672 matches
-
fuziune cu P.N.R. (iunie 1924), care nu s-au finalizat decât peste doi ani, când a luat ființă Partidul Național Țărănesc (P.N.Ț.), formațiune capabilă să se opună eficient hegemoniei liberale. Noua mișcare a utilizat toate metodele de atac și defăimare a adversarului politic, însă atingerea scopului final - guvernarea - a fost accelerată de decesul lui Ion I. C. Brătianu, principalul actor politic înainte și după 1918. Rămas fără liderul de necontestat, P.N.L. a fost preluat de Vintilă I. C. Brătianu, fratele și unul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
conducere unitară, fiind împărțiți în mai multe grupări, dintre care cele conduse de dr. Alexandru Butoarcă, respectiv de Nicolae Meda și Silviu Miclea erau mai active. Cele două grupări, pentru a-și mări numărul de membri, „utilizează sistemele politicianiste de defăimare a «adversarului»”, prin care se acuzau reciproc de necinste, trădare, hoție etc. Propaganda maghiară fiind în ofensivă, S.S.I. a revenit cu noi elemente, la 19 septembrie 1941, din Banat. Astfel, etnicii maghiari din provincie, deși „în categorică minoritate” față de celelalte
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
anului 1941, în pofida eforturilor depuse de guvernul de la București și a condițiilor favorabile de exprimare politică și culturală, românii din fostul stat iugoslav nu și-au putut depăși disensiunile și interesele personale pentru un scop de anvergură. Mai mult, pentru defăimarea adversarului de aceeași origine unii nu s-au sfiit să colaboreze cu grupurile etnice sârb, șvab sau maghiar, ceea ce a avut efecte previzibile, de dispersare și destrămarea unității naționale. Ca de multe ori în istoria acestui neam, interesele personale, de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din membrii acestor mișcări au fost parașutați de avioanele germane cu sarcina de a provoca acte de sabotaj și terorism în spatele frontului româno-sovietic. După capitularea Germaniei, acțiunile au continuat prin „instigarea la șovinism și ură rasială”, propagandă contra U.R.S.S., defăimarea acțiunilor duse de guvern ș.a. Au fost arestate 964 de persoane, care au fost cercetate și trimise în fața justiției, asupra cărora s-au găsit numeroase arme, muniții și alte materiale. Un alt tip de organizații - terorist-iredentiste maghiare - au fost descoperite
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mișcarea legionară; 2) acțiunea hitleristă; 3) acțiuni șovine. C. Acțiuni de destrămarea autorității statului: 1) terorism; 2) sabotaj; 3) alarmism; 4) greve; 5) spionaj. D. Activitatea partidelor politice. În afară de Partidul Comunist, toate celelalte partide au fost supravegheate informativ în scopul defăimării și impunerii unor măsuri vexatorii. Astfel, la 10 octombrie 1946, D.P.S. din Prefectura Poliției Capitalei a semnalat o reducere a propagandei partidelor istorice din cauza unor „tratative interminabile și fără rezultate pozitive” în vederea alegerilor legislative, însă o situație „îngrijorătoare” era observată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
E nepăsător față de soarta scrierilor sale. Nu este înțeles de contemporani, nu va fi înțeles, probabil, nici de generația de mîine. Au grijă de acest lucru prigonitorii. Aceștia se pregătesc și, după moarte, să-i plătească "tributul de ocări și defăimări". E suficient să aibă un accident mărunt (să fie lovit de un cîine) pentru a se răspîndi vestea morții lui. Jean-Jacques nu se consolează, ca Sfîntul Augustin, cu ideea că toate vin de la Dumnezeu și în toate este voia lui
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de interacțiune a devenit judiciară. De altfel, textul reamintește actul ilegal înfăptuit de publicarea sa: Aducînd aceste acuzații, nu ignor faptul că intru sub incidența articolelor 30 și 31 din legea presei din 29 iulie 1881, care pedepsește delictele de defăimare. Iar eu mă expun voluntar. Zola și direcțiunea ziarului L'Aurore (în special redactorul șef Clemenceau) săvîrșesc, atunci cînd scriu și publică acest text, un act menit să declanșeze un proces care să pună în discuție concluziile procesului Esterhazy, el
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Omului; explicarea vedeniei celor patru fiare; învestirea cu putere a „poporului Celui Preaînalt” (DT, 31). În opinia lui Iustin, nu există nici o îndoială, parusia triumfală a Domnului este foarte aproape: „Timpurile s‑au împlinit și cel ce urma să grăiască defăimarea și îndrăzneala către Cel Preaînalt și despre care Daniel a arătat că va lua puterea «un timp și timpuri și o jumătate de timp» este la ușă”* (DT 32, 2). Este foarte greu de aflat la cine se gândește apologetul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
