713 matches
-
versanții laterali, apar linii de izvoare, ca în lungul abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău, din care se alimentează cu apă localitățile Cotnari, Zlodica, Buhalnița, Scobinți, Zagavia, Fetești și a abruptului vestic al Culmea Holmului din care se alimentează localitățile Pârcovaci, Deleni, Hârlău. Aceste ape sunt bune calitativ și au debite apreciate până la 5 l/s, constituind obârșia numeroșilor afluenți ai râului Bahlui (V. Băcăuanu, 1980). Unitatea hidrogeologică a versanților Versanții dealurilor și platourilor structurale sunt acoperiți de materiale provenite din alunecări
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
general potabilă, debitul este relativ bogat și constituie principala sursă de apă a multor sate de pe coasta estică a Dealului Mare-Hârlău (Cârjoaia, Horodiștea, Lupăria, Poiana Mărului etc.), de asemenea și pe versantul sudic și vestic al Dealului Baban, al Dealului Deleni, Cireșului (pentru satele Maxut, Bădeni, Ceplenița). 1. 2. 3. Unitatea hidrogeologică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari La contactul cu dealurile înalte din jur, materialele grosiere proluvio-coluviale îmbracă partea inferioară a versanților. Aceste materiale acumulative au fost secționate de văile afluenților
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fagul este dominant. Aceste făgete se găsesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperă culmi, platouri, versanți cu expoziții diferite și au o creștere viguroasă. Suprafețe cu făgete pure de deal se întâlnesc mai ales, în zona Maxut, Humosu, Deleni, la izvoarele Bahluiului, pe versanții nordici ai văilor Baris, Pietrăriei, Adâncata, Lacurile etc. Formațiunea de făgete pure deține o pondere de 26% din suprafața fondului forestier din acest bazin în studiu. Astfel, specia dominantă este Fagus silvatica, cu ponderi mari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
decenii s-au introdus, pe analele duse, specii de rășinoase (molidul și pinul). Aceste specii ocupă circa 8% din suprafața împădurită a bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari. Ele au fost plantate în special în zona Maxut, Deleni, Zagavia, sub formă de culturi speciale pentru producerea lemnului de celuloză. Majoritatea rășinoaselor fiind tinere (sub 30 ani), vegetează în mod corespunzător; doar exemplarele vârstnice (peste 40 ani), care se găsesc diseminate în zonă, dau semne de lâncezire, capătă putregai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
resurse naturale, cele melifere dețin o importanță deosebită. În arboretele din aceste păduri, se găsesc două specii pentru activitatea meliferă și anume: teiul cu 735 ha și salcâmul 637 ha. Teiul este frecvent în majoritatea șleaurilor de deal din zona Deleni, Maxut, Humosu, Zagavia, însă arborii sunt dispersați. Totuși, salcâmul este mai compact pe terenurile degradate din "Coasta de tranziție" și în estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Pajiștile cele mai bogate și mai valoroase din punct de vedere furajer sunt cele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în baza de schimb, solurile sunt de la mezobazice la eubazice. Carbonatul de calciu este levigat pe adâncimi mari. Conținutul de humus variază între 2,37,00%. Suprafața ocupată cu acest tip de sol ocupă circa 1.800 ha în zonele Deleni, Maxut și Cotnari, sub păduri de șleau (șleau de deal cu gorun și fag; șleau de deal cu stejăreto șleau cu gorunete). (I.C.S.A. Roman 1995). Brune argiloiluviale pseudogleizate orizonturilor este Ao-Btw-C).Aceste soluri au fost identificate mai mult în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pseudogleizate orizonturilor este Ao-Btw-C).Aceste soluri au fost identificate mai mult în zona Humosu (pe versanții estici ai D Tudora), unde formează un complex ce însumează circa 1.500 ha, dar și câteva insule mai mici în zona Cotnari și Deleni. Altitudinea variază între 320 m și 550 m, predominant pe versanți semiînsoriți și însoriți, slab înclinați, pe argile, nisi marne, sub păduri de fag și șleauri de deal cu gorun și fag. Morfologic, solurile sunt profunde cu un volum edafic
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 13,1% Conținutul de humos variază între 1,10-4,50%. (I.C.A.S. Roman, 1995) Brune argiloiluviale litice (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bt-R). Acest tip de sol a fost identificat în zona Cotnari și Humosu, insular în partea vestică a Dealului Deleni, la o altitudine de 250-350 m, pe versanții cu expoziții semiumbrite, cu pantă ușoară până la moderată, de suprafețele de gresii aflate aproape de suprafața solului, sub șleauri de gorun și fag. Din punct de vedere morfologic, solurile sunt mijlociu profunde, luto-nisipoase
