1,022 matches
-
o centralizare asupra sinelui, cu satisfacții permanente de sine, admirarea de sine, supraestimarea; 5. intoleranța la frustrare, asociată cu nevoia de putere, de forță; 6. agresivitatea, afirmarea de sine și hipogenialitatea; 7. egocentrismul etic ca sistem de valori în universul delincventului constituit prin: a) valorizarea negativă a dezangajării sociale, prin valorizarea: I. agresivității; II. forței brutale; III. libertății ca dezangajare socială; IV. obiectului pe care trebuie să și-l însușească; b) valorizarea pozitivă a idealizării de sine, a puterii ego-ului: I.
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
onoarea și amorul propriu; II. dominație putere; III. plăcerea, folosirea averii și dorința de a avea; IV. lăcomia de bani, atribuirea și conservarea; V. afirmarea de sine și realizarea scopurilor personale. De-abia cu aceste trăsături structura mintală a minorului delincvent devine organizată, coerentă, reprezintă un Univers al Desocializării, cînd conștiința lui morală și legăturile lui sociale sînt puternic perturbate. Soții Sheldon și Eleanor Glueck au demonstrat încă din 1930 acest lucru, tabelul lor de predicție socială, elaborat prin compararea a
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cînd conștiința lui morală și legăturile lui sociale sînt puternic perturbate. Soții Sheldon și Eleanor Glueck au demonstrat încă din 1930 acest lucru, tabelul lor de predicție socială, elaborat prin compararea a două eșantioane de 500 de minori, unul de delincvenți, altul de nedelincvenți, arătînd că probabilitatea de a obține cele mai mari scoruri de delincvență o au minorii proveniți din familiile lipsite de coeziune (96,9), cei lipsiți de afecțiunea (86,2) și supravegherea mamei (83,2). Un minor care
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
5), nu este supravegheat de mamă (83,2), iar tatăl său își manifestă ostilitatea față de el (75,9), la fel ca și mama sa (86,2), va obține un scor total de 317,8, avînd aproximativ 90% șanse să devină delincvent. Sau dacă un minor face parte dintr-o familie lipsită de coeziune (96,9), unde ambii părinți se văd foarte rar și-și petrec timpul în afara căminului, el va avea 9 șanse din 10 să devină delincvent și numai una
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
șanse să devină delincvent. Sau dacă un minor face parte dintr-o familie lipsită de coeziune (96,9), unde ambii părinți se văd foarte rar și-și petrec timpul în afara căminului, el va avea 9 șanse din 10 să devină delincvent și numai una să rămînă nedelincvent 165. "Nesocializat, nedisciplinat și needucat, în primele sale încercări de a se exprima și de a se forma, copilul recurge la minciună, la șiretenie, la mînie, la ură, la furt, la agresiune, la atac
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru a-și construi sentimentul de securitate, de aprobare pe care această lume a adulților îl asigură, un comportament nonconformist de egoism și delincvență, sperînd că astfel poate cîștiga dragostea și acceptarea părinților săi."166 Încercările de explicare a actului delincvent ca o "reacție agresivă contra angoasei de castrare", ca o "afirmare excesivă a virilității în condițiile fricii în fața pasivității femeii" sau ca manifestare a unei gene criminale dominante în structura eredității par mai degrabă niște exhibiții intelectuale decît explicații științifice
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
exhibiții intelectuale decît explicații științifice. E drept că pot fi constatate aberații cromozomiale la unii infractori sau că sentimentele de inferioritate pot lua și una din formele amintite mai sus, dar asta se întîmplă la un număr foarte mic de delincvenți. Cei mai mulți dintre ei sînt victimele unor medii sociale infestate sau, pentru a vorbi în termenii lui Kurt Lewin, ei sînt copii normali situați însă într-un cîmp psihologic de forțe provocatoare, în care forțele de control sînt slabe sau inexistente
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care îl parcurge un minor de la normalitate la devianță nu este întotdeauna același. În penitenciare pot fi întîlniți copii ce provin din familii bine structurate, care n-au avut probleme școlare și nici nu s-au asociat în bande de delincvenți, ci au furat poate pentru prima oară în viața lor din dorința de aventură, iar alții îndemnați de sărăcie și mizerie, încercînd să-și ajute familia. Pot fi găsiți, de asemenea, adolescenți care, într-un moment de gelozie cruntă, și-
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
viața lor din dorința de aventură, iar alții îndemnați de sărăcie și mizerie, încercînd să-și ajute familia. Pot fi găsiți, de asemenea, adolescenți care, într-un moment de gelozie cruntă, și-au ucis prietena. Aceștia nu prezintă un comportament delincvent organizat, așa cum a fost caracterizat mai sus. Dar asemenea cazuri sînt totuși rare. Marea majoritate a tinerilor arestați au ales calea infracțională pentru că valorile cele mai importante ale unei societăți (familia, școala, munca) au fost complet împrăștiate. Proveniți din medii
