444 matches
-
din cele trei posibile). Constrângerile impuse de contextul lingvistic nu sunt Întotdeauna suficient de clare pentru a permite interpretului să identifice semnificația unei entități. În exemplul de mai jos (Marin Preda, Moromoeții, vol. I, p. 70), Victor are dificultăți În decodificarea semnificația cuvântului asta din enunțul produs de Moromete: Cum devine asta, Victore? Circumstanțele (o parte din componentele contextului extern) În care se desfășoară schimbul verbal îl ajută pe Victor să elimine posibilitatea ca demonstrativul asta să fi fost folosit ca
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și recunoașterea intențiilor<ref id=”124”>Wilson și Sperber 2003, p. 1: „...an essential feature of most human communication, both verbal and non-verbal, is the expression and recognition of intentions” referință </ref> , 3) interpretarea enunțurilor se realizează prin două metode: decodificare si inferență, 4) enunțurile creează În mod automat anumite așteptări care orientează interpretul spre „speaker’s meaning”. De la Fodor, din psihologia cognitivă, au preluat concepția modularistă conform căreia mintea / intelectul uman are o structură ce funcționează la doua niveluri: unul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interpretul spre „speaker’s meaning”. De la Fodor, din psihologia cognitivă, au preluat concepția modularistă conform căreia mintea / intelectul uman are o structură ce funcționează la doua niveluri: unul periferic, modular, specializat, automat, locul de formare a reprezentărilor, unde se produce decodificarea lingvistică, și unul central, non modular, universal, nespecializat, loc al proceselor raționale, deductive, inferențiale - aici se produce tratamentul pragmatic al enunțului. Cei doi autori au fost, inevitabil, influențaȚi și de alte idei si teorii mult dezbătute În epocă, În domenii
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cu semnificația literală a enunțului, să-l determine să concluzioneze că acesta i-a fost adresat intenționat lui. Receptarea celor patru stimuli lingvistici a Însemnat și decodarea lor automată de către modulul lingvistic periferic specializat. Produsul/Output-l primei etape de decodificare a enunțului lingvistic este forma logică, definită ca “un ansamblu structurat de constituenți asupra cărora se pot aplica ,.., operațiuni logice”<ref id=”136”>Sperber și Wilson 1989, p. 113 referință </ref> ; sau, mai simplu, forma logică este “o articulare de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
va fi construită/accesată cu cel mai mic efort și va avea cele mai importante efecte asupra interpretului. 4.3.2.1. Eliminarea ambiguităților lexicale Fie enunțul Atenție la broască! Interpretul a identificat deja intenția de comunicare a locutorului. În urma decodificării lingvistice rezultă următoarea formă logică (posibilă) Șeful Îmi cere să fiu atent la o broască. Singurul element lingvistic din structura formei logice care nu este definit - este ambiguu din punct de vedere al semnificației lexicale - este conceptul broască. Pentru a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
alteori, dialogul este discordant... se Întâmplă chiar ca tema natală - și, prin urmare, posesorul ei - să aibă impresia că primește un mesaj absolut de neînțeles. Căutarea unui tranzit echivalează cu determinarea perioadei de emitere a mesajului. Interpretarea este similară cu „decodificarea” lui, cu Înțelegerea sensului, a duratei și impactului pe care Îl are asupra personalității și vieții noastre. Într-o primă etapă, vom vedea cum sînt reperate tranzitele și cum se determină momentele lor de influență, când „trece curentul” (și se
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
trei biți ai literei A, adică 010, astfel: Se poate observa că doar doi biți din cei trei mai puțin semnificativi s-au schimbat, respectiv ultimul bit al celui de-al doilea octet și al celui de-al treilea. Pentru decodificarea mesajului, se vor extrage doar biții aflați pe a opta poziție a fiecărui octet, ceea ce cu ajutorul calculatorului este o procedură foarte simplă. Printr-o astfel de operațiune, biții inițiali ai imaginii nu mai pot fi reconstituiți. Pentru cei ce doresc
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
respectiv receptoarea informațiilor speciale. Putem spune că ansamblul operațiilor ce vizează interceptarea și analiza semnalelor ce apar în spectrul magnetic constituie obiectul de activitate al celor ce lucrează în serviciile speciale SIGINT. Rolul lor este de interceptare a tuturor semnalelor, decodificarea lor, decriptarea, traducerea, sintetizarea și analiza, astfel încât să ofere informațiile cele mai relevante necesare factorilor decizionali. De regulă, SIGINT este folosit de serviciile ce supraveghează modul de respectare și punere în aplicare a legii, dar, în ultima perioadă, și organizațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
