14,794 matches
-
adversarii săi l-au acuzat că primejduiește unitatea lui Dumnezeu, caracterul Său simplu și transcendența Sa absolută. Ei chiar fac aluzie la diteism și chiar politeism, pentru că, postulând caracterul necreat al energiilor divine, aceasta înseamnă a nu mai recunoaște o delimitare clară între Creator și creație. În Introducerea sa la tratatele lui Palamas, traduse în volumul al VII-lea din Filocalie 225, Stăniloae reia subiectul în cadrul unei întinse polemici declanșate de Jugie în 1925, prin articolul său „Grégoire Palamas” din Dictionnaire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de ideile de aparență și de disimulare. Metafora grădinii închise (hortus conclusus) care nu putea să nu marcheze imaginarul unui popor izolat timp de secole între malurile unui arhipelag accentuează, la rându-i, simbolistica acestei persona. Imaginarul japonez operează o delimitare severă între înăuntru și afară: sfera intimității (înconjurată de mască, apoi, de frontiera propriei familii, de cea a cercului de prieteni, în fine, de cea a firmei care-și angajează personalul pe viață) și sfera Celuilalt sunt complet separate, dacă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ecologia și să fie extinsă în contextul global. Împreună cu mulți alții, încă din 1990 m-am declarat în favoarea unei economii de piață eco-sociale care, ca cerință necesară presupune o etică globală. Poziția mea se bazează în mod esențial pe două delimitări. În primul rând, delimitarea față de etica principiilor antieconomice, precum cea susținută până azi de către oamenii Bisericii și sindicate: cine impune imperative morale lipsite de raționalitate economică, fără a ține cont de legile economiei, nu vorbește despre morală, ci de moralism
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
extinsă în contextul global. Împreună cu mulți alții, încă din 1990 m-am declarat în favoarea unei economii de piață eco-sociale care, ca cerință necesară presupune o etică globală. Poziția mea se bazează în mod esențial pe două delimitări. În primul rând, delimitarea față de etica principiilor antieconomice, precum cea susținută până azi de către oamenii Bisericii și sindicate: cine impune imperative morale lipsite de raționalitate economică, fără a ține cont de legile economiei, nu vorbește despre morală, ci de moralism. A doua delimitare privește
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
rând, delimitarea față de etica principiilor antieconomice, precum cea susținută până azi de către oamenii Bisericii și sindicate: cine impune imperative morale lipsite de raționalitate economică, fără a ține cont de legile economiei, nu vorbește despre morală, ci de moralism. A doua delimitare privește atitudinea opusă, adică etica succesului lipsită de principii morale, susținută mai ales de manageri obsedați de succes și de economiști lipsiți de conștiință. Cine propagă concepții economice lipsite de norme etice nu sprijină interesul economiei, ci interesele unui reducționism
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de acomodare /224 6.3.3 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada post-adopție Adaptarea /227 6.4 Concluzii /231 Capitolul 7. Opinii, atitudini și comportamente față de adopție /233 7.1 Aspecte teoretice /234 7.1.1 Delimitări conceptuale /234 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori /236 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție /239 7.1.4 Trăirea stigmatizării /243 7.2 Designul cercetării /246 7.3 Rezultatele cercetării /246 7.3.1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
înscrise într-un ciclu al vieții familiale. Succesiunea stadiilor este determinată pe plan intern de solicitările membrilor familiei (ex. nevoile biologice, psihologice, sociale) iar pe plan extern de solicitările impuse la nivel social (ex. norme, expectanțele sociale, constrângerile ecologice)261. Delimitarea dintre stadii are la bază o serie de criterii precum: statusul profesional al întreținătorului de familie/întreținătorilor, structura familiei/numărul de membri, respectiv vârsta membrilor familiei 262. Deși numărul de stadii definite de autorii teoriei în diferitele ei stadii de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
selectivității memoriei și a procesului de uitare. De asemenea procesul de reconstrucție a "poveștii" adopției a putut genera erori în redarea datelor în cadrul interviului narativ. Capitolul 7 Opinii, atitudini și comportamente față de adopție 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție 7.1.4 Trăirea stigmatizării 7.2 Designul cercetării 7.3 Rezultatele cercetării 7.3.1 Percepția asupra parentalității și asupra rolului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilului în familie 7.3.2 Percepția socială a adopției copiilor ca proces 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori 7.3.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social 7.4 Concluzii 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale Este dovedit faptul că, stigmatizarea socială produce efecte profunde asupra persoanelor, periclitând stima de sine, autopercepția, identificarea cu grupul, motivația, performanța, interacțiunea socială și bunăstarea acestora 346. Analizele contemporane asupra acestui fenomen își au rădăcinile în lucrările lui Erving
