1,060 matches
-
practica instanței supreme , făcându-se aplicarea art. 998 C. civ. Refuzul unui părinte de a se conforma hotărârii prin care copilul i-a fost încredințat celuilalt părinte spre creștere și educare s-a considerat că nu conduce la răspunderea civilă delictuală, constând în crearea unui prejudiciu moral susceptibil de a fi reparat prin condamnarea pecuniară a părintelui recalcitrant, solutia pe care o considerăm pe deplin aplicabilă în prezent. H. Răspunderea civilă a părinților pentru faptele ilicite ale copiilor minori 309 * Prevederile
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dificile de diagnostic pozitiv și diferențial sunt cele cu comportament deviant de tip psihopatic la care, mai târziu, evoluția se încadrează în cea a unei schizofrenii hebefrenice sau simple. Acestea ajung, de obicei, târziu la psihiatru, după comiterea unui act delictual. 2. Formele acute de debut. Sunt numeroase și cele mai frecvente, îmbracând două aspecte: 2.1. Forme cu instalare rapidă și progresivă a sindromului disociativ. începutul cel mai caracteristic este evoluția pe un caracter schizoid cu apariția unei schizofrenii paranoide
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
infractiunea la legea penala ca pe o unitate comportamentală specifică, cu toate că, după Reckless (1967), rămâne posibilă dezvoltarea unor teorii privind anumite comportamente deviante într-o societate dată și la un moment dat. Tendințele moderne merg deci, în sensul cercetării conduitelor delictuale definite: furturile calificate, delincvența de grup, delincvența "gulerelor albe", crima organizată, ș.a.m.d. Ca urmare a faptului că nu există decât o diferență de formă (și nu și de esență) între normele penale și cele sociale, criminologia nu constituie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mai adesea (din fericire!) redus ca fundament real. Dacă este adevărat că bolnavii psihici comit acte antisociale, nu este mai puțin adevărat că delincvența patologică nu reprezintă decât un procentaj scăzut din criminalitatea generală. Dealtminteri, așa cum remarca Gunn, 1977, comportamentul delictual fiind atât de răspândit, nu este de mirare ca să regăsim printre infractori și un contingent de persoane cu tulburări psihice. Nu este mai puțin adevărat, de asemeni, că adevăratul omucid patologic este rar și nu pare să difere de cel
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
dificil este aproape Întotdeauna un copil care are anumite dificultăți. Factorii de ordin psiho-pedagogic rezultați din familie sunt Într-o paletă foarte largă și nu există posibilitatea de a-i cuprinde pe toți cei care determină comportament deviant sau chiar delictual la elevi.Acțiunea acestor factori impune astazi, mai mult ca oricând, creșterea responsabilității familiei În activitatea educativă În vederea integrarii eficiente a copilului În viața socială și cooperarea familiei cu școala și cu celelalte instituții sociale educative, pentru reușita acestei activități
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
asupra formării și dezvoltării personalității. Una este normalitatea afectivă și alta este carența afectivă, Însoțită adeseori de o carență educativă, care Împreună dau În mod previzibil efecte nu numai de stagnare sau involuție psiho somatică, dar și comportamental deviantă și delictuală. Încă de la mijlocul secolului trecut s-a impus ideea că nou născutul are nevoie de dragoste mai mult decât de prezența fizică a mamei, astfel că s-a impus progresiv o noțiune nouă, cea de carență afectivă, diferită progresiv de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
un dol special, ce rezidă în scopul de a disimula situația reală a societății. Obligațiile care le revin auditorilor ca urmare a efectuării misiunilor de audit al situațiilor financiare Așa cum am amintit mai devreme, auditorul este obligat să releve faptele delictuale de care ia cunoștință pe parcursul efectuării misiunilor audit al situațiilor financiare. În egală măsură, auditorul nu va certifica situațiile financiare care sunt inexacte. În caz contrar, și auditorul poate comite două infracțiuni: infracțiunea de a tăinui fapte delictuale; delictul de
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
releve faptele delictuale de care ia cunoștință pe parcursul efectuării misiunilor audit al situațiilor financiare. În egală măsură, auditorul nu va certifica situațiile financiare care sunt inexacte. În caz contrar, și auditorul poate comite două infracțiuni: infracțiunea de a tăinui fapte delictuale; delictul de a difuza sau de a confirma informații lipsite de veridicitate. Ne propunem să sintetizăm, prin intermediul a două tabele, aspectele care țin de fiecare dintre cele două infracțiuni, după cum urmează: A) Infracțiunea de a tăinui fapte delictuale Element legal
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
tăinui fapte delictuale; delictul de a difuza sau de a confirma informații lipsite de veridicitate. Ne propunem să sintetizăm, prin intermediul a două tabele, aspectele care țin de fiecare dintre cele două infracțiuni, după cum urmează: A) Infracțiunea de a tăinui fapte delictuale Element legal Acest tip de infracțiune nu este prevăzut în mod expres de legea românească, pe când în alte țări, da (spre exemplu, în Franța prin articolul L 255-240 din Codul comerțului). Element material Elemente prealabile: existența unor fapte delictuale de
