1,050 matches
-
Pavel are cunoștință de ea (vezi mai ales I Cor. 10, 1-2). În veacul I a. Chr., botezarea prozeliților căpătase caracterul unui act de sine stătător, alături de circumciziune. Câtă vreme și pruncii - nu doar vârstnicii - erau supuși ritualului botezării, prin deducție se poate afirma că „modelul” iudaic de botezare a prozeliților, împrumutat de Sfântul Ioan Botezătorul, a fost împrumutat integral. Ceea ce însemnează că și Biserica creștină trebuie să fi botezat pruncii. Prof. J. Jeremias scrie textual că până la proba contrarie trebuie
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
că și Biserica creștină trebuie să fi botezat pruncii. Prof. J. Jeremias scrie textual că până la proba contrarie trebuie să se considere ca ceva de sine înțeles că la intrarea în creștinism, copiii de toate vârstele erau botezați, inclusiv sugarii. Deducția aceasta, prof. J. Jeremias o întărește cu cunoscutele texte neotestamentare în care se vorbește de botezarea unor case întregi de convertiți, de care am discutat în prezentul studiu, însă în alt capitol. (A se vedea pe larg Pr. Prof. Grigore
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
magice, religioase, războinice, vânătorești, amoroase, de muncă, de prestigiu, alimentare... Prin imaginație sau prin interpretare, se ajunge să se conceapă cum erau acestea activate pentru "a pune la lucru" cultura în grupurile sociale. Aici, etnograful se apropie de demersul de deducție al arheologului; • dimensiunea ideală privește simbolurile, miturile, credințele și reprezentările. Unii văd în Mauss unul din inițiatorii analizei sistematice asupra dimensiunii simbolice a culturii (Camille Tarot, L'Invention du symbolique, La Découverte, Paris, 1999). Doar el scria: "Oamenii nu pot
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
contest în niciun fel, se raționează corect. Geamgiul va veni, va face treabă, va pune mâna pe cei șase franci, își va freca mâinile și va binecuvânta din tot sufletul copilul neastâmpărat. Este ceea ce se vede. Dar dacă, pe calea deducției, se ajunge să se conchidă, așa cum se face adesea, că este bine să se spargă geamuri, că acest lucru face să circule banii, că rezultă din acest lucru o stimulare a industriei în general, sunt obligat să strig: opriți-vă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fapt. Și dacă mi se zice: "statul nu acționează deloc așa în favoarea tuturor, ci doar în favoarea câtorva clase", voi răspunde: "atunci a găsit modalitatea de a transforma în imperiu însuși Comunismul". Simt, Domnule, că se poate arunca îndoială asupra acestor deducții, cu ajutorul unei confuzii foarte facile. Mi se vor cita fapte administrative foarte legitime, cazuri în care intervenția statului este tot atât de echitabilă pe cât este de utilă; apoi, stabilind o aparentă analogie între aceste cazuri și cele împotriva cărora mă revolt, mi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu este deloc puțin. Numele și cifrele din documentele celei de-a doua jumătăți a secolului amintit vin să întărească afirmația de mai sus, căci ele oglindesc mai aproape de realitate densitatea populației din aceste sate, cu toate că și acum rămâne operativă deducția potrivit căreia nu toți locuitorii dintr-o așezare erau implicați direct și nominal în actele timpului dat. Un exemplu de omisiuni frapante, în ceea ce privește cuprinderea reală numerică în documente a populației, ni-l oferă catagrafiile rusești din 1772 și 1774. Faptul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
frați: „giumătate de sat și cu vecini” Lupului postelnic, iar cealaltă „giumătate de sat și cu 9 vecini” fratelui său, Ionașcu. Exemplele din categoria acestora sunt destul de numeroase, dar nu am găsit nimic asemănător pentru satele umbrăreștene. De aici și deducția logică a inexistenței vecinilor pe teritoriul satelor noastre, locuitorii lor din toate timpurile fiind autohtoni, fără a fi cunoscut fenomenul colonizărilor, despre care se vorbește cam mult și inadecvat în anumite lucrări, lăsând impresia vidului de populație locală în prea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Poșta redacției, sub semnătura G. Tutoveanu scrie: „Rog pe toți prietenii și cunoscuții mei, ca toate manuscrisele pentru Propaganda conservatoare să le adreseze prietenului meu, dl avocat I. Stănescu, care este acum directorul acestui ziar - Bârlad 28 noiembrie 1909. De unde deducția că anterior director al ziarul ui fusese G. Tutoveanu, concluzie reieșită și din fluxul materialelor sale publicate în săptămânal până atunci. De la 4 iu nie 1915 director este I.G. Ciorescu - redacția și administrația în strada Mihai Viteazu nr. 4 iar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Y. Longmans Green, 1956. 6 domeniu particular); 2. Înțelegerea (expresia; interpretarea; extrapolarea); 3. Aplicarea; 4. Analiza (analiza elementelor; analiza relațiilor; analiza structurilor); 5. Sinteza (prezentarea unei comunicări personale; elaborarea unui plan sau proiect al unei suite de operații; elaborarea prin deducție a unei serii de relații abstracte); 6. Evaluarea (judecata, plecând de la observații interne; judecata, plecând de la criterii externe). În domeniul cognitiv al lui Bloom, nivelele 1 și 2 subdivid prima categorie de obiective care au fost menționate anterior, făcându-se