nonverbal și/sau paraverbal, construirea discursului prin raportare la "regia-context", utilizarea anumitor tehnici discursive și teatrale menite să optimizeze actul comunicativ, schimbul explicit și/sau implicit de idei, stări, valori etc. între locutor și interlocutor, exercițiul de codificare și de decodificare a mesajului etc. De aici și oportunitatea unui pre-spectacol (al comunicării), ca scenă posibilă de prezentare a datelor "spectacolului", a actorilor lui, a relațiilor dintre aceștia, a "indicațiilor/sugestiilor regizorale", a delimitărilor contextuale, a deschiderii către implicarea spectatorului în actul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dorește acest lucru, sau își exteriorizează, involuntar, disconfortul/rușinea prin înroșirea feței); * un sistem de coduri: o situație de comunicare implică, pe de o parte, actualizarea codului folosit de locutor în construirea mesajului și a codului folosit de către interlocutor în decodificarea mesajului (în principiu, cele două coduri nu se suprapun, chiar dacă este vorba despre același sistem de semne; de exemplu, în cazul a doi vorbitori de limbă română, unul poate avea în vocabularul activ o serie de regionalisme din Moldova, iar
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
didascalii care stabilesc personajele, cronotopii și conțin indicații privind posibilitatea interpretării textului 59; b) mediat, prin intermediul personajelor (în care autorul se disimulează) și al partiturilor vorbite încredințate acestora, adică al textului dramatic propriu-zis" (A. Ubersfeld, apud Măciucă, 1989, pp. 137-138); * decodificare tridimensională 60 a mesajului artistic la un prim nivel al receptării și interpretării, regizorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg; la un al doilea nivel actorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg și de către regizor (acesta din urmă reflectând, în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Țările Române, vezi Dinescu, 1982, p. 168. 58 Pentru ipostaza "emițătorului multiplu", vezi și Munteanu, 2005, p. 17. 59 De aici și prezentarea textului dramatic drept "matrice a textului de spectacol" (Măciucă, 1989, p. 193). 60 Cf., pentru așa-numita "decodificare în trepte a mesajului estetic", Popescu, 1990, p. 73. 61 De altfel, "fiecare cititor își realizează [...] propriul său "film" mental, distinct și inconfundabil cu al altora, pe baza paginilor "interpretate"" (Mașek, 1986, p. 106). 62 De altfel, vizionarea unui spectacol
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și intensitatea dramatică crescândă a întregului spectacol"; repetițiile tehnice de manevrare a decorului, de stabilire a luminilor, a efectelor sonore etc. = etapa repetițiilor generale. 90 De altfel, se consideră că, în general, "punerea în scenă a textului se realizează prin decodificarea limbajului literar și prin codificarea lui simultană în semnele teatralității" (Béres, 2000, p. 35). 91 În condițiile în care "regizorul uzează, pe lângă calitatea sa de cititor, de deprinderea sa specializată în a proiecta spațial și temporal teatralitatea elementelor dramatice puse
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sportiv sunt extrem de complexe. Asistăm la o poziționare paradoxală a mesajelor transmise între cei doi. Situația paradoxală derivă din dubla conotație a tipologiei mesajului transmis. Astfel, discutăm aici de încercarea de verbalizare a mesajelor non-verbale transmise de antrenor, mai precis, decodificarea și apoi, recodificarea mesajelor gestuale, cu scopul transmiterii unei informații explicite, chiar dacă sursa ei este un gest anume. Pe de altă parte, avem de a face cu un fenomen de gestualizare a mesajului verbal, care constă în transpunerea într un
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
receptări identice pentru același mesaj, pentru că atît cel care emite un mesaj cît și cel care îl primește îl particularizează. Un aspect al comunicării este acela în care vorbitorul preia informația de la altcineva și o transmite altora, realizînd astfel o decodificare și o recodificare a ei, în ambele activități manifestîndu-se individualitatea sa. Dacă însă vorbitorul decodifică informația și apoi o recodifică transmițînd-o, suportul lingvistic variază în mod obiectiv în raport cu cel inițial, deși nu se produce un transfer dintr-o limbă în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
text în altă limbă decît cea în care a fost realizat inițial și, prin aceasta, trecerea lui din spațiul unei culturi în spațiul alteia. Diferența între redarea intralingvistică și redarea interlingvistică (aceasta reprezentînd traducerea propriu-zisă) este că în primul caz decodificarea și recodificarea se produc în aceeași limbă, în cel de-al doilea, decodificarea este într-o limbă, iar recodificarea în alta, prin transferul dintr-un cod lingvistic în altul 320. Acest transfer este posibil datorită caracterului universal al limbajului (facultatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin aceasta, trecerea lui din spațiul unei culturi în spațiul alteia. Diferența între redarea intralingvistică și redarea interlingvistică (aceasta reprezentînd traducerea propriu-zisă) este că în primul caz decodificarea și recodificarea se produc în aceeași limbă, în cel de-al doilea, decodificarea este într-o limbă, iar recodificarea în alta, prin transferul dintr-un cod lingvistic în altul 320. Acest transfer este posibil datorită caracterului universal al limbajului (facultatea general umană de a comunica prin limbă), căci exercitarea lui prin limbi deosebite
