611 matches
-
ceea ce înseamnă că denumirea topică este legată de natura vegetației. Et.: d. ap. alun, provenit din fem. alună d. lat. abellona + suf. colectiv - iș. ARȘIȚA, munte, deal și poiană, pe malul drept al râului Cașin. Pădurea de pe munte a fost defrișată prin ardere. De aici și originea toponimului, legată de configurația terenului respectiv. Acest nume de loc este atestat de O. Racoviță, în Dicționarul geografic al județului Bacău (1895). Et.: ap. arșiță “teren defrișat” (sinonim cu curătură, runc - de origine latină
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Eroilor, în amintirea luptelor din primul război mondial (aici a murit și bucovineanul Ion Grămadă, pe atunci student la Cernăuți). COASTA RUNCULUI, teren arabil și pășune din localitatea Gura Văii. Inițial, va fi fost un loc împădurit, care a fost defrișat pentru agricultură sau pășunat. Et.: ap. coastă d. lat. costa + ap. runc d. lat. runcus (în genitiv). COȘÈRE, poiană situată în sudul satului Bogdana, unde, cândva, se aflau coșerele pentru porumb ale unui boier local. În prezent, terenul este cultivat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
scr. košara. CUCIUR, deal și pârău (afluent al râului Cașin) din comuna Căiuți. Et.: ap. cuciur (hidronim, cu semnificația « izvor, șipot ») d. bg. čiučur. CURĂTURI, teren arabil din localitatea Rădeana. În vechime, a fost un loc împădurit, care a fost defrișat pentru agricultură și, mai ales, ca schimbare a vetrelor de sat, încât termenul curătură a devenit sinonim cu arșiță, laz, runc. Et.: ap. curătură d. cura (lat. curare ) + suf. -ătură. DEALUL POGONULUI, teren arabil în nord vestul localității Dumbrava. Numele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
trebuie să meargă Înainte. Chiar atunci când nu pretinde că e Dumnezeu, rolul pe care Îl joacă (cel puțin În teatru) implică o autoritate asemănătoare. Și totuși, deși e nevoit să accepte rolul, trebuie să-și urmeze modest intenția de a defrișa substanța ascunsă, de a căuta calitatea, căci un efort adevărat e recompensat prin calitate. Lucrând În teatrul newyorkez, am prins gust pentru ceea ce americanii numesc previews - o serie de avanpremiere care se pot desfășura pe o durată extinsă, cu scopul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ajuns la Nevăzutele cărări! Cărările căutărilor și întrebărilor mele. Cărări ce mă conduc spre răspunsuri. Cărări pe care uneori rătăcesc ca un hăbăuc, bătătorindu-le în mod repetat, cărări pe care și alții le caută, cu siguranță, le lărgesc și le defrișează. De câte ori nu le-am găsit și le-am pierdut din ignoranță imbecilă, de câte ori nu m-am înjurat pentru prostie, de câte ori nu mi le-a așternut Mama înainte, oricât de departe rătăceam! Ele erau întotdeauna aceleași, clare, ferme. Mă pierdeam și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Barbu asupra ritmurilor baladești ale lui Coșbuc, a lui Pillat, Arghezi și Voiculescu asupra lui Dosoftei sau a „friabilității sublime“ din Câinele din Pompei al lui Blaga asupra aceleia din Sonetul psalmic al lui Cipariu etc. O viziune profund borgesiană, defrișând noi căi „retroacțiunii modernului asupra clasicului“, prin care I. Negoițescu se înrudește cu alți adepți ai lui Borges, ca Harold Bloom și David Lodge. Absorbind punctul de vedere călinescian, criticul procedează, de fapt, într un chip aparte, înscriind operele clasice
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pustiască toată suprafața planetei, să nimicească toate formele de viață. Acest pericol nu a dispărut, iar astăzi i se adaugă un altul, măi difuz, multiform, lent, disimulat, dar la fel de neîndurător: acela de a exploata irațional planetă, de a o cultiva defrișând pădurile, de a construi cât mai mult, de a-i extrage până la secătuire bogățiile, de a-i împrăștia deșeurile; altfel spus, de a modifica natură în folosul sau, punând astfel în pericol echilibrele naturale, care - de fapt - stau la baza
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Kuzmici, ca stareț întro mănăstire din Siberia. Misterul a rămas neelucidat până astăzi. În geografia Rusiei, Siberia este un tărâm care a apărut pe harta lumii prin pelerinaj. După căderea Rusiei Kievene (1240) foarte mulți călugări pornesc înspre Siberia, unde defrișează suprafețe considerabile de pământ, întemeiază mănăstiri și crează în jurul lor mici comunități de coloniști. Mai târziu, în vremea lui Petru I se introduc lagărele de muncă pentru construirea Sankt Petersburgului, robia și serviciul militar obligatoriu de 25 de ani. Dezertarea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