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
surse, datele care interesează; se face o evaluare a surselor: a - determinând sistemul de valori folosit de autorul unei surse; b - determinând exactitatea faptelor expuse; se interpretează datele. Evaluarea ipotezei În funcție de date: dacă este necesar, se modifică ipoteza respingând o deducție logică, dacă nu este coroborată de fapte; reformulând ipoteza; se emite o idee generală. Numeroși oameni de știință abordează problemele Într-o perspectivă asemănătoare, care au servit chiar la elaborarea unui plan de studii științifice elementare. Incursiunea realizată În metodologia
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
se impune, În adevăr, În studiul funcțiunilor elementare (percepție, motricitate etc.) de care depinde inteligența, la Începuturile sale. Dar nu vedem În nici un chip ca neurologia să poată explica de ce 2 și cu 2 fac 4, și nici de ce legile deducției se impun spiritului nostru cu necesitate. De aici, a doua tendință, care constă În a considera ca ireductibile raporturile logice și matematice și În a reduce, la analiza acestora, analiza funcțiunilor intelectuale superioare. Numai că problema este de a ști
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a presupus că orice propoziție este fie adevărată, fie falsă. Odată acceptată presupunerea aceasta, au stabilit că este posibil să deduci propoziții adevărate din alte propoziții adevărate. Din păcate, acest gen de logică este complet inaplicabil atunci când avem de făcut deducții asupra Întregului Univers. Logica clasică pretinde că orice propoziție să fie ori adevărată, ori falsă. Logica clasică nu este deci o descriere a felului În care judecăm. Logica clasică ar putea fi aplicată doar de cineva din afara sistemului (universului), de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
prevedea sau prezice evenimentele viitoare. Ulterior, psihologii au lărgit acest concept, definind percepția subliminală drept percepția stimulilor pe care nu-i detectăm În mod conștient Într-o anumită ocazie, deși În alte situații am fi avut posibilitatea conștientizării lor. Predicția - deducțiile ce se fac pe baza ipotezelor formulate. Proces psihic (p.p.) concept care denumește o succesiune de faze În funcționarea psihicului; orice p.p. constituie un subsistem de activitate informațională care este dotat cu autoreglaj. Procese psihice și mentale Procesele necesare punerii
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
diagnosticul psihiatric, este problema medicală de competență a expertizei în psihopatologia delicto-judiciară. Aceasta presupune inițial, definirea complexă a personalității individului expertizat, atât în relație cu tulburarea psihiatrică presupusă sau decelată, cât și din punct de vedere psihologic și social, în vederea deducției asupra unui potențial de decompensare sau antisocial (Dragomirescu et al, 1990). Apoi, este necesară relaționarea trăsăturilor acestei personalități cu elementele constitutive ale actului infracțional sau antisocial săvârșit (natura actului sau felul infracțiunii, mobil, mod de realizare, circumstanțele de săvârșire, atitudine
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
vedea În acesta doar mesajul (altfel spus, calea, direcția, ruta) și a nu descifra și un conținut pare, din nou, o injustiție, ale cărei consecințe practice pot fi extrem de ușor cuantificate. De altfel, propoziția imediat următoare demonstrează discutabilul mecanism al deducțiilor lui Pierre Reboul: dacă indicibilul este echivalat cu Însăși substanța sa (care nu poate fi comunicată! - avertizează logica rebouliană), Înseamnă că el dezvoltă o expresivitate care sfidează normele obișnuite ale comunicării. Cu astfel de considerații se poate atinge fără greutate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
prima, dar mai dezvoltată" (C.P.5.316) În afară de activitatea taxinomică, decisivă pentru înțelegerea universului semnelor, contribuția lui Peirce are în vedere și caracterul gradual al aspectelor semnice: "Orice sinsemn implică unul sau mai multe qualisemne" (C.P. 2.245) sau "orice deducție este de natură diagramatică, adică noi construim un semn iconic al reprezentărilor noastre mentale" (C.P. 5.162). Orice activitate cognitivă implică și componenta taxinomică, ce vizează stabilirea (prin jocul identitate/diferență) obiectelor semiotice (clasate în ansambluri co- și subordonate), iar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
opoziția "tare" mamă/tată în raport cu opoziția "slabă" a rîde/a surîde). Descoperirea și dezvoltarea semioticii peirciene repre-zintă un cîștig epistemologic și metodologic indubitabil: textul ca hipersemn, abducția "tropism al spiritului către adevăr" ca tip valid de inferență alături de inducție și deducție, semioza infinită ca modalitate de aprehensiune a lumii ca totalitate sub semnul unor potențialități de dezvoltare. Semiotica nu este doar un simplu instrument noțional susceptibil să ne ajute în analiza diverselor semne care compun universul nostru social; devenim noi înșine
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
