670 matches
-
satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea este situată în partea de sud-vest a județului Bistrița-Năsăud, la 28 km de municipiul Bistrița și la 28 km de orașul Beclean, într-o zonă preponderent deluroasă, cu altitudini cuprinse între 450-550 m. Amplasarea localității în zona de deal-câmpie și climatul favorabil, au condiționat popularea și apariția unei așezări umane încă din cele mai vechi timpuri. Aici au fost găsite topoare din piatră găurită și ceramică din
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
depozite s-au format sedimentele de solificar, fie direct pe acestea, fie prin remanierea pe versanți, sub formă de deluvii și coluvii Tipurile de sol: soluri brune argilo-iluviale, brune luvice (podzolite), brune eu-mezobazice, regosolurile și solurile antropice. Relieful este exclusiv deluros, cuprinzând în partea estică dealurile de tip subcarpatic (Dealurile Bistriței și dealurile Mureșului), iar în partea vestică colinele înalte ale Câmpiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinței, Colinele Comlodului, Colinele Mădărașului. Aceste dealuri și coline au în general la
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
de stânci care "atîrnă" deasupra Nistrului, defileu, peșteri, monumente de cultură, Mănăstire rupestră (sec. al XI-lea), cascade pe versanții abrupți, pădure de gorun, scumpie, alun și alte specii. Aria naturală protejată de Sta "Țipova" a fost încadrată în etajul deluros de cvercete cu stejar și amestecuri cu tipul de stațiune: Au fost identificate două tipuri de pădure: Mănăstirea Țipova este o mănăstire rupestră de călugări situată în rezervația omonimă. Este situată pe malul drept al râului Nistru. Biserica datează din
Rezervația peisagistică Țipova () [Corola-website/Science/329712_a_331041]
-
colinele joase, cu versanți ondulați, cu diferite grade de înclinare și fragmentare.</br> Din peisajul natural nu lipsesc terasele joase sau abrupturile naturale care dau specific deosebit reliefului. CLIMA Teritoriul localității se înscrie în tipul de climat temperat-continental, specific regiunilor deluroase între 200 și 800 m.</br> Regimul termic este strict legat de altitudine și circulația maselor de aer. Iarna, temperaturile multianuale oscilează în jurul valorii de -2 grade. Primăvara, temperaturile medii lunare sunt mai ridicate cu 6-12 grade, iar toamna, mai
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
într-un hrisov al lui Micea cel Bătrân. În continuare articolul își doreste o descriere fizico-geografică a zonei. Subcarpații apar ca o treaptă de relief între munți și regiunile jose de la exteriorul acestora, fiind constituiți dintr-o asociere de culmi deluroase separate prin văi sau prin depresiuni. Peisajul caracteristic zonei de contact este poziționat în partea central-sudică a României, la vest de Topolog și la est de Bistrița Vâlcii având particularități atât locale cât și regionale care definesc individualitatea Subcarpaților Vâlcii
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
de culoar depresionar. Prin amenajările hidrotehnice lunca și terasele inferioare sunt acoperite de lacurile de acumulare. Indiferent de dimensiunile și de stadiul de evoluție, depresiunile sunt acelea care prin rolul jucat definesc particularitățile geografice- fizice, economice- umane, al întregului ținut deluros subcarpatic. În funcție de trăsăturile lor morfologice locale s-a desfășurat modelarea tuturor dealurilor din jur și în cuprinsul lor s-au păstrat urmele schimbărilor petrecute în decursul evoluției reliefului acestei regiuni. Teritoriul se desfășoară în zona climatului temperat continental, iar prin
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
Câmpia a luat naștere în terțiar prin sedimentele aduse de apele curgătoare din Alpi. Pe direcția est-vest câmpia are o lungime de 400 km și o lățime între 70 și 200 km. La nord și vest câmpia are un relief deluros fiind limitată de munții Alpi, iar la sud de munții Apenini. La est este mărginită de coasta Mării Adriatice, unde Padul se varsă printr-o deltă largă. este regiunea cu populația cea mai deasă și pământul cel mai roditor din
Câmpia Padului () [Corola-website/Science/323091_a_324420]
-
o expresie tristă. Desigur, cele două fortărețe căzuseră. Trase adânc aer în piept, apoi le vorbi repede slujitorilor săi: — Nu vom urma drumul de coastă. Este fluxul de dimineață, așa că zadarnic am porni pe acel drum. Vom merge pe drumul deluros, spre fortăreața de la Tange. Și, descălecând, îi spuse unui servitor: — Cheamă căpeteniile din Atsuta. Omul se întoarse spre mulțimea de pe marginile drumului și răcni destul de tare pentru a se face auzit. Fură trimiși soldați în căutarea conducătorilor. Nu peste mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
adesea puteau fi auziți spunând: — Vom strivi sub tălpi forțele lui Kiso. Dar, pe măsură ce zilele treceau, veștile transmise la comandament nu-i trezeau lui Takeda Katsuyori nici un zâmbet de satisfacție. Dimpotrivă, toate rapoartele erau tulburătoare. — Kiso e încăpățânat. — Terenul este deluros și au mijloace bune de apărare, așa că va fi nevoie de mai multe zile pentru ca avangarda noastră să se apropie. De fiecare dată când auzea asemenea lucruri, Katsuyori își mușca buzele și mormăia: Dacă m-aș duce eu însumi acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