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Solurile sunt mezobazice, carbonatul de calciu este levigat până la 90 cm adâncime. Conținutul de humus variază de la 0,12 la 4,60%. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Brune luvice planice (succesiunea orizonturilor este: AoEl-Bt-C). A fost identificat numai în zona Deleni, pe o suprafață de 187 ha, la altitudinea de 180 350 m, pe versanți cu înclinări slabe moderate, cu expoziție semiînsorită, pe luturi și argile acoperite cu löess, sub păduri de șleau cu gorun și fag. Morfologic, este un sol
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Silvic Hârlău, 1995). Brun eumezobazic tipic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bv-C). După subtipul brun luvic tipic, acest subtip de sol ocupă locul doi, cu 20% din suprafața regiunii aflate în studiu (aproximativ 2.100 ha). A fost identificat în zonele Cotnari, Deleni, Maxut, la altitudini de 250-500 m, predominant pe versanți superiori umbriți sau semiumbriți, moderat la puternic înclinați, pe gresii și nisipuri, mai puțin pe argile, sub păduri de fag. Morfologic, solurile sunt profunde, textura este relativ uniformă în profil, dar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
specii. Porozitatea pentru aer este normală, solul are o permeabilitate bună pentru apă. Conținutul în humus variază între 0,26-5,70%. Brun eumezobazic litic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bv-R). Acest tip de sol a fost identificat în zona Cotnari, Maxut și Deleni, dar insular, pe versanți superiori, pe expoziții semiînsorite cu înclinații moderate, pe gresii aflate aproape de suprafață, sub arbore de șleau cu gorun, pe un areal de circa 890 ha. Este, din punct de vedere morfologic, mijlociu profund, cu un volum
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
valoros, căci aici ,, la vadul Bahluiului -Hârlău , în evul mediu, a fost reședința voievodală a Mușatinilor și un timp și capitala Moldovei” . De o deosebită atractivitate sunt punctele de belvedere Dealul Masa Tâlharului, Dealul Holmului , Dealul Tudora , Dealul Sângeap, Dealul Deleni , care deschid o priveliște deosebită asupra văii Bahluiului sau spre Câmpia Moldovei . Pădurile din bazinul superior al Bahluiului și rezervațiile științifice forestiere , prezintă o deosebită importanță pentru organizarea unui turism adecvat zonei aflate în studiu dar și pentru zonele înconjurătoare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
între ele, care au evoluat spre același rezultat formal. Cazurile sunt surprin zător de numeroase. De exemplu, numai în Oltenia există patruzeci și unu de locuri diferite numite Balta (fără derivate și compuse), douăzeci numite Bădești, treizeci și unu numite Deleni etc. Polionimele toponimice sunt numele diferite, purtate succesiv ori simultan de același topic, fie pentru că „motivarea“ prin reper s-a schimbat, fie pentru că încă nu s-a tranșat concurența onimică în favoarea uneia dintre formule. Sursa apariției numelor „concurente“ poate fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mai convenabile, chiar „măgulitoare“ în contextul istoric respectiv. Este vorba de schimbările oficiale de nume. Geografii Ion Nicolae și Ion Suditu, care au studiat fenomenul, au identificat „grilele“ folosite în cazul acestor schimbări: politică (Polițeni înlocuit cu Vadurile; Averești cu Deleni); religioasă (Călugăra Mare a devenit Măgura, Drăcenii - Slatina); socială (Golanii schimbată în Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat în M. Kogălniceanu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Mare a devenit Măgura, Drăcenii - Slatina); socială (Golanii schimbată în Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat în M. Kogălniceanu; Băligoși în Deleni; Puturoasa în Teiușu; Ciungi în Fîntînele; Flocești în Florești; Tîmpești în Grădinile). Cel puțin comice erau unele nume „noi“ menite să glorifice idealurile și realizările noii societăți: Orașul Stalin (pentru Brașov), Orașul Dr. Petru Groza (pentru Stei), Orașul Gh. Gheorghiu-Dej
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care a deținut în podgorie în anii 1937 1940 -15 hectare de vie. Stăpân al unor terenuri, evident și viticole, a fost aici la Cotnari și un urmaș al prințului Constantin Ghica, logofăt al Moldovei, și anume Gheorghe (Iordache) Ghica - Deleni . Moșia Deleni a revenit fiului cel mic Iordache „cu casele ș i toată pajiștea de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, c u heleșt eile și poienile de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
deținut în podgorie în anii 1937 1940 -15 hectare de vie. Stăpân al unor terenuri, evident și viticole, a fost aici la Cotnari și un urmaș al prințului Constantin Ghica, logofăt al Moldovei, și anume Gheorghe (Iordache) Ghica - Deleni . Moșia Deleni a revenit fiului cel mic Iordache „cu casele ș i toată pajiștea de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, c u heleșt eile și poienile de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
