855 matches
-
traumatice sau tumorale) impreuna, motiv pentru care sunt de obicei examinați împreună. Atunci când sunt afectați, pe clinic putem constata: diminuarea senzației gustative, pervertirea gustului, diminuarea sau abolirea reflexelor velo-palatin și faringian, cel mai frecvent unilateral, având drept consecință tulburări de deglutiție, refularea lichidelor pe nas și aspirație traheală, vocea bitonală datorată perezei corzilor vocale. Pentru componenta vegetativă se examinează secreția salivară pentru n. IX și reflexul oculocardiac poate fi inversat de partea afectată. XI - nervul accesor - este un nerv motor ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
chirurgical. Tot o dilemă etică legată de alocarea de resurse/raționalizarea lor apare și în cazul pacienților care suferă de forme severe de demență ori au dezvoltat un accident vascular cerebral cu leziuni cerebrale ireversibile și care prezintă tulburări de deglutiție. Aceștia trebuie atent evaluați, fiind necesar să se decidă dacă asigurarea nutriției artificiale și a hidratării ar putea aduce beneficii nete pacientului, ținând cont de dificultățile induse de tratament (de exemplu, alimentația pe sondă gastrică sau enterală presupune costuri suplimentare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
al palatului dur este format din aponevroza palatină care se continuă cu uvula, parte mai puțin activă în închiderea naso-faringiană. Vălul face mișcări rapide, esențiale pentru o vorbire corectă. Separă cavitățile nasale de faringe și cavitatea orală în timpul actului de deglutiție și în vorbire, cu excepția consoanelor nasale. Mușchii oro-faringieni cu rol în vorbire - palatal și faringeal- sunt atașați de aponevroza palatală și acționează simetric ridicând și coborând vălul palatin. Mușchiul palato-gloss se inserează de pe fața orală a aponevrozei palatale și trece
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
orală a aponevrozei palatale și trece în partea superioară a limbii prin pilierul palato-gloss. Prin contracția sa, coboară părțile laterale ale palatului moale și trage limba în sus și înapoi, în același timp, micșorând deschiderea dintre gură și faringe, în timpul deglutiției (acționează prin antagonism cu mușchiul levator-palatin). Mușchiul palato-faringian se inserează de pe fața orală a aponevrozei palatale și trece în pereții posteriori ai faringelui prin pilierul palatofaringian, de fiecare parte a istmului oro-faringian. Acționează ca și palato-glossul în deglutiție și probabil
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
faringe, în timpul deglutiției (acționează prin antagonism cu mușchiul levator-palatin). Mușchiul palato-faringian se inserează de pe fața orală a aponevrozei palatale și trece în pereții posteriori ai faringelui prin pilierul palatofaringian, de fiecare parte a istmului oro-faringian. Acționează ca și palato-glossul în deglutiție și probabil cooperează cu mușchiul levator și constrictor superior în timpul vorbirii. Oldfield (1941) sugerează că în contracție mușchiul palato-faringian obstruează lateral nasofaringele contribuind la formarea istmului velo-faringian (125; p.197). Mușchiul levator palatin se inserează la baza craniului de pe osul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
autori. Astfel, Calman (40; p.229) pune la îndoială existența lui la indivizii normali - existența lui ar arăta o hipertrofie a mușchiului faringian mai ales la unii subiecți cu despicătură velopalatină și poate fi pusă în evidență mai degrabă în deglutiție decât în vorbire. Totuși However, Andran și Kemp, citați de Morley, au demonstrat prin studii radiografice că „ în cazurile indivizilor cu palat normal și plica lui Passavant este evidentă în timpul vorbirii”(115; p.29). Plica lui Passavant ar fi formată
