2,188 matches
-
convenții au fost ratificate, devenind lege În 1976. În 1979, ONU a adoptat Convenția pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor. În 1984, aceeași organizație a adoptat Convenția Împotriva Torturii și a altor Tratamente sau Pedepse Crude, Inumane sau Degradante. Convenția referitoare la Dreptul la Dezvoltare a fost adoptată În 1986. Convenția ONU pentru Drepturile Copilului a fost adoptată În 1989. În 1993, ONU a Înființat postul de Înalt Comisar pentru Drepturile Omului 15. Odată ratificate, toate aceste convenții dețin
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
contextul mișcării de idei din Europa vremii. În activitatea sa beletristică, L. experimentează formula romanului-parabolă prin Regele pălăriilor (1967), unde ilustrează rolul hazardului în desfășurarea spectacolului vieții omenești, plecând de la evoluția unui tânăr artist însetat de ideal, într-o lume degradantă, situată cronologic pe la 1600. Cu Recviem rustic (1973) prozatorul se înscrie în tradiția romanului ardelean cu tematică rurală: el reconstituie, prin intercalarea planurilor narative, biografia erotică sinuoasă a unui ins impulsiv și pătimaș, a cărui siluetă se detașează pe fundalul
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
martiriul, își manifestă propriul fanatism; sînt atei care venerează lucruri moarte (relicvele martirilor); sub aparența iubirii frățești, sînt în realitate violenți și imorali. De aceea, Iulian combate cu severitate influența creștinilor asupra vieții, culturii și religiei imperiului, considerînd-o periculoasă și degradantă. Religiozitatea lui Iulian este profund marcată de neoplatonism, însă atitudinea sa critică față de creștinism depinde, așa cum s-a demonstrat, de tradiția polemică antiiudaică și de polemiștii anticreștini precedenții, în primul rînd de Discursul adevărat al lui Celsus (despre care cf.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Duminica. La această din urmă gazetă (era un săptămînal) își autosuspendă colaborarea din 22 aprilie 1943. Și asta în semn de protest pentru publicarea, la 2 mai 1943, a unui atac nedemn al violentului huligan Toma Vlădescu (fost colaborator la degradantele Calendarul, Sfarmă Piatră ale lui Nichifor Crainic și Porunca Vremii a lui Ilie Rădulescu) împotriva piesei Mioara a lui Camil Petrescu. Și a ținut să-și facă publică decizia indignată, inserînd în ziarul oficios Viața (director Liviu Rebreanu) următoarea notiță
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
cel ce lipsea de libertate o femeie măritată sau o boieroaică suferea aceeași mutilare. I se tăia nasul mamei care își prostitua fiica, iar potrivit îndreptării legii, schilodirii i se adăuga și „plimbarea infamantă”. Violența sexuală Violul, act dur, brutal, degradant, aparținând universului violenței sexuale și violenței în genere, purtător concomitent al brutalității și vulnerabilității, producător de teamă și rușine (erau puține în vremea veche plângerile în legătură cu violurile - „silnicii”, le ziceau cei din Veacul de Mijloc), era un succedaneu aproape obligatoriu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
legea morală, la valorile morale, la ceea ce-mi este permis sau interzis. A fi vinovat Înseamnă a te opune Binelui, Adevărului și Frumosului. A fi și a face ceva contrar legilor morale. Ceea ce faci contrar legilor morale este rușinos, degradant, periculos și inuman. Aceste acțiuni apar ca negative, ca antimorale, abia după săvârșirea lor. Vinovăția este consecința actelor imorale sau amorale. Dar nu numai actul este, prin consecința lui, imoral. Imorală poate fi și este și intenția sau gândul care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de Încheiere a vieții. G. D., intelectual de formație umanistă, fost diplomat și profesor universitar, a decis ca la Împlinirea vârstei de 80 de ani să-și Întrerupă viața, considerând, din punct de vedere moral, că este absolut inutil și degradant să aștepte ruina fizică și intelectuală pe care o va aduce bătrânețea. În ultimii zece ani ai vieții sale s-a gândit la acest moment, pe care l-a pregătit minuțios. Etapele acestei pregătiri pot fi urmărite În corespondența pe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Evenimente mari, evenimente mici (1982) - uzează, de asemenea, de etalarea și demontarea demagogiei de partid, căreia i se dezvăluie goliciunea și ridicolul. Radiografia unor aspecte ale „realității socialiste”, cu efect comic crud, trimite la o meditație mai profundă asupra condiției degradante a individului în societatea românească a anilor ’70 din secolul trecut. SCRIERI: Eternitate locală, București, 1973; Martori oculari (în colaborare cu Dorin Tudoran), Iași, 1976; Evenimente mari, evenimente mici, București, 1982; Solfegiul biruinței (în colaborare cu Oprea Georgescu), Craiova, 1983
SECELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