acest caz avem de-a face cu o tranziție de fază în sensul fizicienilor de la semnificația convenționalizată la cea literală (infra iv, v, vi). Glumele extralingvistice pun în evidență stereotipii inferențiale, mai precis eșecul unor operații cognitive: implicație (infra vii), deducție (infra viii), argumentație (infra ix) sau subminează anumite stereotipii comportamentale (infra x, xi): i) O fetiță spune prietenei sale care sare coarda: "Lasă-mi și mie puțin". Profesoara care tocmai trece pe acolo o corectează: "Lasă-mă și pe mine
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de competență, iar creativitatea care schimbă regulile (rule changing creativity) de performanță. DECONSTRUCTIVISM Mișcare intelectuală născută în filosofie (Derrida) care a influențat teoria literară și semiotica. Acest demers vizează demontarea mecanismelor ce au generat categoriile de gîndire moștenite prin tradiție. DEDUCȚIE (opus lui inducție) Raționament sau operație mentală care decide pe baza unui principiu general asupra unei propoziții particulare subsumabile acelui principiu. DEIXIS Mod de actualizare a componentelor spațiale, temporale, personale în raport cu situația de enunțare. Termenul de deixis desemnează atît referința
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
aspecte și ilustrează gândirea creștinismului antic. Respingând obiecțiile apărute în trecut, susține conduita Bisericii care, fiind o instituție pur religioasă, a fost constrânsă de diferite împrejurări inopinate să se înalțe la rangul unei puteri de ordin politic. În învățăturile și deducțiile sale, se delimitează obiectivul principal pe care intenționa să-l ajungă: să infirme obiecția de conștiință față de serviciul militar. Până la reforma luterană, datorită scrierilor sale, nu au mai apărut opozanți față de serviciul militar. Mai mult chiar, regulile episcopului african au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Așadar, romanii nu au primit Evanghelia cu acest prilej, destul de tardiv, după cum ar lăsa să se înțeleagă fragmentul citat din Dionisie. O examinare minuțioasă a Scrisorii către Romani ne facilitează reconstruirea structurii interne a comunității creștine timpurii din Roma și deducția asupra a cine a format-o, mai mult sau mai puțin. Luând în considerație expulzarea evreilor din Roma (49 p.Chr.), din porunca împăratului Claudiu (41-54 p.Chr.), M. Simon consideră că destinatarii acesteia erau în majoritate de origine păgână
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștinismul fiind cea dintâi persecutată dintre toate (religiile), fapt ce a sancționat incompatibilitatea conviețuirii socio-politice a Bisericii creștine cu Imperiul. Pentru anumite împrejurări ale vieții sale, pentru a pune într-o lumină reală fapte de detaliu, trebuie să procedăm prin deducție și prin excluziuni, întrucât izvoarele păgâne și cele creștine prezintă o imagine incompletă din diferite motive: uneori ni se prezintă opinia și părerea populară, precum și informațiile deformate de adversari săi politici. Lactanțiu (265-327) spunea că Nero nu a avut o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
întrebări și ipoteze, scheme cognitive, rețele cognitive cu variante de rute de rezolvare, plan final de soluționare și cu variante globale sau parțiale, portofolii tematice. Utilizarea constructivistă a reflecției personale: • Sprijină învățarea • Prin formulare de întrebări, ipoteze, opinii, explicații, anticipări, deducții, analogii proprii mentale. • Prin evaluări proprii, reinterpretări, parafrazări, reorganizări, conexiuni, combinări și recombinări, evidențiere a obstaco Metode deductive Procedee, tehnici, instrumente conceptuală, formarea constructelor, • Implică pluralitatea corelațiilor, variantelor, modelelor, criteriilor, interpretărilor, atribuirilor, • Arată rolul orientării globale, inițiale în problemă, apoi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Theory, Experimentation, Reflection), ca model constructivist (Beliveau, Y.J., Peter, D., 2002, apud Joița, E., 2006, pp. 159-160) 1. Utilizarea abordării teoretice în sprijinirea câștigării de experiență în interpretarea informațiilor, a situațiilor prezentate. Înțelegerea relațiilor între ele, facilitarea formulării de deducții, implicații, idei derivate. 2. Efectuarea de experiențe concrete pentru aplicarea conceptelor într-un context, sprijinirea formulării de noi interpretări pentru înțelegere. Anticiparea perspectivei practice ulterioare. 3. Faza experimentală de introducere în cercetarea științifică, verificarea ipotezelor formulate, efectuarea de generalizări. 4
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
problemă, după ce a fost identificată, s-au adunat faptele-puzzle, s-au formulat întrebări și ipoteze de soluționare. • Cercetarea aplicativă implică: precizarea intenției (scopuri, probleme propuse), concretizarea atitudinii (alcătuirea unui model argumentat de rezolvare a problemei critice), realizarea demersului (analiza situației-problemă, deducție și concepere de modele ipotetice, compararea lor, testarea empirică de pertinență și eficacitate a lor), analiza rezultatelor (propuneri de soluții, selectarea și validarea în situații, formularea altor ipoteze). • Etape implicate: construirea problemei, precizarea instrumentelor, constituirea datelor, analiza datelor și tratarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]