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în închiderea nasofaringiană. El constată că închiderea nu se face numai la un singur nivel al palatului, ci se face în contact extensiv între mucoasa superioară (nasală) a palatului moale și peretele faringian posterior, atât în vorbire cât și în deglutiție (40; p.299). Observațiile personale ale lui Morley cu privire la activitatea velară în articularea sunetelor arată că se ridică mai mult pentru c și mai puțin pentru t, mai sus pentru o-e decât pentru ah, mai mult pentru consoane închise
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
palat. El observă cum căscatul produce o mișcare maximă de ridicare a palatului moale și descrie mișcările palatului și ale faringelui în timpul căscatului și fluieratului găsind că ele sunt similare celor observate în vorbire, dar foarte variate de mișcările din deglutiție. F. Braithwaite, Mc. Collum, Richardson, Swanson (1956) și E. Morley socotesc de mare importanță mișcările către înăuntru ale pereților faringieni și chiar mobilitatea pereților faringelui și a întregului constrictor superior este cel puțin tot atât de importantă, dacă nu chiar mai importantă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pentru vorbire este folosirea coordonată a mușchilor care acționează în cele trei sfinctere (sau valve) care controlează curentul de aer respirat la nivelul buzelor, laringelui și nasofaringelui. Coordonarea este normală chiar de la naștere pentru procesele fiziologice ale respirației, suptului și deglutiției, ale fonației, apărând odată cu primele țipete care în primele zile de la naștere sunt de tip nasal. Respirația se efectuează prin nas cu sfincterul nasofaringian deschis sau prin gură cu palatul moale ridicat și cu sfincterul închis. Respirația pe ambele căi
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
În cazurile noastre, presiunea intraorală necesară suflului nu poate fi menținută decât cu nările închise. Examinarea suflului bucal și a puterii de emisie vocalică, s-a efectuat de asemenea prin proba de fluierat, cântec și gargarisire. S-au examinat apoi: deglutiția, respirația, audiția; s-a consemnat în fișe cum înghite copilul, care este poziția vârfului limbii, majoritatea cazurilor păstrând o deglutiție de tip infantil (primară) prin așezarea vârfului limbii între arcadele dentare, de multe ori cauză de deformare a punctului de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
puterii de emisie vocalică, s-a efectuat de asemenea prin proba de fluierat, cântec și gargarisire. S-au examinat apoi: deglutiția, respirația, audiția; s-a consemnat în fișe cum înghite copilul, care este poziția vârfului limbii, majoritatea cazurilor păstrând o deglutiție de tip infantil (primară) prin așezarea vârfului limbii între arcadele dentare, de multe ori cauză de deformare a punctului de articulare pentru consoanele siflante. A fost necesară cunoașterea exactă a posibilităților respiratorii ale copilului pentru a preciza exercițiile logopedice necesare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de aspect normal, efectuează la cerere mișcările de ridicare și lateralitate, mai puțin cele de încordare dorsală. b. Probe funcționale: - Respirația se face exclusiv oral, cu valori spirometrice mult scăzute sub valorile standard (probe efectuate după vârsta de 5 ani). - Deglutiția se efectuează normal, lichidele nu refulează pe nas. - Fonația are tendințe spre hiper-nasonare cu insuficient suflu oral, evidențiate cu ajutorul probelor de suflu și oglinda Glatzels. - La examenul ortodontic efectuat la vârsta de 6 ani, prezintă - inocluzie verticală - absența dinților de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a istmului velofaringian. Distanța dintre văl și peretele posterior al faringelui - 10 mm. Apraxie linguală și labio-jugală cu dificultăți în realizarea feedback-ului audiție-fonație. b. Probe funcționale - respirație orală cu valori spirometrice mici (400 cm³)la vârsta de 6 ani. Deglutiția infantilă, suflu bucal inexistent, suflu nasal și deperdiție nasală în fonație. c. Examen ortodontic - inocluzie verticală cu ușor pregnatism pentru care se instalează terapie orodontică prin aparat mobil. d. Examen ORL - auz normal evaluat prin electroaudiometrie. Percepție fonematică deficitară. e
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