J-Corradi și colaboratorii vorbesc despre o cultură a fricii și despre grupuri populaționale terorizate de frică. Toate acestea reprezintă o sursă continuă de stres, cu consecințe negative pentru starea de sănătate mintală. Grupele de refugiați sunt supuși la situații sociale degradante, dezumanizante, de violență și tortură. A. Jablensky descrie următoarele tipuri de tulburări psihice la persoanele refugiate: - marginalizarea rezultată din pierderea stimei și a încrederii în sine; - dificultăți socio-economice legate de sărăcie și de lipsa unui loc de muncă; - sănătate fizică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
țara de destinație și țara de origine, schimbarea politicii emigraționiste, vârsta, atingerea scopului. Întoarcerea emigrantului acasă este una dificilă deoarece trebuie să confirme reprezentarea bunăstării economice în fața conaționalilor săi și să-și compenseze pierderea statului social, prin acceptarea muncii uneori degradante din străinătate. Uneori emigrația aduce schimbări importante în gândirea individuală, o nouă modalitate de percepere a vieții, astfel încât cei care au plecat vor căuta din nou oportunități de plecare, după revenirea în țara de origine. Uneori distanțele care îi separă
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
Sadoveanu. El nu transfigurează o realitate, ci edifică una proprie. Lumea din Desculț pare să aparțină unui tărâm de altundeva: peisaj arid, climă aspră, trai mai mult decât auster. Chiar denumirile așezărilor reflectă, în multe cazuri, condiții de existență precară, degradantă: Omida, Belitori, Râioasa. Oamenii acestor locuri poartă și ei nume cu sonorități stranii: Bubulete, Juvete, Uțupăr, Ulmaz, Tutanu, Ududui, Zavera, Ovedenie, Tiță Uie, Trăcălie, Zgămâie, Năbădaie. Având pământ puțin, câte o biată „fâșteică” de arătură sau chiar deloc, cei mai mulți își
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
salariului minim, precum și micșorarea costurilor unui loc de muncă); promovarea coeziunii sociale prin egalizarea șanselor educaționale (cu privire la diminuarea eșecului școlar); creșterea accesului segmentelor sociale sărace și marginalizate la actul justiției; reducerea numărului de locuințe ce oferă condiții de locuit inumane, degradante; asigurarea accesului la electricitate a populației defavorizate și electrificarea localităților rurale izolate. Toate celelalte subobiective PNAinc sunt acoperite de una până la șase analize. Trei sub-obiective - a) asigurarea accesului la apă potabilă și apă curentă; b) creșterea oportunităților de ocupare; c
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a salariului minim, precum și micșorarea costurilor unui loc de muncă); suport special pentru copiii care trăiesc în condiții de sărăcie extremă; asigurarea unor adăposturi temporare pentru persoane/familii fără locuință; reducerea numărului de locuințe ce oferă condiții de locuit inumane, degradante. Dintre cele șapte subobiective PNAinc listate mai sus, cele trei subobiective referitoare la venitul minim pentru fiecare cetățean sunt vizate de planuri de acțiune, iar subobiectivele privind politica salarială și sărăcia pensionarilor sunt adresate de Programul de Guvernare. Toate celelalte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
PNAinc. Doar două subobiective PNAinc nu sunt abordate de nici un astfel de document și nici de Programul de Guvernare. Acestea sunt: asigurarea unor adăposturi temporare pentru persoane/familii fără locuință; reducerea numărului de locuințe ce oferă condiții de locuit inumane, degradante. Ca și în cazul strategiilor, planurile de acțiune pe subobiectiv PNAinc variază între unul și cinci. Spre deosebire însă de strategii, 66% dintre subobiectivele PNAinc fie au doar un plan de acțiune corespunzător, fie nu au un plan de acțiune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
regional 1 0,5 Acord internațional 1 0,5 Total 207 100 Dintre toate subobiectivele PNAinc, două subobiective nu sunt vizate de nici un tip de program sau proiect. Acestea sunt: reducerea numărului de locuințe ce oferă condiții de locuit inumane, degradante; o politică salarială orientată spre scăderea sărăciei și creșterea ocupării (vizând creșterea în ritm mai rapid a salariului minim, precum și micșorarea costurilor unui loc de muncă). Numărul de programe/proiecte pe subobiectiv PNAinc variază între unul și 31. În vederea atingerii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de programe sau proiecte. Un singur subobiectiv PNAinc nu este vizat de nici una dintre acțiunile instituționale desfășurate la nivel central în perioada 2002-2004, deci e neacoperit. Acesta se referă la reducerea numărului de locuințe ce oferă condiții de locuit inumane, degradante. Pe de altă parte, cinci subobiective PNAinc au fost considerate priorități naționale, mai ales în contextul integrării europene, fiind vizate, prin comparație cu celelalte subobiective, de un număr relativ mare atât de instituții, cât și de analize, strategii sau planuri
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
apariției simptomelor extrapiramidale, divulgarea confidențialității, externarea prematură, evadarea din spital sau inclaustrarea nejustificată. Pactul internațional privind drepturile civile și politice ratificat de România, legea sănătății mintale și legea pacientului prevăd că nimeni nu poate fi supus pedepselor și tratamentelor crude, degradante ori inumane și că oricine are dreptul de a fi informat de motivele reținerii sale, inclusiv În spital, și de a cere verificarea legalității acestei rețineri. De lege ferenda se simte nevoia promovării prin lege a destigmatizării bolnavului psihic ca
