885 matches
-
sunt schema foarte simplă și ieftină, ce elimină transformatorul coborâtor de tensiune, dar dezavantajul major este lipsa izolării galvanice de rețea. În plus, străpungerea dielectricului condensatorului conduce la pătrunderea tensiunii mari în sistemul embedded, care, cel mai probabil, va fi defectat iremediabil în urma acestui eveniment. Capitolul 6 Elemente constructive electromecanice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 131 5.2. Alimentarea de la baterii Bateriile se clasifică în primare și secundare. Bateriile primare sunt încărcate după fabricație, iar după descărcare nu
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
produsul se conformează condițiilor prezentate în tabelele următoare. Dacă nu există nivel de protecție referitor la un anumit criteriu, digitul corespunzător se înlocuiește cu litera X. De exemplu, o priză clasificată IP22 oferă protecție contra introducerii degetelor și nu se defectează sau devine nesigură în funcționare în urma unui test în care este expusă stropirii verticale. Un alt exemplu este telefonul inteligent Sony Xperia Z Ultra, certificat IP58 și prezentat în campanii de publicitate ca rezistent la praf și la imersiune în
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
sunt schema foarte simplă și ieftină, ce elimină transformatorul coborâtor de tensiune, dar dezavantajul major este lipsa izolării galvanice de rețea. În plus, străpungerea dielectricului condensatorului conduce la pătrunderea tensiunii mari în sistemul embedded, care, cel mai probabil, va fi defectat iremediabil în urma acestui eveniment. Capitolul 6 Elemente constructive electromecanice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 131 5.2. Alimentarea de la baterii Bateriile se clasifică în primare și secundare. Bateriile primare sunt încărcate după fabricație, iar după descărcare nu
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
produsul se conformează condițiilor prezentate în tabelele următoare. Dacă nu există nivel de protecție referitor la un anumit criteriu, digitul corespunzător se înlocuiește cu litera X. De exemplu, o priză clasificată IP22 oferă protecție contra introducerii degetelor și nu se defectează sau devine nesigură în funcționare în urma unui test în care este expusă stropirii verticale. Un alt exemplu este telefonul inteligent Sony Xperia Z Ultra, certificat IP58 și prezentat în campanii de publicitate ca rezistent la praf și la imersiune în
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
încheia o înțelegere este comună, și jocul noncooperativ, în care deciziile de a onora înțelegerea sunt individuale. Astfel, în situațiile experimentale de schimb este surprins doar jocul cooperativ-original, în timp ce jocul noncooperativ este doar presupus (se consideră că actorii nu vor defecta după ce împart de comun acord un stoc de resurse). Altfel spus, în situațiile experimentale, defectarea sau posibilitatea ca un actor să încalce acordul stabilit inițial este eliminată (de îndată ce A și B decid să împartă o cantitate comună de resurse x
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
urmare a unei negocieri, atunci se spune că avem de-a face cu un schimb negociat. În general, acesta este cazul tranzacțiilor economice care implică negociere și încheierea de acorduri constrângătoare menite să minimizeze posibilitatea ca partenerii de schimb să defecteze (să înșele). În viața socială există însă și situații în care actorii decid să încheie relații de schimb fără a negocia cantitatea de resurse și fără a încheia vreun acord/contract menit să constrângă comportamentul partenerului de schimb. Aceasta este
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
între prieteni. Dacă A decide să îl ajute pe B, va face acest lucru fără a ști cu certitudine dacă B îl va ajuta pe A când i se va solicita. În funcție de structurile situațiilor sociale, actorii au oportunități de a defecta, adică de a se bucura de bunurile oferite de ceilalți fără a oferi nimic în schimb în viitor. Capitalul social înțeles în forma conceptualizată de Coleman (1988) este o constrângere în calea defectării. Țesătura densă de relații sociale în care
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
dezvoltă dacă actele generatoare de beneficii ale unor actori reușesc să determine acte reciproce din partea celorlalți. Cu alte cuvinte, la baza acestor relații de schimb stă conceptul de reciprocitate. După cum am menționat, în cazul schimburilor reciproce există tentația de a defecta, iar riscul exploatării este ridicat. Solicitarea ajutorului nu implică garanția reciprocității. Nu este sigur că actorul ajutat va ajuta, la rândul său, atunci când i se va cere acest lucru. Faptul că A l-a ajutat pe B (în lipsa unui contract
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