acest verset. Textul reproduce o discuție purtată cu douăzeci de ani înainte, dar care reflectă în primul rând o stare de spirit actuală. Lui Iustin îi este cunoscut pasajul de la 2Tes. 2,3, de vreme ce îl numește pe cel care grăiește defăimarea, ® <2ΔΤΒ≅Η ϑ↑Η <≅:∴∀ Η (DT, 32, 4). Potrivit interpretării rabinilor, „cel nelegiuit” va domni nici mai mult nici mai puțin de trei sute cincizeci de ani; ei consideră expresia de la Daniel, „o vreme”, echivalând cu o perioadă de o sută
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
al Bisericii, ca oamenii să audă vorbindu‑se despre ei în multe feluri și să‑și închipuie că toți suntem asemenea lor, întorcând urechile lor de la propovăduirea adevărului și, văzând deopotrivă purtarea lor, să ne acopere pe toți cu aceeași defăimare. Noi însă nu avem nimic în comun cu aceștia, nici în învățătură, nici în moravuri, nici în viața de zi cu zi; dar acești oameni, care trăiesc în dezmăț și profesează învățături nelegiuite, se slujesc de Nume ca de un
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
țintă, ne fericesc că viețuim în toate după Dumnezeu. Sfântul Ioan ne dă și remediile la acestea. Celei dintâi îi opune sârguința și gândul la moarte, celei de-a doua, supunerea și ocara, iar celei de-a treia, îi opune defăimarea neîncetată de sine1<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 26, cap. 6, în Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic,București, 1980, p. 318,319. footnote>. De multe ori, diavolul, ne spune Petru Damaschinul, „are obiceiul să atace sufletul cu ceea ce
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
lui Fuchs și Steier, asupra cărora nu există date certe. În ceea ce privește împărțirea acțiunii în etape, Ierunca identifică patru momente: demascarea externă (informațiile ascunse la Securitate), demascarea internă (denunțarea ajutoarelor primite în închisoare de la gardieni ori alți deținuți), demascarea morală publică (defăimarea familiei, credinței, prietenilor și modelelor) și torturarea altora 1. Virgil Ierunca arată că acțiunea de la Pitești nu a fost singulară, amintind de reeducarea în stil chinezesc, relatată de Dries van Coillie în J’ai subi le lavage de cerveau (Sinuciderea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
26).„De va greși cineva împotriva Fiului Omului se va ierta lui; dar de vagreși cineva împotriva Duhului Sfânt nu se va ierta” (Matei 12, 31-32), care ar însemna nu numai o împotrivire ca „neghină” (Matei 13, 29), ci o defăimare a inimii atât de slujitoare a Tatălui și dovadaunei cruzimi demonice.Mântuitorul S-a înălțat pentru a deschide cerul și pentru „ieșirea”ucenicilor la „pășunea” darurilor Duhului Sfânt. Ca și Natanael, eisunt, cei de „sub smochin” (Ioan 1, 48) în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ca înfiere mângâietoare a Tatălui. Șovăirea pe această cale din sminteala ereziei face necesară mărturisirea credinței: „Pe această piatrăvoi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui” (Matei 16, 18).„Crezul” mărturisește slava Lui ca putere de înviere. Defăimarea„slavei” Cuvântului a fost poarta de intrare a smintelii odinioară lapăcatul strămoșesc; „Voi bate păstorul și se vor risipi oile turmei”(Zaharia 13, 7). Prin mărturisirea slavei Lui, Hristos adună oile „cubrațul Său” (Isaia 40, 11). În sensul acestei mărturisiri
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ianuarie F. P. R. a participat vicepreședintele Frontului Popular din Moldova, Iurie Roșca și Dinu Mihail redactor la revista proromânească “Literatura și arta”. Perspectiva de a se relua legăturile cu frații de peste Prut după jumătate de secol de interdicții și defăimări antiromânești a polarizat mulți români în jurul organizațiilor neguvernamentale. Cu sentimentul de a milita pentru unitatea de neam, de limbă și pentru reîntregire, președintele societății Ginta Latină a preluat și președinția F. P. R. acceptându-se însa deosebirile celor două organizații
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
reiau parca scena dintre Alfredo și Violeta. Drama femeii este adîncită prin expunerea publică, a poveștii intime, a secretului despărțirii, a disprețului lui Fred exprimat în cel mai odios mod posibil. Un salvator, prezent și el la reprezentația tristă a defăimării Doamnei T., este Ladima. El va cere satisfacție lui Fred, într-un gest fundamental de onoare. Cititorul înregistrează gesturile tuturor actorilor scenei, deopotrivă cu dispoziția lor în spațiu, în afara și în mijlocul reflectoarelor imaginare care separă scena (jucată) de restul spațiului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mistificat și cel activ, adevăratul "destinatar", al treilea. În fapt, se poate spune că însăși pasivitatea (nu neaparat, mereu, naivitatea) garantează succesul ironiei. Ce ar fi plăcerea ironistului și a complicelui său fără consimțămîntul ridicol al victimei la propria-i defăimare? Firește că nu mai are "nici un haz" falsul inocent, cel care și-a păcălit "agresorii"( în celebra schiță C.F.R., spre pildă, să ne-o amintim), lăsîndu-i să guste din voluptatea jocului ironic, să creadă că l-au învins, să se