funcționale - respirație mixtă cu elasticitate toracică insuficientă; spirograma: 300cm³ cu nasul deschis și 400cm³ cu nasul închis, indică o insuficiență respiratorie cu volum mic. Expir de intensitate mică, fără suflu. Necoordonarea respirație-fonație. Adaptabilitate la efortul standard „Marti net” extrem de economică; deglutiție infantilă; fonație în „h” cu hipernasonanță. c. Examen ortodontic. Compresie de maxilar cu anomalii de poziții a dinților pe arcada superioară. d. Examen andiologic: auz normal evaluat prin probe de acumetrie fonetică. Acuitate auditivă săracă cu deficit în percepția fonematică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
detectată la același subiect alături de tulburările de rezonanță și de articulație. Am considerat tulburări funcționale: respirația orală în loc de cea nasală, respirul alert, aritmic, fără eficiență în fonație, capacitatea respiratorie mică prin lipsa de antrenament a mușchilor respiratori. În tulburările de deglutiție au fost încadrate refularea lichidelor pe nas și deglutiția de tip primar (infantilă). Tulburările otice cuprind fenomenele de insuficientă acuitate auditivă, de ușoară hipoacuzie determinată exclusiv prin comunicarea cu trompele lui Eustache (85; p.337). Frecvența acestor tulburări se mențin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de articulație. Am considerat tulburări funcționale: respirația orală în loc de cea nasală, respirul alert, aritmic, fără eficiență în fonație, capacitatea respiratorie mică prin lipsa de antrenament a mușchilor respiratori. În tulburările de deglutiție au fost încadrate refularea lichidelor pe nas și deglutiția de tip primar (infantilă). Tulburările otice cuprind fenomenele de insuficientă acuitate auditivă, de ușoară hipoacuzie determinată exclusiv prin comunicarea cu trompele lui Eustache (85; p.337). Frecvența acestor tulburări se mențin valoric la același nivel pentru ambele forme de despicături
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
precum și necesitatea recunoașterii cauzelor secundare care agravează emisia sonoră a impus o analiză profundă a manifestărilor patologice complexe, componente ale rhinolaliei. Tulburările fono-articulatorii nu pot fi ordonate la prima vedere într-o tipologie anume. De asemenea, tulburările celorlalte funcții: supt, deglutiție, respirație, masticație și fizionomice care contribuie prin dezechilibrul ocluzo-articular la agravarea tulburărilor de fonație, trebuie surprinse în relația lor de interdependență. Imposibilitatea suptului duce la lipsa de antrenament muscular și aceasta la formarea unor anomalii dento-maxilare și tulburări fono-articulatorii. Respirația
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în relația lor de interdependență. Imposibilitatea suptului duce la lipsa de antrenament muscular și aceasta la formarea unor anomalii dento-maxilare și tulburări fono-articulatorii. Respirația orală întreține tulburările de fonație, generează anomalii dento-maxilare care, la rândul lor, întrețin tulburările de articulație. Deglutiția infantilă provoacă și menține tulburări de articulație mai ales dacă a modificat ocluzia. Funcțiile tulburate supraadaugă tulburărilor respective velare, tulburări nespecifice velare, dar care se interferează în sindromul rhinodislalic. Tulburările funcționale precum și condițiile diverse în care se dezvoltă vorbirea copilului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
înghițitul, reprezintă exerciții pentru dezvoltarea normală a funcției acestor mușchi, iar deprinderile compensatorii căpătate de copilul cu palat despicat formează baza folosirii greșite a mușchilor destinați articulării sunetului într-un stadiu următor. În urma operației se dezvoltă spontan reflexe normale în deglutiție și masticație, însă funcționarea anormală a sfincterului palato-faringian persistă în suflu și activitatea fono-articulatorie. Din această cauză se observă o frecvență crescută a consoanelor nasale, a aspiratei „h”, precum, și a vocalelor posterioare. Perioada imitației este mult prelungită peste normal