De asemenea, pentru schimburile negociate, acordurile au un caracter strict obligatoriu, iar în baza acestora, fiecare partener știe ce trebuie să primească în schimbul a ceea ce a decis să ofere. Aceasta înseamnă că, teoretic, niciunul dintre partenerii de schimb nu poate defecta sau înșela. În consecință, reciprocitatea pare a fi sigură (Kollock, 1994). Defectarea este imposibilă doar în situații experimentale, de laborator. În realitatea socială, exemplele de contracte ale căror prevederi nu sunt respectate sunt diverse. Semnificațiile conceptelor de defectare și blatism
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
unui actor B este independentă (nu este rezultatul unei negocieri). Comportamentul lui A nu este însoțit de niciun mijloc de asigurare a reciprocității lui B. În consecință, această formă de schimb implică o dilemă socială. B are posibilitatea de a defecta: poate alege să primească beneficii din partea lui A, fără să ofere nimic în schimb în viitor, atunci când i se solicită. Defectarea este inerentă și în schimbul generalizat, în care nu există nicio garanție că un actor B care primește beneficii de la
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
două feluri. Pe de o parte, poate alege să coopereze, adică să îi ofere la rândul său lui p o parte din beneficiu în viitor (deci să aibă un comportament de reciprocitate). Pe de altă parte, q poate alege să defecteze, adică să evite să îi furnizeze lui p vreun beneficiu în viitor. Preferința pentru una dintre cele două strategii de comportament (cooperare sau defectare) este fundamentată de o decizie comparativă. Presupunând că q este un actor cu raționalitate instrumentală (caută
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
estimarea cantității de beneficii pe care q se așteaptă să le obțină din partea lui p în viitor, frecvența schimburilor lui p, posibilele efecte sociale ale defectării lui q etc. Dacă fiecare actor se va comporta rațional și va prefera să defecteze în situații de schimb reciproc (este mai preferabil să primești beneficii fără să oferi nimic în schimb), atunci, de teama blatismului, niciun actor nu va iniția schimburi reciproce pe termen lung. Un astfel de rezultat este de evitat din punct
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
p are acces la informații din trecut cu privire la disponibilitatea reciprocității lui q, atunci p poate decide să inițieze un schimb reciproc în funcție de calitatea reputației lui q. Mai simplu, dacă în trecut q a preferat în relațiile sale de schimb să defecteze, și nu să coopereze, atunci este de așteptat ca p să evite inițierea unui schimb reciproc cu q. Exemplul oferit la începutul acestui capitol cu privire la emergența rețelelor personalizate de schimb pe piața de cauciuc evidențiază foarte clar impactul posibil al
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cooperat, atunci în runda a II-a A va face ceea ce a făcut B în runda I, adică va coopera. Analizând această strategie, Axelrod demonstrează prin date empirice că fiecare jucător, pe termen lung, va câștiga mai mult cooperând decât defectând. Altfel spus, media câștigurilor obținute de actori de pe urma cooperării mutuale (R) este mai mare decât media dintre câștigurile aferente tentației (T) de a defecta și câștigurile aferente „fraierului” (S). Semnificația conceptului de dilemă a prizonierului Macy și Skvoretz (1998) definesc
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
demonstrează prin date empirice că fiecare jucător, pe termen lung, va câștiga mai mult cooperând decât defectând. Altfel spus, media câștigurilor obținute de actori de pe urma cooperării mutuale (R) este mai mare decât media dintre câștigurile aferente tentației (T) de a defecta și câștigurile aferente „fraierului” (S). Semnificația conceptului de dilemă a prizonierului Macy și Skvoretz (1998) definesc dilema prizonierului ca un joc între doi actori în care fiecare dintre aceștia are la dispoziție două alegeri, fie de a coopera, fie de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
câștigurile aferente „fraierului” (S). Semnificația conceptului de dilemă a prizonierului Macy și Skvoretz (1998) definesc dilema prizonierului ca un joc între doi actori în care fiecare dintre aceștia are la dispoziție două alegeri, fie de a coopera, fie de a defecta (de a-l exploata pe celălalt - în cazul schimburilor reciproce, este vorba despre nonreciprocitate). Cele două alegeri se pot combina generând patru rezultate posibile pentru acest joc. Fiecărui rezultat îi corespunde un câștig/beneficiu pentru fiecare dintre cei doi actori
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
R - reward) este câștigul obținut de fiecare actor în situația cooperării mutuale; pedeapsa (P - punishment) este câștigul obținut de fiecare actor în situația defectării (nonreciprocității) mutuale; câștigul „fraierului” (S - sucker) este cel obținut de un actor atunci când cooperează, iar celălalt defectează; tentația (T - temptation) este câștigul obținut de un actor atunci când defectează, iar celălalt cooperează. Conform definiției dilemei prizonierului, între aceste patru rezultate posibile ale jocului există următoarea ordine: T > R > P > S. Din punct de vedere colectiv, jucătorii se găsesc