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
drepturilor copiilor printre care dreptul la protejarea imaginii sale publice și a vieții sale intime, private și familiale, dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la respectarea personalității și individualității, copilul neputând fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante, dreptul de a fi crescut în condiții care să-i asigure dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială .Legea a prevăzut situațiile în care un copil poate deveni victimă, interzicând în mod expers acțiunile sau inacțiunile de natură să aducă
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
la alta se face în vagoanele-dubă, niște închisori mobile, cu aceleași condiții - lipsite de igienă și de confort, cu geamurile ferecate și oblonite. În general, vagoanele-dubă sunt garate la marginea orașului, pe o linie secundară, pentru a se evita spectacolul degradant oferit de deținuți și a feri populația de contaminare. Într-o dimineață am fost duși în triajul Gării de Nord și îmbarcați într-un vagon-dubă. Am plecat într-o direcție necunoscută. După câteva ore, trenul s-a oprit. Liniște, liniște mormântală. Desigur
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
însăși, ajunsă între timp pianistă, neacceptând măritișul plănuit de tatăl ei, fuge de acasă și se angajează, în București, profesoară de pian la o școală catolică, unde superioara vrea să o călugărească. Evadează și de acolo, traversează un episod erotic degradant, din care, spre deosebire de Milly, reușește să iasă relativ teafără sufletește, spre a se consacra integral muzicii. Ceea ce ține romanul e descifrarea plauzibilă a proceselor sufletești străbătute de personajele feminine. Al doilea roman, Marele ospăț (1947), reeditat cu titlul Viața în
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
epocă de criză a valorilor, „deriziunea” scenică absurdă propune noneroul, un personaj tragic prin zodia sa existențială și comic până la grotesc datorită zădărniciei gestului de a traversa un univers absurd. Fundamentând social-istoric reapariția farsei absurde ca efect al unui univers degradant, peste care domnesc angoase, criticul descifrează în farsa tragică anumite convenții de atelier, poetica deschisă spre a aglutina stiluri extrem de diverse, urmările firești ale acestei atitudini estetice în construcția personajului, a intrigii, replicilor etc., totul pus sub semnul parodicului, mimând
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
le-am grupat într-un capitol distinct, a cărui lectură nu o recomandăm celor mai sensibili. Am conceput volumul în așa fel încât imaginea generală să nu fie afectată de omiterea acestui capitol. Pe de altă parte, date fiind ipostazele degradante și dezumanizante în care au fost puse victimele, am considerat de cuviință să nu le dezvăluim identitatea, din respect pentru suferința lor. Pentru a nu fi acuzați că inventăm episoade, am prezentat însă inițialele victimelor, precum și sursele informațiilor, ele putând
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
le dezvăluim identitatea, din respect pentru suferința lor. Pentru a nu fi acuzați că inventăm episoade, am prezentat însă inițialele victimelor, precum și sursele informațiilor, ele putând fi verificate de către cei interesați. În puținele cazuri în care au fost publicate informații degradante la adresa victimelor, acest fapt s-a întâmplat numai pentru că victimele însele le-au mărturisit în volumele lor de memorii. Volumul de față se dorește a fi și un semnal de alarmă față de situația actuală a fostei închisori din Pitești, actualmente
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
detenție din iunie 1949 și-a avut rolul său: în doar câteva luni, deținuții au fost aduși la limita rezistenței fizice și morale, prin înfometare, izolare completă de lumea exterioară, dar și unii de alții, precum și prin tratamentul dur și degradant la care erau supuși de către gardieni. Odată aduși în această stare, ei erau introduși în camere unde se aflau și o serie de alți deținuți, care fuseseră prelucrați deja și lucrau în folosul agresorilor, dar care se prefăceau a le
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
neîncrederii în autorități și, ca atare, multe nu sunt reclamate. Violența în familie este privită ca o anormalitate. Majoritatea formelor de violență manifestate împotriva femeilor la locul de muncă (de regulă, sub forma hărțuirii sexuale) sunt considerate ca o experiență degradantă pentru femei, ce nu trebuie făcută publică, fiind de natură să genereze întrebări cu privire la responsabilitatea femeii înseși pentru incidentul căruia îi este victimă. În al patrulea rând, la nivelul clasei de mijloc, pentru rezolvarea acestor situații sunt preferate mecanismele interpersonale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]