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
situat de cele mai multe ori la studiile primare, lipsiți de o formație profesională, șomeri sau rareori angajați și atunci cu salarii ce nu le permit să-și satisfacă nevoile și să facă față tentațiilor oferite de societate -, ei aleg cariera de delincvenți. Motivațiile directe ale comportamentului lor sînt reprezentate de o mixtură între plăcerea de a se bucura de considerația grupului de prieteni, nevoia de excitație și avantajele materiale. Sărăcia și mizeria, îmbinate cu dorința de aventură specifică vîrstei, i-au adus
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
neputință, de mînie pe sine însuși, pe sistem, pe rude, pe infractor, pe Dumnezeu, loc în care victimele găsesc răspunsuri pentru ceea ce li s-a întîmplat și restaurează o anumită ordine în viața lor și a celor afectați de actul delincvent. În sistemul penitenciar actual, justiția nu face decît să "fure" experiențele dramatice trăite de persoanele agresate, să și le asume în numele statului, ignorînd victimele din procesul de pedeapsă, care se simt din jou trădate și nerespectate, nu de infractor de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
delincvența lor fiind consecința unei inalienări ce necesită intervenția terapeutică din spitalele de specialitate, și nu din închisori, unde posibilitățile de tratare medicală sînt reduse (cel mai adesea se prescriu antidepresive, anxiolitice, psihotrope, litium). "Psihiatria nu are vocație pentru tratarea delincvenților. Determinanții psihosociologici sau culturali relevă o sferă privată în care alegerile religioase, politice sau sexuale impun un cadru terapeutic inexistent în închisori."214 Proasta mîncare și igiena precară agravează bolile dentare și așa numeroase la data arestării. Complexității problemelor medicale
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
programul zilnic, pedepsele interne suplimentare generalizate, munca forțată, precaritatea perpetuă a sistemului medical și educațional, dreptul de a lua decizii în privința tratamentului fiecărui arestat etc.). Mai mult decît atît, închisoarea ajunge să controleze justiția, devenind o adevărată întreprindere de făcut delincvenți. Se spune că închisoarea fabrică delincvenți; este adevărat că ea îi readuce în mod aproape fatal înaintea tribunalelor pe cei ce i-au fost dați în grijă. Însă ea îi fabrică în sensul că a introdus în jocul dintre lege
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
munca forțată, precaritatea perpetuă a sistemului medical și educațional, dreptul de a lua decizii în privința tratamentului fiecărui arestat etc.). Mai mult decît atît, închisoarea ajunge să controleze justiția, devenind o adevărată întreprindere de făcut delincvenți. Se spune că închisoarea fabrică delincvenți; este adevărat că ea îi readuce în mod aproape fatal înaintea tribunalelor pe cei ce i-au fost dați în grijă. Însă ea îi fabrică în sensul că a introdus în jocul dintre lege și infracțiune, dintre judecător și infractor
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ierarhie puternică în care supunerea față de colectiv era norma supremă, deținuții nu aveau decît o singură ieșire din această condiție: să devină ei înșiși puncte de generare a acestui malefic mecanism în alte grupuri umane. Acordînd responsabilitate mai mare unui delincvent cu cît gradul lui de periculozitate era mai ridicat, se obținea o subordonare necondiționată față de scopurile autorităților. Supuși terorii și spălării creierelor, deținuții erau apoi mutați în alte pușcării, devenind ei înșiși surse de teroare apte să declanșeze noi cicluri
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
and Mystification, Routledge/Kegan Paul, Londra, 1983. Bozînțan, Octav, Hanul păcătoșilor, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2001. Brezeanu, Ortansa, Minorul și legea penală, Editura All Beck, București, 1998. Brezeanu, Ortansa, Bazele legislative și psiho-sociale ale sistemului de reeducare a minorului delincvent, teză de doctorat, București, 1997. Brezeanu, Ortansa, Integrarea socială post-penalî a infractorilor. Între realitate și perspectivă. Studii de criminologie și penologie, Editura Fundația România de Mîine, București, 1999. Brodie, Allan; Croom, Jane, O'Davies, James, English Prisons: An Architectural History
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
survivre en prison, Éditions Bayard, Paris, 2001. Lhuilier, Dominique; Aymard, N., L'univers pénitentiaire. Du coté des surveillants de prison, Éditions de Sclée de Brouwer, Paris, 1997. Livrozet, Serge, Aujourd'hui, la prison, Éditions Hachette, Paris, 1976. Lombroso, Cesare, Omul delincvent, Editura Măiastra, București, 1992. Lorenz, Konrad, Așa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii, Editura Humanitas, București, 1998. Livadă-Cadeschi, Ligia; Vlad, Laurențiu, Departamentul de cremenalion. Din activitatea unei instanțe penale muntene (1794-1795), Editura Nemira, București, 2002. Lippincot, J.B., Cultural Factors
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