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mutuale; pedeapsa (P - punishment) este câștigul obținut de fiecare actor în situația defectării (nonreciprocității) mutuale; câștigul „fraierului” (S - sucker) este cel obținut de un actor atunci când cooperează, iar celălalt defectează; tentația (T - temptation) este câștigul obținut de un actor atunci când defectează, iar celălalt cooperează. Conform definiției dilemei prizonierului, între aceste patru rezultate posibile ale jocului există următoarea ordine: T > R > P > S. Din punct de vedere colectiv, jucătorii se găsesc într-o situație mai bună când cooperează (obțin R) decât când
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
iar celălalt cooperează. Conform definiției dilemei prizonierului, între aceste patru rezultate posibile ale jocului există următoarea ordine: T > R > P > S. Din punct de vedere colectiv, jucătorii se găsesc într-o situație mai bună când cooperează (obțin R) decât când defectează (obțin P). Individual însă, fiecare jucător este într-o situație mai bună dacă defectează indiferent de alegerea celuilalt jucător. Astfel, dacă partenerul cooperează, este mai bine să defectezi (și să primești T) decât să cooperezi (și să primești R), iar
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
există următoarea ordine: T > R > P > S. Din punct de vedere colectiv, jucătorii se găsesc într-o situație mai bună când cooperează (obțin R) decât când defectează (obțin P). Individual însă, fiecare jucător este într-o situație mai bună dacă defectează indiferent de alegerea celuilalt jucător. Astfel, dacă partenerul cooperează, este mai bine să defectezi (și să primești T) decât să cooperezi (și să primești R), iar dacă partenerul defectează, este mai bine să defectezi (și să primești P) decât să
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
găsesc într-o situație mai bună când cooperează (obțin R) decât când defectează (obțin P). Individual însă, fiecare jucător este într-o situație mai bună dacă defectează indiferent de alegerea celuilalt jucător. Astfel, dacă partenerul cooperează, este mai bine să defectezi (și să primești T) decât să cooperezi (și să primești R), iar dacă partenerul defectează, este mai bine să defectezi (și să primești P) decât să cooperezi (și să primești S). Capcana acestui joc este aceea că alegerea cea mai
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Individual însă, fiecare jucător este într-o situație mai bună dacă defectează indiferent de alegerea celuilalt jucător. Astfel, dacă partenerul cooperează, este mai bine să defectezi (și să primești T) decât să cooperezi (și să primești R), iar dacă partenerul defectează, este mai bine să defectezi (și să primești P) decât să cooperezi (și să primești S). Capcana acestui joc este aceea că alegerea cea mai bună din punct de vedere individual pentru fiecare jucător conduce la un rezultat colectiv suboptimal
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
într-o situație mai bună dacă defectează indiferent de alegerea celuilalt jucător. Astfel, dacă partenerul cooperează, este mai bine să defectezi (și să primești T) decât să cooperezi (și să primești R), iar dacă partenerul defectează, este mai bine să defectezi (și să primești P) decât să cooperezi (și să primești S). Capcana acestui joc este aceea că alegerea cea mai bună din punct de vedere individual pentru fiecare jucător conduce la un rezultat colectiv suboptimal. Soluția standard propusă pentru aceste
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
strategia de joc pe posibilitatea jucătorilor de a se influența reciproc prin alegerile pe care le fac. Astfel, cunoscând alegerile făcute de partener în rundele precedente, un actor poate decide să îl premieze pe celălalt, cooperând, sau să îl pedepsească, defectând. Potrivit lui Axelrod (1984), cooperarea dintre actori evoluează atunci când aceștia au o șansă suficient de mare de a se întâlni din nou. Și invers, cooperarea nu poate să apară între indivizi care nu au nicio șansă de a se reîntâlni. Ideea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
nu au nicio șansă de a se reîntâlni. Ideea unei reîntâlniri le oferă jucătorilor perspectiva posibilității de a influența strategia celorlalți. Axelrod susține că reciprocitatea în aceste condiții este o garanție a cooperării. Mai simplu, indivizii tind mai degrabă să defecteze atunci când consideră că știu cu o probabilitate suficient de mare că nu se vor mai întâlni în viitor. 4.2.2.3.3. Transformarea structurii relațiilor de schimb Molm (1994) consideră că blatismul se poate reduce prin transformarea naturii structurii
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]