afaceri, turismul ecleziastic, turismul de recreere, de odihnă, turismul sportiv, turismul viticol, agroturismul. în comună sunt conturate două trasee turistic e din or așul Iași și două trasee turistice din orașul Hârl ău: Iași - Erbiceni - Belcești - Cepelnița - Scobinți - Orașul Hârlău - Deleni - Cucuteni - Cotnari; „Drumul vinurilor” pentru cei care doresc să guste vinurile românești și să se bucure de zonele cu cele mai renumite podgorii din România. Cotnari este inclus în unul dintre cele patru trasee: Cotnari - Iași - Bohotin - Odobești. Acest traseu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Valeriu Cotea * O călătorie prin beciurile străvechi, lungi de zeci de metri, cu bolte înalte săpate la o adâncime de peste 15 metri, este atât o î ntâlnire cu istoria cât și cu spiritualitatea moldoveană * în zon a Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, boierii propriet ari de p odgorii au construit de-a lungul secolelor un adevărat oraș subteran * Am scos din adâncul pământului primele imagin i cu bec iurile străvechi care păstrează și astăzi vinul de C otnari * Citiți mai jos un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prea puțin cunoscute, lăsate moștenire ieșenilor de către istorie: Un adevărat oraș subteran, cu palate cu bolți înalte, construit de-a lungul secolelor de boierii români cu dragoste pentru viticultură. Sunt pivnițele și beciuri le din z ona Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, minuni ale arhitecturii viticole, zidite din piatră ʺrecoltatăʺ de pe dealul Cătălina sau de pe dealurile din Deleni. Unele păstrează și astăzi calitățile deosebite ale soiurilor autohtone de la Cotna ri, Gras a de Cotnari sau Frâncușa. Bucățile de piatră zidite în ur
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
înalte, construit de-a lungul secolelor de boierii români cu dragoste pentru viticultură. Sunt pivnițele și beciuri le din z ona Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, minuni ale arhitecturii viticole, zidite din piatră ʺrecoltatăʺ de pe dealul Cătălina sau de pe dealurile din Deleni. Unele păstrează și astăzi calitățile deosebite ale soiurilor autohtone de la Cotna ri, Gras a de Cotnari sau Frâncușa. Bucățile de piatră zidite în ur mă cu câ teva secole pe bolțile arcuite la o adâncime uneori de peste 15 metri și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fost construit, și până as tazi, din boltă nu i s-a desprins nici o piatră. ʺEste pivnița vechiului han de la Zlo dica care a funcționat din secolul 15 până în secolul 17. Hanul se afla la marginea drumului vechi al vinului Deleni - Scobinți - Zlodica - Cotnari. Se povestește că însuși domnitorul Ștefan cel Mare, când venea de la Cetatea de Scaun de la Suceava la Curtea Domnească de la Cotnari, făcea dese popasuri la Hanul de la Zlodicaʺ, a adăugat istoricul Paul Iancu, care este de asemenea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
i fie ucise l ebedele. „Dar ia spune-mi, când seʹncepe apriga va vânătoare”? „De poimâine, Măria Voastră .” „Și unde au s ă ia prâ z?” „Pe piscul lui Catelina” - O să-aveți bună răcoare.” „Și de aici pornim spre codri Deleni, înspre Flămânzi .” Dar vremea se strică, începe o ninsoare și vânătoarea se amână. Nu însă și chefurile de la Hârlău: „Prin lăuntru mese ʹntinse, pline cu bucate a lese Cupe-n șiruri mari umplute cu armașul din Cotnariu Le deșert, se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
plus Racova. Județul avea 56 comune, 235 sate, 2 târgușoare și un oraș. Moșiile stăpânite de răzeși provin în mare parte de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Cele mai întinse, dar și mai vechi sunt satele: Pocreaca, Tanacul, Mânjești și Deleni în plasa Crasna; Mircești, Dănești, Bereasa, Tătărăni și Zăpodeni în plasa Mijlocul; Tansa, Suhulețul, Ipatele și Borăști în plasa Fundurile; Oșești, Cozmești și Chetrești în plasa Stemnicul; Gârceni, Dumbrăveni, Ivănești și Coșești în plasa Racova. Pădurile aveau în județ o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
casele lui Fiere, cu 100 zloți; 3. Popa Băilă pentru satul Păncești pe Racova unde a fost Pănca, cu 50 zloți; 4. Rohat Groază nepot lui Fiere beg, pentru satul Rohați pe Racova cu 50 zloți; 5. T. Hasnaș pentru Deleni, Miclești și Bălteni, cu 240 zloți; 6. Nastea și Sofiica, fete lui Stețco Dămăcuș, pentru Merișani pe Bârlad cu 70 zloți; 7. nepoții lui Ștefan Meseahnă: Costelea, Parăș, Drăghița, Toader, Sasca, Parasca și Docica, pentru satul din Dumbrava de sus
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]