spuse simplu și hotărât acesta. Președintele zâmbi, și îi spuse: “Pentru că singur te-ai oferit, doresc să-ți citesc conținutul: “Sunt misionarul... și nu voi mai trăi decât câteva minute. Trimiteți pe cineva în locul meu. Terenul este pregătit, drumurile sunt defrișate. Prezentați-vă la tânărul Cataragozo zis “Colț de piatră”! Și într-adevăr, peste câteva săptămâni, o mică ambarcațiune acostă la țărmul uneia din insulele Arhipelagului. Indigenii anunțară prin tobe pe mai marele insulei, care era chiar tatăl meu. Misionarul avea
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Iar tot ceea ce începe, trebuie să se termine. Sfârșitul acestei lucrări a fost pus în valoare de hotărârea celui de-al cincilea misionar. Căci degeaba ar fi murit cei patru, dacă al cincilea ar fi refuzat să meargă pe drumurile defrișate de înaintașii lui.” Am prezentat această experiență pentru că are legătură perfectă cu mesajul lui David Livingstone: ,,Vă rog să vă îndreptați atenția spre Africa; știu că eu peste câtva timp voi muri în acest continent. Nu-l lăsați să se
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
de carbon, circuit pus În mișcare de energia solară, transpusă În alte forme, mecanică, termică, de ce nu electrică, acelea folosite de tehnologia umană. Dar să nu fim prea admirativi: această tehnologie bazată pe lemn a reușit, În Evul Mediu, să defrișeze mare parte din Europa. Cauza? Creșterea demografică, care a depășit ritmul de regenerare a biomasei. E, totuși, singurul impact asupra mediului, și acela ca efect al unei epoci Îndelungate, de câteva milenii. Poate, dacă nivelul atins la vremea respectivă de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
epuizare, după care se muta mai departe; În urma sa, În zeci de ani, stepa se refăcea. Acest mod de viață a durat până la tătari. Contrar aparenței, această depoluare era lentă, comparabilă cu cea a agricultorului care proceda cam la fel: defrișa și ardea o bucată de pădure, cultiva acel sol virgin câțiva ani, aruncând pur și simplu sămânța În stratul de cenușă,după care relua procedeul alături. Refacerea pădurii, mult mai lentă, avea loc totuși. Impactul asupra mediului era Încă inexistentă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aș spune obicei, caracteristic tot zilelor pe care le parcurgem: a oferi ori a primi ghiocei. Desigur, n’am nimic Împotriva Înfrumusețării vieții noastre cu o floare. Doar că acestea sunt comercializate, și nu dintr’o cultură muncită anume, ci defrișată cu bulbi cu tot din natură. Dar ce e un ghiocel ori, mai ales, ce știe el să facă În natură? El este, Într’adevăr primul care Înflorește, se spune pentru a profita de lumina ce ajunge acum nestingherită de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bioxid de carbon, are loc tot timpul anului și în cantități din ce în ce mai mari. Principalul poluator este autovehiculul ce funcționează cu arderea derivaților din petrol și cu combustibili vegetali. Numărul autovehiculelor crește văzând cu ochii, de nu mai au loc. Se defrișează spațiile verzi și se fac parcări, se lărgesc șoselele, etc. (scopul: să se încaseze bani). Bărbatul nu-i destul de domn, dacă nu circulă (în majoritatea cazurilor singur) în autovehiculul personal. Femeia nu-i destul de cucoană, dacă nu circulă (în majoritatea
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
uscarea (moartea) plantelor și îmbolnăvirea oamenilor. Acum nu mai există egalitate între cantitatea de oxigen absorbită (extrasă) și consumată din aerul atmosferic și cantitatea de oxigen introdusă (emisă) în aerul atmosferic. Unii oameni au micșorat cantitatea de plante verzi: au defrișat păduri (au tăiat copaci), au lăsat terenuri agricole nelucrate, în paragină, au micșorat spațiile verzi și le-au înlocuit cu diverse construcții și pavaje. Alți oameni au implementat noi obiective consumatoare de oxigen, care emit în aer deșeuri toxice: oxid
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
climei. Razele solare fierbinți au evaporat apa, au uscat pământul, dar ploi nu s-au produs. Satul românesc era așezat pe malul unei ape curgătoare, între apă și pădure. Pădurea atrăgea norii și ploua. Dar acum a dispărut pădurea. Au defrișat-o unii oameni. Apa este necesară organismelor vii și pentru spălarea corpului, la exterior, pentru făcut baie. M-au întrebat nepoții: cum fac baie plantele și animalele? Leam răspuns că lor le face baie ploaia. Toate ființele vii se spală
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