The Invention Of Delinquency, Phoenix Book, The University of Chicago Press, 1969. Petit, Jacques Guy, La prison, le bagne et l'histoire, Libraire des Méridiens, Geneva, 1984. Pop, Octavian, Socializarea și implicațiile ei în apariția și formarea comportamentului predelincvent și delincvent, Editura Ando Tours, Timișoara, 1997. Pop, Octavian, Mediul penitenciar și implicațiile acestuia asupra personalității condamnatului, Editura Mirton, Timișoara, 2003. Pop, Olivian, Trecut și prezent. Centrul de reeducare Găești pe coordonatele devenirii, Editura Ando Tours, Timișoara, 2000. Pop, Olivian, Misiunea bisericii
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
delinquants. Genèse et developpement de la socialisation et de la dissocialité, PUF, Paris, 1972, p. 72. 164 Ibidem, p. 96. 165 Sheldon și Eleanor Glueck, Delinquants en Herbe, Éditions Insomniaque, Lyon, 1956, prezintă un "Tabel de predicție socială", în care propune identificarea delincvenților potențiali pe baza a 5 factori sociali: Clasificare (scor) Rată de delincvență Rată de non-delincvență Nr. total de cazuri Mai puțin de 200 8,2% 91,8% 293 Între 200-250 37,0% 63,0% 108 Între 250-300 63,5% 36
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
În totalitate unor circumstanțe de viață sau voinței unor alte persoane sau instituții cărora nu li se poate opune. Cele mai frecvente exemple de persoană-limită sunt date de transformarea indivizilor din penitenciare, lagărele de prizonieri, persoanele izolate social (emigranți, șomeri, delincvenți etcă. Privațiunea de libertate, care Închide persoana, o va transforma În ceea ce privește manifestările sale exterioare. Ea nu va avea Însă nici măcar posibilitatea de a protesta. Orice abatere de la normele restrictiv-limitative se pedepsește. În aceste condiții, protestul persoanei va avea un caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
izolate, fără de familie, fără ocupație, lipsite de resurse materiale, trebuie asistate, asigurându-li-se condiții corespunzătoare de habitat, hrană, ocupație etc. Se va urmări În special resocializarea acestora, obișnuința de a trăi În colectivitate, de a comunica cu ceilalți. fă Delincvenții ridică probleme serioase și speciale de asistență și Îngrijire. Măsurile aplicate trebuie să aibă un caracter de siguranță și supraveghere atentă. Se va evita contactul Între aceștia, aplicându-se În principal metode de educație specială, de resocializare, activități practice utile
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de persoane: cerșetorii, prostituatele, copiii străzii, alcoolicii, toxicomanii etc. că Situațiile antisociale sunt cazurile extreme ca gravitate, care necesită o atenție sporită, instituirea unor măsuri de siguranță și protecție socială, asistența lor În instituții specializate. Din această categorie fac parte: delincvenții sociopați, grupurile marginale cu potențial infracțional (bandele delictuale de tineri adolescențiă, precum și o categorie specială de persoane reprezentată prin deportați, exilați, prizonieri etc. 26 RELAȚIILE INTERPERSONALE ȘI CONFLICTELE UMANE Cadrul general Psihologia Morală este o psihologie a Întâlnirii și comunicării
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acest comportament pe seama eredității, iar metoda de studiu era studierea arborelui genealogic. O altă teorie a fost cea care făcea legătura între comportamentele deviante și fizicul uman. Exista credința că tipurile musculare (mezomorfe) au mai multe șanse de a deveni delincvenți decât cei cu fizic fin (ectomorf) sau persoanle mai solide (endomorfi). Ulterior aceste modele explicative au fost discreditate. Abordarea psihologică, ca și abordările biologice, face legătura între comportamentul deviant și tipurile de personalitate. Aceste teorii aduc în atenție faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Această teorie vine să contrazică teoriile biologice precum și pe cele psihologice care pun pe seama particularităților fizice sau psihice comportamentul deviant. Teoria aduce în atenție faptul că varietatea subculturilor existente într-o societate poate încuraja sau nu activitățile ilegale. Indivizii devin delincvenți prin asocierea cu persoane care dezvoltă și susțin comportamente deviante. Conduitele individuale depind de reacțiile celorlalți dar și de distanța pe care un individ o întreține față de legile, normele pe care se bazează o anumită ordine socială. Teoria subculturilor delincvente
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
delinvență sau de delincvența de tip urban. (Neamțu, G., Cîmpean I., Ungureanu, C., 1998 p. 37). Există trei tipuri majore de subcultură delincventă prezentă, mai ales, în rândul adolescenților, din mediul urban. Primul tip se bazează pe valori de tip delincvent fiind organizat în scopul obținerii unor foloase materiale - modelul delincvent. Al doilea tip are ca normă de bază violența, membrii grupului se manifestă prin utilizarea forței sau prin amenințare - modelul conflictual. Al treilea model se referă în primul rând la
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]