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
explice toate perturbațiile posibile ce apar în transmiterea unui mesaj între emițător și destinatar. Claude E. Shannon și Waren Weaver au dat formularea definitivă a acestui model în lucrarea The mathematical Theory of Communication. Pe lângă perturbațiile datorate transmisiei, codificării sau decodificării mesajului, lingviștii au mai adăugat alte două: zgomotul semantic, perturbația care apare invariabil între sursă și canalul de transmisie, și receptorul semantic, unde noi pierderi sau perturbații sunt cauzate de deficiențe mai mult sau mai puțin importante ale destinatarului. Cu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și primăvară care trec peste el, și acest lucru este valabil mai ales pentru copacii cu frunze căzătoare. * Testul necesită: foi de hârtie albă neliniate și creion negru. * Sarcina pentru subiect desen, în care urmează să se proiecteze; pentru psiholog decodificarea semnificațiilor oferite de desen. * Foaia îi este oferită subiectului în sens vertical dar nu se comentează în nici un fel eventuala ei întoarcere pe lățime. * Principalele componente ale desenului unui copac, reținute pentru interpretare în cadrul testului: situarea copacului în pagină, dimensiunea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sublimare într-un anumit sector; * importanța contra-investirilor defensive; * evaluarea nivelului conflictual în funcție de vârstă (Dindelegan, 2006)73. Criteriile de normalitate nu se pot limita deci la reperarea conduitei care a motivat solicitarea examinării și la rezumarea la o simplă grilă de decodificare simptomatică. Normalul și patologicul constituie doi termeni indisociabili și opuși ai unui cuplu. Conceptualizarea unuia nu ar fi posibilă fără celălalt. Nu există o definiție simplă și satisfăcătoare a normalului, indiferent de cadrul de referință (normalul ca sănătate opus bolii
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
greș pînă la urmă și perspectiva postmodernă s-a întărit: nu există niciun cod, Arta nu-l poate înlocui pe Dumnezeu, iar ultimul poem al lui Mallarmé este un eșec sublim. Ce cred specialiștii notorii în opera lui Mallarmé despre "decodificarea" propusă de Meillassoux? De pildă, Bertrand Marchal, profesor la Sorbona și editor al Operelor complete ale poetului în Pléiade consideră că avem de a face cu "o carte diabolic de inteligentă și seducătoare", ce are meritul uriaș de a încerca
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
3. Hexada semiozei politice Coroborarea reprezentărilor hexadice cu date oferite de teoria matematică și ingineria informației și a comunicației 251 a condus la suplimentarea cu alte trei elemente a modelului semiotic: transmițătorul, receptorul și zgomotul, cu funcții specifice de codificare, decodificare, respectiv de perturbare. Se ajunge astfel la nouă parametri ai procesului de semnificare. Ulterior, prin distincțiile între intensiune și extensiune, operate de filosofi și logicieni precum Frege, Carnap, Peirce, schema situației de comunicare se amplifică cu alte două variabile, integrând
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
presa străină, toate constituie repere ale dimensiunii intertextuale a publicisticii eminesciene, venind în sprijinul demersului argumentativ al gazetarului. "Logica simțului comun actualizată de proverbe, disocieri noționale simple: ordine/ haos, legitim/ nelegitim, just/ injust nu reprezintă însă unica formă de codificare/ decodificare a realului; sunt solicitate și ramuri ale științei dotate cu legitimitate puternică (economia, sociologia) pentru a da seamă de complexitatea realului"386. Ansamblul relațiilor intertextuale pe care le întreține publicistica eminesciană îmbogățește semnificatul articolelor, resuscitând potențialul semantic al semnelor verbale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pe două moduri diferite de a privi realitatea 507: o viziune confortabilă asupra realității, care se bazează pe presupoziția că unei idei îi corespunde, în general, un referent real (această înțelegere a realității se întemeiază pe conceptele de sens și decodificare), și o viziune periferică realului ("excentrique au réel"), în care ideile nu reprezintă decât o iluzie sau un joc cu realitatea. Prin urmare, două moduri de a gândi întruchipează două proiecte opuse: primul dintre ele impune un model al realității
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
limbajului oral legate de recepție, nedezvoltarea vocabularului, slabă competența lingvistică și prezența deficiențelor de limbaj; 15 ¾ dificultăți ale memoriei de scurtă durată; ¾ lipsuri în dezvoltarea unor strategii cognitive de învățare; ¾ dificultăți de citire legate, în principal, de greutăți de recunoaștere, decodificare și înțelegere a cuvintelor citite; ¾ dificultăți de scriere; ¾ dificultăți în realizarea activităților matematice, concretizate în slabă însușire a simbolurilor și a calculului matematic, a noțiunilor spațiale și temporale etc; ¾ deviații de comportament datorate nivelului scăzut al formării deprinderilor sociale și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]