3) și ultimul vers celui de-al doilea declanșator sau Rezolvării Pn 4. Este interesant de comparat această scurtă povestire cu ceea ce spunea Lessing atunci când arăta că o succesiune de personaje un cocoș sălbatic (S1) + un jder (S2) + o vulpe (S3) + un lup (S4) nu poate crea o fabulă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o secvență care arată inserția unei alte secvențe în macro-propoziția centrală (Pn3 (Re)acțiunea) din primul nivel. Prima secvență narativă (Sn1) se constituie dintr-o succesiune de macro-propoziții narative: Pn1 [a] = Situația inițială Orientarea, verbe la imperfect. Pn2 [b] = Complicația [declanșatorul procesului] [și când] și verbul la perfectul compus. Pn3 [c] da [g] = Re-acțiunea [aici secvența inserată Sn2, detaliată mai sus]. Pn4 [h] = Rezolvarea ca încercare, verb la perfect simplu. Pn5 [i] = Situația finală, verb la imperfect. Răspunzătoare de acțiunea diferită
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prin care se anunță caracterul extraordinar al povestirii ce urmează. [b] = Intrarea-prefață (plus o paranteză a condițiilor actului de narațiune). Pn1 [c] = Situația inițială Orientare introdusă printr-un DECI cu funcție fatică. Pn2 [d] = Complicația introdusă în mod clasic de către declanșatorul narativ ȘI ATUNCI DINTR-O DATĂ. Pn3 = [secvență inserată Sn2] plecând de la [e] "Zâmbet deci". Pn1' -[f] = Situație inițială: " pe scurt, așteptam". Pn2' -[g] = Complicația introdusă prin declanșatorul narativ ȘI DINTR-O DATĂ. Pn3' [h] și [i] = reacția în forma unor cuvinte
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un DECI cu funcție fatică. Pn2 [d] = Complicația introdusă în mod clasic de către declanșatorul narativ ȘI ATUNCI DINTR-O DATĂ. Pn3 = [secvență inserată Sn2] plecând de la [e] "Zâmbet deci". Pn1' -[f] = Situație inițială: " pe scurt, așteptam". Pn2' -[g] = Complicația introdusă prin declanșatorul narativ ȘI DINTR-O DATĂ. Pn3' [h] și [i] = reacția în forma unor cuvinte ale interlocutorilor și evaluarea. Pn4' [j] = Propoziție amplă prezentată de narator drept Rezolvare, introdusă de ATUNCI și încheiată prin marca de încheiere concluzivă PE SCURT. Pn5' [k
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
-J. Borel: "prin această operație, discursul indică la ce se va referi prin intermediul unui semn indicator care face trimitere la un ansamblu de semnificații preconstruite [...] și pe care sensul semnului le filtrează" (pp. 177-178). Acest semn este pentru noi tema-titlu, declanșatorul clasei-obiect, după următorul proces: ANCORARE Temă-titlu clasă-obiect Elemente sau aspecte ale obiectului organizate în fascicule de aspecte Această operație stă la baza funcționării descriptive în manifestările sale lingvistice, mai mult sau mai puțin dezvoltate. Să luăm un singur exemplu: următorul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
revenire, lipsa o posesie etc. Această simetrie a povestirii este foarte bine arătată în schema suprastucturii (sau structura secvențială) narative propusă în Texte narratif (J.-M. Adam, 1985): Schema 29 Suprastructura narativă Pn0 Pn2 Pn4 PnΩ Intrareprefață Complicația Rezolvare sau (declanșator 1) (declanșator 2) "Morala" Rezumat Pn1 Pn3 Pn5 sau Situație Acțiune Situație Căderea inițială sau finală Evaluare Putem semnala o primă simetrie între Pn1 și Pn5: pe de o parte, "determinarea retrogradă" a povestirii (în sensul lui G. Genette) face
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o posesie etc. Această simetrie a povestirii este foarte bine arătată în schema suprastucturii (sau structura secvențială) narative propusă în Texte narratif (J.-M. Adam, 1985): Schema 29 Suprastructura narativă Pn0 Pn2 Pn4 PnΩ Intrareprefață Complicația Rezolvare sau (declanșator 1) (declanșator 2) "Morala" Rezumat Pn1 Pn3 Pn5 sau Situație Acțiune Situație Căderea inițială sau finală Evaluare Putem semnala o primă simetrie între Pn1 și Pn5: pe de o parte, "determinarea retrogradă" a povestirii (în sensul lui G. Genette) face trimitere la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
funcția de contracție a inimii. La realizarea acestei funcții participă reticulul sarcoplasmatic, sistemul tubular T, sistemul contractil și mitocondriile. Primele două produc cuplarea excitației cu contracția, depolarizarea membranei fibrei miocardice producând descărcarea intracitoplasmatică a ionilor de calciu care au rol declanșator al contracției realizată de sistemul contractil cu energia furnizată de mitocondrii. Contracția musculară se face după același mecanism ca și la mușchiul striat. Sistemul contractil este alcătuit din sarcomere, formațiuni celulare care conțin fibre de miozină, fibre de actină, tropomiozină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
au fost avute în vedere în stabilirea acestor caracteristici ale emoțiilor: a) emoțiile au evoluat astfel încât să poată face față sarcinilor fundamentale ale vietii; b) emoțiile sunt adaptabile diferitelor forme de activitate, ele manifestându-se prin expresia facială, odată cu evenimentul declanșator; c) există coerentă; pentru fiecare emoție există modele interconectate în expresie și fiziologie, aflate în strânsă legătură cu evenimentele situaționale prototipice 189. Susținând ideea că emoțiile au evoluat filogenetic, în funcție de scopurile și sarcinile vieții umane, profesorul american face următoarele observații
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