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care este conținut în singularitatea absolută a diferenței sale absolute. De pildă, o activitate dureroasă sau insuportabilă pentru un individ puțin dotat va fi trăită dimpotrivă de altul ca expansiune fericită a puterilor sau a capacităților sale proprii. O asemenea delimitare calitativă și generală a muncii obiective nu corespunde de altfel nici unei munci reale particulare, ci este o caracterizare medie valabilă pentru un individ mediu, care nu există nici el. Determinarea valorii unui produs, dacă ea trebuie să facă posibil schimbul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
separa până în prezent Universitatea de societate; este, în al doilea rând, această barieră odată doborâtă, irupția tehnicii în chiar sânul Universității și nimicirea acesteia ca loc de cultură. Dată fiind importanța lor, aceste două evenimente trebuie să facă obiectul unei delimitări precise. Suprimarea marginalității specifice Universității este o revendicare explicită a cărei semnificație veritabilă este cu toate acestea mascată de motivațiile ideologice de care se prevalează și care sunt ele însele duble, politice și profesionale. Din punct de vedere politic și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
galilean aplicat cunoașterii omului: expulzarea vieții transcendentale în afara domeniului cunoștinței de către psihologia obiectivistă a comportamentului antrenează refularea sa în "inconștient", sub a cărui titulatură este recuperată de psihanaliză. Psihanaliza este substitutul inconștient al filozofiei, a cărei nobilă sarcină a preia: delimitarea humanitas-ului omului. Preluare imposibilă în lipsa unei metode transcendentale și mai cu seamă eidetice, în lipsa unei delimitări conștiente față de obiectivismul galilean la care, în mod contradictoriu, psihanaliza revine fără încetare. De aceea ea nu a putut construi decât o psihologie bastardă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
refularea sa în "inconștient", sub a cărui titulatură este recuperată de psihanaliză. Psihanaliza este substitutul inconștient al filozofiei, a cărei nobilă sarcină a preia: delimitarea humanitas-ului omului. Preluare imposibilă în lipsa unei metode transcendentale și mai cu seamă eidetice, în lipsa unei delimitări conștiente față de obiectivismul galilean la care, în mod contradictoriu, psihanaliza revine fără încetare. De aceea ea nu a putut construi decât o psihologie bastardă, pe jumătate subiectivă și pe jumătate obiectivistă, o psihologie empirică în care ambiția de a determina
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
15 Capitolul I Familia deschisă 27 1. Mamă singură pe timp de pace 27 1.1. Personal și politic 29 1.2. Public și/sau privat 30 1.3. Familia deschisă 34 2. Starea de fapt 38 3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale 43 3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specifice 45 3.2. Efecte ale structurării familiei asupra copiilor și a părinților singuri 46 Capitolul II Politicile de protecție a maternității și familiei 49 1. Politici publice privind familia monoparentală în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
privat" Distincția clasică dintre public și privat era asociată separării locului de muncă de propria casă (gospodărie). În mod curent, ea este reluată prin circumscrierea locului unde se desfășoară activitatea: acasă (în mediul privat) ori în diverse instituții (în cadrul public). Delimitarea respectivă i-a afectat pe femei și pe bărbați, pentru fiecare fiind circumscrisă prioritar una dintre sfere. Ba mai mult, s-a constituit un mecanism de restricționare funcțională la una dintre sfere. Cum este cunoscut, femeilor le este asociată prioritar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
rolurile extinse în neconcordanță cu resursele, inclusiv cele sufletești (M. Voinea, 1996, p. 79). Specificitatea dificultăților diferă de la o familie la alta, întrucât fiecare - părinți și copii - reprezintă personalități unice, iar relațiile dintre ei au configurații particulare. 3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale 26tc "3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale26" Familia monoparentală este un tip de familie format dintr-un părinte și copilul sau copiii săi, un grup de persoane aflate în relație de rudenie, rezultată prin filiație directă sau adopție. Adesea, este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
inclusiv cele sufletești (M. Voinea, 1996, p. 79). Specificitatea dificultăților diferă de la o familie la alta, întrucât fiecare - părinți și copii - reprezintă personalități unice, iar relațiile dintre ei au configurații particulare. 3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale 26tc "3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale26" Familia monoparentală este un tip de familie format dintr-un părinte și copilul sau copiii săi, un grup de persoane aflate în relație de rudenie, rezultată prin filiație directă sau adopție. Adesea, este abordată ca o abatere de la familia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