Apele revărsate ce pregătesc reiterarea genezei au smuls brazi, mălini (regionalism pentru același arbore), molizi și pini, toți reprezentări românești ale axei vegetale ce susține lumea. Tabula rasa instituită la nivel cosmic este echivalentă morții inițiatice care stabilește teritoriul spiritual defrișat de semne ale trecerii, teritoriu „pe care vor fi înscrise revelațiile succesive destinate formării unui om nou”. Alte imagini ale diluviului, mai puțin dramatice căci apele se află deja sub puterea fetei, înfățișează averse masive într-un univers ordonat - cel
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai greu trece, dacă știi să-l înfrunți cum se cuvine. Am avut și momente de desperare, dar atunci m-am mobilizat și mai mult și am ieșit la liman. Din desperare și îndârjirea de a lupta cu viața am defrișat și desțelenit haturile și poienile din via noastră, atunci când am văzut că drumul spre carte îmi putea fi interzis. Noroc de regretatul meu profesor și director Paul Constantinescu, acel care se oferea să mă adopte ca nepot, dar să nu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și director Paul Constantinescu, acel care se oferea să mă adopte ca nepot, dar să nu plec din școală. În perioada 1950, persecutat și îndepărtat din școala din satul meu natal, cu aceeași îndârjire și încrâncenare am pornit și am defrișat și desțelenit „ogorul școlii din Căuești” redând școlii și slujitorilor ei încrederea în forța muncii educative, în șlefuirea caracterelor umane! Adrian, un tânăr de pe strada mea, mă salută respectuos și se oprește rugându-mă să-i spun „cum era lumea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pază, u rmărind să nu se fure... pădurea. Dar cum s-a văzut, atunci ca și astăzi, primii care atentau și distrugeau arborii erau tocmai cei puși să o păzească și să o regenereze, vătafii au fost cei care au defrișat și și au făcut casele lor. Nu lipsea însă propaganda care să ți spună ce este pădurea și care îi era importanț a: „ „Dintotdeauna, a reprezentat pentru neamul nostru un prieten de nădejde, un spațiu de reculegere spirituală și de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
înghețe. Trimit energia acumulată în oraș, printr-o conductă subterană. Bărbatul a aruncat o privire în jur. Pădurea care ne înconjura arăta ca un zid. Pământul negru părea cultivat, dar nu se vedea cu ce anume. — Când am timp, mai defrișez câte puțin teren. Îmi place să fac lucrurile cu mâna mea, deși nu reușesc prea multe, fiind singur. Trebuie să ocolesc copacii mari și să lucrez petece mai puțin dificile. Primăvara plantez zarzavaturi. Ați venit să vedeți ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aveau și câte un câine foarte atașat că nu îndrăzneai să te apropii lejer, așa că nici azi nu-mi pot explica cum trăiau ei la distanță așa de mare de sat, iar unii își aveau căsuța chiar în pădure, unde defrișaseră locul. Nu știu nici cum nu le era frică de jivine și oamenii răi - că erau și dintre aceștia - dar își duceau viața. Bătrânii din sat nu rămâneau singuri. Era o ordine, dacă erau mai mulți copiii în casă, flăcăii
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
erau mai mult adăposturi, colibe și bordeie răspândite prin pădure, deoarece plana frica de a nu fi descoperiți și trimiși înapoi în Bucovina. Fiind oameni harnici și destoinici, pe măsură ce numărul de familii sporea, și-au făcut case mai arătoase, au defrișat lunca în care s-au așezat, după nume, rudenii și locul de origine 36: familiile venite din Udești, Pârhăuți și Todirești (Chetroasa) s-au așezat în dreapta pârâului, pe deal, într-o poiană care s-a numit apoi „Șipotul lui Ghica
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au așezat locuitorii care au format satul Slobozia și bejenarii care au format satul Lunca. La așezare au fost liberi să ocupe locă de casă, de grădină, să planteze pomi și vie și, atunci când și-au construit „casele”, au defrișat locul și au folosit lemnul. Unii locuitori au ocupat și îngrădit mai mult loc, fără să fie impus la zile de clacă suplimentare. Pentru vite primeau locă de păscătoare și locă de cosire, iar pentru arătură, primea de la proprietar atât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
constând în principal din lemnul, fructele și vânatul pădurilor, vegetația poienilor, solurile libere de vegetație arboricolă, angajându-se într-o permanentă luptă cu pădurea, pentru a transforma în terenuri agricole, vii și livezi, solul acoperit de arbori seculari. Pădurea era defrișată cu toporul, după care fie că rădăcinile erau lăsate să putrezească, fie că cioatele erau scoase printr-o muncă istovitoare și terenul nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau curături (o curătură este deasupra satului Slobozia, era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]