care sunt strâns legate de reacția verbală respectivă (Albu, 1971, p. 164). Manifestarea deprinderilor motrice se datorează lanțurilor de reflexe condiționate constituite, prezentându-se sub forma stereotipului dinamic. Acesta din urmă presupune asocierea unui șir de reflexe, care la excitantul declanșator vor determina efectuarea automată a mișcării (Burka, citat de Albu, 1971, p. 167). Automatizarea deprinderii va permite desfășurarea fenomenelor reflexe în cauză fără perceperea lor de către individ. Automatizarea unei deprinderi are beneficii importante în ceea ce privește: scurtarea timpului de reacție complex, eliberarea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de la faza de repaus la cea de contracție. Astfel, musculatura uterină va fi pregătită pentru activitatea contractilă din timpul parturiției (va deveni sensibilă la acțiunea ocitocinei). Prostaglandina F2α (PGF2α) este secretată de placenta maternă, ca hormon important implicat în mecanismul declanșator al parturiției la vacă. Formarea prostaglandinelor PGF2α și PGE2 la nivelul uterului este favorizată de guanil-mono-fosfatul ciclic, indus de estrogeni și ocitocină (PĂUȘESCU E. și col.1981). Cu puțin timp înaintea travaliului uterin, acidul arahidonic (precursorul PG) stocat în membranele
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
pe o revelație (satori) și vrea să o comunice. Dincolo de trăsăturile limbajului evocativ menționate mai sus, stilul eliptic al textului unui haiku eludează Însă universul discursului, contextul, situația evocării. Laconismul implică În primul rînd faptul că starea de fapt, emoția declanșatoare atît a revelației, cît și a dorinței de a scrie a autorului, nu este pomenită ci, mai curînd, este ascunsă cu premeditare. Deși folosește un limbaj evocativ, acesta este văduvit de tot ceea ce contextul situațional i-ar fi putut adăuga
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
din urmă poem poate Încheia scurta incursiune În cutia viorii care trebuie să fie orice haiku bun. Fără rezonanța care antrenează-n vibrație spații nebănuite și lucruri aflate la distanțe incomensurabile și de dimensiuni incomparabile cu minusculul obiect sau fapt declanșator, haiku-ul nu există. Nu mai trebuie adăugat decît că, În mod paradoxal, cutia de rezonanță este simultan, ca În versurile lui Blaga, și o surdină: Strîns ținută sub surdinăca o pîlpîire de lumină inima tresare. Și răspunde-n Ursa
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ei. Buster Keaton ar fi putut lua lecții de placiditate de la ea. Fiecare oprire este parcă o poză provocatoare care se oferă mai totdeauna, doar o clipă, unor paparazzi nepregătiți. Flash-urile sînt mereu ratate. Diva o zbughește Înainte ca declanșatorul să facă clic și obiectivul nu mai știe unde s-o caute. Reperată, abia ai timp să-ntorci capul că a și șters-o. Pozează doar lui Dumnezeu. Și o face cu predilecție pe covorul roșu al toamnei, Între scurtele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
în cadrul studiului relațiilor internaționale. În legătură cu aceasta se impun trei observații. În primul rând, cu toate că Marx și Engels erau în mod cert conștienți de globalizarea vieții economice și sociale, ei considerau conflictul de clasă în cadrul societăților separate, dar nu autonome, drept declanșator al marilor revoluții politice din epocă (Giddens 1981). Asumpția lor era aceea că revoluția se va răspândi rapid de la societatea în care a erupt prima dată la restul societăților capitaliste de frunte. Conform acestei viziuni asupra lumii, activitatea capitalistă transnațională
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au loc scandaluri politico-administrative ce agravează criza de încredere a populației și discreditează acțiunea publică etc. Cauzele imediate ale reformelor (situația economică degradată, sistemul politico-administrativ corupt "până în măduva oaselor", "încremenirea în proiect", deprinderile proaste ale unor publicuri etc.) au efect declanșator. Cauzele interne pot fi: deficitele financiare, statul-providență excesiv de generos, deci ruinător etc. Cauzele externe pot fi: evoluția construcției europene, impactul integrării statelor membre etc. "Guvernul și sectorul public nu se schimbă de la sine, ci sub presiuni interne și externe"91
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în considerare decât aspectul obiectiv (gravitatea, durata, frecvența bolii) ignorând procesele perceptive, cognitive, emoționale, sociale. Sociologia actuală a sănătății nu neagă acest model biomedical, dar propune un model explicativ mai complex, multifactorial și interacționist: trebuie să recunoaștem rolul antecedentelor biologice "declanșatoare", dar este necesar să luăm în considerare și activitatea și traiectoria socială a indivizilor care suportă pasiv sau activ factorii determinanți (biologici, psihici, sociali), care adoptă strategii diferite pentru a face față și a răspunde adecvat amenințării bolii etc. Strategiile
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cu un număr constant de molecule. În condiții de repaus, cuantele se eliberează izolat, una câte una, producând la nivel postsinaptic depolarizări de mică amplitudine. În stare de activitate, ritmul eliberării crește, depolarizările cuantale se sumează atingând pragul de excitație declanșator al potențialului de acțiune postsinaptic. Existența eliberării cuantale fiind verificată nu numai la nivelul joncțiunii neuromusculare, ci și în sinapsele colinergice ganglionare și centrale, a deschis calea cuantificării și tratării matematice a fenomenului. Deși s-au adus dovezi experimentale în favoarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]