au și un ajutor efectiv în îngrijirea copilului, astfel încât să poată urma cursurile și să susțină examenele în condiții bune. Se observă un anume privilegiu în folosirea spațiului, acordându-se un mai mare interval de singurătate, propriu pentru studiu. În legătură cu delimitarea spațiului, este asigurată (mai mult sau mai puțin eficient) și proprietatea asupra bunurilor personale. Toată problematica pe care o înfruntă fetele mame de aici poate fi gândită, la limită, ca o chestiune de spațiu vital. Asupra lor s-a abătut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care ajung să-l subordoneze pe cel în cauză unor relații de putere, independent de opțiunile lui. Acest fapt se poate manifesta de la conformism până la obediență și supunere necondiționată (fizică, volitivă), scopurile fiind impuse ca scopuri personale. Capacitarea presupune o delimitare de contexte în care agentul poate fi dominat, persuadat, controlat, determinat împotriva intențiilor avute; înseamnă a nu te afla în situații de viață în care să fii expus violențelor, amenințărilor, agresiunilor de orice tip. O altă etapă este dobândirea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o avansez este că tipul de educație va tinde către modelul androgin (în concordanță cu feminismul radical liberal). Acest fapt se va datora prezenței nemijlocite a modelului parental (care este ușor de imitat de către copil) și tendințelor de diferențiere, de delimitare față de acesta și de identificare cu persoane de același sex. Astfel, un băiat crescut doar de mama lui este de presupus că va fi mai timid, mai sensibil la context, mai predispus la a intra în relații concordante cu ceilalți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și egali conveneau asupra unui acord prin care renunțau la o parte din libertățile lor - de pildă, la dreptul de autoguvernare -, investind un conducător cu această responsabilitate; ei obțineau în schimb protecția persoanei și a proprietății. Tot pe linia tradițională, delimitarea sferei publice de cea privată permitea tratarea acțiunilor indivizilor în spațiul public, care avea un caracter politic, și considerarea familiei drept un spațiu apolitic, al libertății negative, private, fără amestecul cuiva din afară. Însă tot ce nu apare ca relevant
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
autorităților publice de a dezvolta politici economice stabilizatoare, de data aceasta este contestată chiar voința lor în acest sens, arătîndu-se faptul că guvernanții pot avea chiar un interes contrar, creînd cicluri economice artificiale de natură politică. 1.2. Definiții și delimitări ale sectorului public Înainte chiar de a apuca să reflectăm mai serios asupra factorilor ce ar putea explica existența Statului, prezența acestuia ni se impune tuturor, în forme variate. Numai reconstituind acest puzzle al administrațiilor putem realiza marea lor diversitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cioban își marchează animalele din turmă. Prin acest exemplu extrem putem observa că existența drepturilor de proprietate depinde de reguli de drept și deci de prezența unei autorități care tranșează diferendele, dar și de existența unor procedee tehnice ce permit delimitarea proprietăților. În acest spirit a fost elaborată propunerea creării unei piețe a drepturilor de proprietate aplicată costurilor externe, care a fost numită "piață a drepturilor de a polua"22. Pentru a evita o dominație a polua-torilor aflați în poziție de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
guvernelor trebuie regîndit. Piața serviciilor publice trebuie liberalizată, comprimată, raționalizată și eficientizată. Acestea pot conduce la optimizarea raportului calitate/preț al serviciilor oferite și la satisfacerea consumatorilor într-o măsură mai mare. 2.4. Economie publică locală 2.4.1. Delimitări conceptuale Economia locală este un agregat economic complex, aflat într-un stadiu istoric de dezvoltare, o entitate care reunește, în cadrul și în limitele unui teritoriu dat, o rețea de activități și interdependențe economice variate, cu participarea și pentru satisfacerea, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
investite cu autonomie, cu putere deplină de decizie în problematica regională etc. În această situație, iată ce credem că trebuie făcut: descentralizarea reală și efectivă a activităților, după principalele criterii, care sunt uzul și interesul acestora în eficiența economico-socială generată; delimitarea clară a patrimoniilor de uz și de interes local, regional și național, precum și a competențelor privind administrarea acestora; corelat cu patrimoniul de administrat, e necesară delimitarea clară a necesarului de cheltuieli, pe categorii și capitole, pentru fiecare nivel administrativ (local
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]