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
fapte delictuale Element legal Acest tip de infracțiune nu este prevăzut în mod expres de legea românească, pe când în alte țări, da (spre exemplu, în Franța prin articolul L 255-240 din Codul comerțului). Element material Elemente prealabile: existența unor fapte delictuale de care auditorul în cauză a luat cunoștință. Elemente constitutive propriu-zise: tăinuirea este constituită integral din momentul în care auditorul a luat cunoștință de fapte și nu le-a relevat. Element intențional Auditorul este de rea-credință, deoarece el se abține
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
cauză a luat cunoștință. Elemente constitutive propriu-zise: tăinuirea este constituită integral din momentul în care auditorul a luat cunoștință de fapte și nu le-a relevat. Element intențional Auditorul este de rea-credință, deoarece el se abține voluntar de la relevarea faptelor delictuale. Sancțiuni Sancțiunile variază de la o țară la alta, spre exemplu, acestea nu sunt prevăzute expres în legislația din România, pe când în Franța se pedepsesc cu cinci ani de închisoare și 75.000 de euro amendă. B) Delictul de a difuza
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
neagă existența contabilității creative, este de părere că acumularea de procedee/opțiuni poate deveni nocivă pentru situațiile financiare). Procedeele ilegale, fraudele, nici măcar nu merită să fie menționate, ele nu au nicio componentă creativă, sunt ilegale și atât. Astfel de comportamente delictuale trebuie să fie descoperite și pedepsite. Este adevărat că opțiunile contabile au existat dintotdeauna. Existența lor în sine nu constituie o premisă a contabilității creative, ci faptul că ele sunt folosite de așa natură încât să se manipuleze situațiile financiare
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
psihanalitice care sunt legate de psihologia fenomenului de frudtrație (cum ar fi, de exemplu, acelea asupra „agresiunii”, a relațiilor dintre „emoții” și „instincte”, deci a „complexelor” sau a altor aspecte referitoare la rolul „conflictelor emoționale” în generarea comportamentelor patologice și delictuale). „Freudismul”, născut mai mult ca metodă psihoterapeutică, și-a lărgit treptat semnificația, dobândind tot mai mult - prin „explorările” pe care S. Freud le-a întreprins în domeniile obscure ale activității și motivației inconștiente - un caracter bologizat și reductivist, în sensul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
refuzată, comportamentul individului ajunge să fie tot mai mult guvernat de un alt principiu, cel al „realității”, modificare a precedentului: dacă rezoluția conflictelor este incompletă sau dacă ea trebuie să uyeye de mecanisme anormale, se constată apariția comportamentelor patologice și delictuale. În descrierii mecanismelor diferitelor fenomene conflictuale, S. Freud recurge la o viziune „topografică” asupra personalității. Prima „topică psihică”, realizată în perioada de până la 1920, cuprinde o teorie a „locurilor” din „aparatul psihic”. Cea de-a doua topică, mai complexă, elaborată
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de educație (ex. frustrare afectivă; nu i s-a dezvoltat copilului în suficientă măsură sentimentele sociale; nu a fost obișnuit să suporte, treptat, asperitățile și dificultățile, pentru a-și dezvolta „toleranța individuală” la situații de frustrare etc.). Comportamentele patologice, cele delictuale, deficiențele și perversiunile sexuale, își au, la rândul lor, rădăcina - afirmă A. Adler - fie în sentimente sau complexe de ineferioritate, fie în greșeli de educație. Cu toate aceste diferențe, Steluța Teodorescu are dreptate atunci când arată că între concepția lui S.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
superioare, de ordin social, și o mare varietate de conflicte de tip intra și inter personal, dintre care menționăm câteva: a) conflictul între motivația lucidă, conștinetă, și motivația subconștientă (conflict mult dezvoltat de „psihanaliză”, care vedea în el sursa actelor delictuale și a nervozelor - produse, bineînțeles, în grade diferite, în funcție de persistența și complexitatea conflictului); b) conflictul intre normele sociale și aspirațiile individului, între „statut” și „rol” (când persoana, aflându-se în contradicție cu sine însăși sau cu cerințele exterioare, recurge la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și sociale, - facilitatea, adesea, de insuficienta lor supraveghere, de libertățile prea mari care li se acordă sau, dimpotrivă, de o încorsetare datorată unui regim de viață plictisitor și rigid, - pot duce la dezvoltarea unor forme de comportament agresive, cu carcter delictual. Totuși, nu aceste forme de răspuns sunt cele mai răspândite în perioada preadolescenței și adolescenței, ci manifectările predelictuale (ex. refuzul, nesupunerea, izolarea, obrăznicia, minciuna, indolența, fuga etc.), care pot fi etichetate drept tulburări de conduită numai în situați în care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