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
asupra etapei de începere a terapiei logopedice. Deoarece tipul neuromuscular de articulare se stabilește în perioada gunguritului și a lalalizării, în dezvoltarea vorbirii și în controlul neuromuscular al buzelor, limbii și al mușchilor faringieni, odată cu primul țipăt, plânsul, suptul și deglutiția reprezintă exerciții pentru dezvoltarea normală a funcției acestor mușchi, iar deprinderile compensatorii formează baza folosirii greșite a mușchilor destinați articulării într-un stadiu următor. În urma operației se dezvoltă spontan reflexe normale de deglutiție și masticație, însă funcționarea anormală a sfincterului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
faringieni, odată cu primul țipăt, plânsul, suptul și deglutiția reprezintă exerciții pentru dezvoltarea normală a funcției acestor mușchi, iar deprinderile compensatorii formează baza folosirii greșite a mușchilor destinați articulării într-un stadiu următor. În urma operației se dezvoltă spontan reflexe normale de deglutiție și masticație, însă funcționarea anormală a sfincterului velo faringian persistă în suflu și articulare. Astfel, gradul de stabilizare a tipului defectuos neuromuscular în vorbire înainte de operație ca și după aceasta este unul din elementele care modifică planul de lucru logopedic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de specificul palatolaliei, micșorează intensitatea nasonanței, reducând-o chiar până la dispariția ei totală. Tulburările care mai persistă se reeducă întocmai ca orice dislalie, prin aplicarea procedeelor clasice de corectare a sunetelor. Durata obiceiurilor vicioase instalate la nivelul funcțiilor de respirație, deglutiție, ca și a deprinderilor fono-articulatorii neconforme cu modelul, influențează de asemenea munca de corectare a vorbirii. De la vârsta de 5-6 ani, exprimarea verbală se conștientizează numai în condiții de exerciții și activitate logopedică. Pe măsură ce crește, copilul devine mai sensibil la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
repaus, cât și reeducării funcționale. Programul de exerciții de miogimnastică efectuat ritmic și sistematic, conduce la decondiționarea mișcărilor defectuoase în actul fono-articulator cât și la decondiționarea obiceiurilor vicioase instalate în funcțiile care se interferează la nivelul aparatului fonator (respirația orală, deglutiția infantilă, sugerea degetului etc.). Despicăturile labio-maxilo-palatine determină în procesul de creștere o serie de anomalii ce interesează osteo-musculatura organelor vorbirii, deformarea maxilarelor, modificarea ocluziei, malpoziții dentare, întreruperea arcadei alveolo-dentare, anomalii ale funcțiilor musculaturii labio-jugale, velo-palatine și linguale, faringiene și laringiene
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
direcționate opozițional în gură și în afara gurii. Aceste mișcări sunt complimentare, două câte două, presupunând trecerea bruscă dintr-o mișcare în alta, efectuate cu amplitudine mare, ritmic și programat. Acest program de exerciții musculare se poate continua cu exerciții de deglutiție (ingerarea lichidelor în doze mici) în care sunt antrenați mușchii de ridicare ai vălului. Hvatțev menționează de fapt că prin exercițiile de deglutiție se realizează o importantă gimnastică a vălului palatin dacă ne gândim că în timpul deglutiției vălul se ridică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu amplitudine mare, ritmic și programat. Acest program de exerciții musculare se poate continua cu exerciții de deglutiție (ingerarea lichidelor în doze mici) în care sunt antrenați mușchii de ridicare ai vălului. Hvatțev menționează de fapt că prin exercițiile de deglutiție se realizează o importantă gimnastică a vălului palatin dacă ne gândim că în timpul deglutiției vălul se ridică de 2,5 ori mai sus decât in timpul pronunției fonemelor, iar timpul menținerii lui în poziție înaltă este de două ori mai
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]