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
după numai trei numere. Prin porunca domnească din 23 august 840, se interzicea apariția acestei reviste, care a publicat unele articole jignitoare la adresa societății 36. Mihail Kogălniceanu era acuzat că s-a îndepărtat de la scopul declarat al revistei, ajungând la „defăimări și prihăniri jignitoare bunelor rânduieli pe care se reazimă soțietatea, că intrând în particularitățile de familie, s-au atins anume de persoane”, ajungând să fie „o pricină de scandal și de simțire învrăjbitoare” . Revista „s-a făcut vrednică de râs
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Incapacitatea de a înțelege pe criterii artistice o operă literară compromite bunele sale intenții. E prea mult zel psihanalitic și prea puțină instrucție estetică. În rest... Orice contestatar de azi al marelui poet poate afla aici calificative demonstrate (!?) științific pentru defăimarea și umilirea lui: un caz de demență precoce! POEZIA PURĂ (Ion Pillat) Poetul care a înțeles modernismul (modernitatea) nu doar în expresivitatea lui formală ci și în subtilitatea cu care acesta își asuma tradițiile de esență, rafinându-le, Ion Pillat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
numai anul trecut, ci și anii de dinainte o umpleau de regret. Nici un an din căsătoria ei nu fusese lipsit de regrete. Se căsătorise din mare dragoste cu Nicky, cu gândul să își petreacă viața alături de el. Apoi au început defăimările, victime ale iluziilor, iar remușcările nu îi erau străine. Chiar în clipa aceea lui Carmen îi părea rău că venise. Situația de față părea fără precedent și explica totul, fără cuvinte. Ce tâmpenie! Ce prostie! Știu ce am de făcut
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
nr.137 din 17 iulie 1940 preciza că un puternic curent antisemit și-a făcut loc în sânul armatei și numai printr-o puternică disciplină morală și militară nu-și ia avânt spre a rezolva prin sânge toate insultele și defăimările aduse armatei și familiilor lor de către acei de care până mai ieri erau exploatați și care azi se prezintă oprimați ocupanților ruși. Un alt document, telegrama Gorun, nr.140, nr.13919/2 iulie 1940 în general armata și populația evacuată
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cu totul altfel decât aceea a majorității; natura sa se ridică, irepresibilă, împotriva naturii, fiind deci, conștient/inconștient, antinaturală. În acest sens, o anume mărturie a memorialistului nu-i deloc întâmplătoare: „Dacă e adevărat că eram deosebit de sensibil la deformarea (defăimarea?) naturii și la extravaganță, nu e însă mai puțin adevărat că trăiam sincer și profund tot ceea ce se chema - atât de impropriu - «decadent» și ceea ce constituia fondul meu autentic.“ Dar impulsul de 30 PREFAȚĂ a deforma natura este simptomul esențial
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ca să amintesc doar pe cele din seria somptuoasă „Phaidon“. Prin propriile mele înclinații, i-am descoperit pe impresioniști, îndrăgostindu-mă de ei, ca și, treptat, de cubiști, de suprarealiști (albume franceze). Dacă e adevărat că eram deosebit de sensibil la deformarea (defăimarea?) naturii și la extravaganță, nu e însă mai puțin adevărat că trăiam sincer și profund tot ceea ce se chema - atât de impropriu! - „decadent“ și ceea ce constituia fondul meu autentic. Când m-a cunoscut Blaga, scriam poezii suprarealiste ori inspirate de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
intrând în miezul comentariului și extrăgând înțelepciunea lui. Pentru a descoperi "forma, fondul și autorul", dar mai ales frumusețea gândului din aforism, cu îngăduința cititorului, recurg la câteva exemple: "Să nu pierzi un prieten pentru un motiv neîntemeiat, dând crezare defăimării celei rele", " Noi dobândim prieteni nu primind binefaceri, ci făcând", " Timpul încearcă prietenii, ca focul aurul", "Acela (Scipio) spunea că nimic nu-i mai greu decât ca prietenia să dureze până la sfârșitul vieții", "Dintre toate legăturile nu e nici una mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
se vedea articolul meu, "Forward to the Past: The Intractable Problems of Romania's Media System," International Journal of Press/Politics, publicat în luna aprilie 2008). Legile românești și est-europene privind presa, activitatea jurnaliștilor și jurnalismul de exemplu, legile privind defăimarea, accesul la informație, protecția legală a jurnaliștilor etc. au produs multă îngrijorare, deoarece ele afectează independența presei. e. Economiile est-europene sunt economii de piață, dar politicienii, partidele politice și procesul politic sunt de cele mai multe ori arbitrii evoluțiilor acestor piețe. Datorită
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]