afective conflictuale sunt mult mai frecvente la subiecții delicvenți (75%), față de nedelicvenți (23%), iar modalitățile de exprimare a acestor conflicte cunosc o întreagă gamă de manifestări: de la nesemnificative acte de izolare, nesupunere și negativism, până la reacții de violență, cu caracter delictual. Prin funcția sa informațională, o „stare afectivă” determină, se știe, direcția activității, orientarea conduitei (deci un anumit mod de acțiune), și contribuie la reglarea „cantitativă” a conduitei, prin „semnalizarea” și „anticiparea intelectuală” a gradului de energie/de efort, solicitat în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în sfera caracterului. Numai dacă vom lua în considerare specificul cauzalității în „psihologie”, vom putea explica de ce anume între doi indivizi, aflați în condiții de mediu relativ identice, numai unul comite la un moment dat acte cu caracter predelictual sau delictual. A devenit banală aserțiunea că între „cauză” și „efect” intervine un factor deosebit, factorul „personalității”, care condiționează și mijlocește producerea efectului. Orice cauză (influențare) se răsfrânge, deci, prin intermediul condițiilor interne (psihice, ale personalității) ale individului. În considerarea „fenomenului culpabilității” este
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
că și această libertatea "precontractuală" nu se poate concretiza oricum ci cu respectarea bunei credințe și a echității. Ca urmare ruperea intempestivă a negocierilor este sancționată, putând atrage obligarea celui care a întrerupt negocierile la plata de daune pe temei delictual. Negocierile se pot purta pe baza unui contract de negociere, numit acord de principiu, prin care părțile se oblige să negocieze un viitor contract. Un asemenea acord de principiu stabilește și obligațiile accesorii care însoțesc obligația principală a părților de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
contracta ci una de a negocia. Deși părțile care negociază nu sunt răspunzătoare de eșecul negocierilor totuși partea care inițiază, continuă sau rupe negocierile contrar bunei-credințe sau care încălcă obligația de confidențialitate răspunde dacă este în culpă. Răspunderea este una delictuală și nu contractuală. Repararea prejudiciului va fi supusă principiului reparării integrale legiuitorul indicând expres o serie de elemente de care se va ține seama la stabilirea acestui prejudiciu: cheltuielile angajate în vederea negocierilor, renunțarea de către cealaltă parte la alte oferte și
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
va atrage răspunderea contractuală a debitorului culpabil și obligarea la plata de daune-interese care de cele mai multe ori sunt evaluate de părți în cuprinsul acestor NDA-uri sub forma unor clauze penale. În absența acestor convenții se va angaja răspunderea civilă delictuală izvorâtă din nerespectarea unei obligații legale. c. Obligația de informare în etapa precontractuală 129. Obligația de informare constă în îndatorirea debitorului de a aduce la cunoștința creditorului acestei obligații un summum de date și informații necesare pentru darea unui consimțământ
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Profesionistul este prezumat ca fiind o persoană pe deplin informată în domeniul său de competență; dimpotrivă contractantului nu depășește domeniul mediu de informare în legătură cu obiectul și conținutul contractelor. • corecte și actualizate. Încălcarea obligației de informare este o faptă de natură delictuală. Neîndeplinirea culpabilă a obligației de informare a partenerului de negociere, dacă acestuia i se cauzează un prejudicie constă în angajarea răspunderii civile. De cele mai multe ori neîndeplinirea acestei obligații este absorbită de un viciu de consimțământ, eroare sau dol întrucât scopul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
anulare. În cazul anulării sau constatării nulității contractului încheiat în formă autentică pentru o cauză de nulitate a cărei existență rezultă din însuși textul contractului, partea prejudiciată poate cere obligarea notarului public la repararea prejudiciilor suferite, în condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie. Confirmarea unui contract anulabil pentru vicierea consimțământului prin dol sau violență nu implică prin ea însăși renunțarea la dreptul de a cere daune-interese. Capitolul 4 Efectele contractului profesional Contractul este cel mai important izvor de obligații. Principalul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
răspunderii contractuale (a daunelor-interese). În materia răspunderii contractuale se recunoaște judecătorului prerogativa de a modifica convenția părților, dar nu cu titlu general ci punctual cu privire la anumite chestiuni, cum este cazul clauzei penale vădit excesive 150 ori al impreviziunii. În materie delictuală, și nu numai, judecătorul poate interveni și reduce suma datorată creditorului-victimă atunci când participă la săvârșirea faptului prejudiciabil. Culpa creditorului în producerea prejudiciului este considerată o cauză exoneratoare de răspundere, totală sau parțială.151 Noul Cod civil legiferează în materie contractuală
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]