este în Sakamoto, cu trei mii de soldați. Nu mă interesează decât să ajungem acolo în siguranță. Mă rog zeilor să-l ajute pe bietul nostru stăpân. Astfel se încurajau între ei vasalii fideli care mai rămăseseră. Deși regiunea era deluroasă, nu conținea pante foarte abrupte. Se vedea luna dar, din cauza ploii, pământul de sub copaci era noroios, iar drumul, plin de băltoace. În plus, Mitsuhide și servitorii săi erau epuizați. Ajunseseră deja aproape de Yamashima și, de-ar fi putut numai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cu nimic mai puțin bună decât Nene a mea,” își spuse Hideyoshi. În timpul acelui scurt interludiu de meditație, însă, soția lui Inuchiyo terminase de pregătit două sau trei feluri. Îl conduse afară din bucătărie, ducând ea însăși tava. În regiunea deluroasă care se întindea spre citadela de la apus, se înălța un mic pavilion într-un desiș de brazi. Slujutorii întinseră un covor pe iarba de alturi și puseră două tăvi cu mâncare și carafe de sake. — Nu pot măcar să te servesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
și de clopote și de biserica în sine. Totodată, Turnul Principal, care avea o înălțime de aproximativ 60 de metri de la nivelul solului, oferea o priveliște frumoasă în vârf, de ansamblu, asupra satului și a împrejurimilor, fie ele muntoase sau deluroase, și mai încolo, către zona Brașovului. Turnul bisericii din Rotbav s-a prăbușit din motive necunoscute pe 19 februarie 2016, fără a provoca victime, dar distrugând orga bisericii.
Biserica evanghelică fortificată din Rotbav () [Corola-website/Science/333072_a_334401]
-
număr mare în Statele Unite ale Americii și în Canada, unde și-au dus cu ei limba și cultura. Distribuția scoțienilor este eterogenă: în zona centrală (zona industrializată Glasgow-Edinburgh) densitatea populației este de circa 700 locuitori/km², pe când în Highland (regiunile deluroase) de doar 2 locuitori/km².
Scoțieni () [Corola-website/Science/325677_a_327006]
-
a județului Botoșani și de NE a țării, fiind riverană, pe partea dreaptă, Prutului. Aspectul ariei sale este aproximativ dreptunghiular, alungit pe direcție NV - SE, asemănător formei generale a teritoriului comunelor nordice ale județului, determinat de geomorfologia Câmpiei Moldovei (culmi deluroase și văi alungite pe direcția NV - SE, dispoziție impusă, la rândul ei, de structura geologică de monoclin). Această dispoziție generală a reliefului a determinat, din motive practice, direcția drumurilor principale în lungul văilor sau pe direcția mai puțin fragmentată a
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
12% din cea a județului Botoșani. Teritoriul comunei Suharău, privit de la punctul de belvedere „La Carpen”, dintre Comănești și Oroftiana, de pe rama înaltă nordică a Pintenului Ibănești care se continuă mult spre est, prezintă ochilor un peisaj incredibil pentru zona deluroasă a Podișului Moldovei: spre miazănoapte relieful bine împădurit coboară abrupt afundându-se într-o depresiune, alungită de la vest la est, traversată de cursul înșelător de molcom al Prutului. Pe malul drept, “al nostru”, ascunse de vegetația bogată a luncii râului
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
Coasta Morii de la vest de Smârdan, fie cea de pe Dealul Viei din nordul Plevnei, dar ambele spre aceeași direcție, a Comăneștilor. Partea sud-estică și sudică, adică cea de la miazăzi de DN 29A, primește aspectul general al nordului Câmpiei Moldovei: zonă deluroasă silvostepică. Deși are un aspect majoritar colinar poartă denumirea de câmpie datorită utilizării în agricultură. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suharău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
la mama naibii, cu nopți întunecate și tăceri îngrozitoare. Dar, odată ce rămăsese însărcinată, Amanda insistase că viața ei citadină se încheiase. Soluția de compromis o reprezentase Bath-ul. Pe lângă faptul că se afla la jumătatea drumului dintre marele oraș și ruralitatea deluroasă, mai avea și avantajul că se găsea într-un loc despre care Hugo mai auzise vorbindu-se. Existau și trenuri către Londra. Nu că Hugo le-ar fi folosit. El își închipuise c-o să facă naveta până în Islington, unde lucra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
fi identificate. Ele s-ar fi aflat între Terebne și Edinți. Cupcici mai primea locuri, Mihalăuți, la Vadul de Piatră, și alte locuri de cealaltă parte a Ciuhrului, la Vadul de Piatră și la Hacisce Lese, locuri neidentificate din regiunea deluroasă și împădurită între Ciuhur și Racovăț. La 15 iunie 1431, din cele 14 sate întărite lui Cupcici, numai 10 făcuseră parte din moșia acestuia. Acest domeniu nu era unitar. Faptul că un diac al lui Cupcici a scris un privilegiu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la spațiul etno-lingvistic românesc: „Și când veți mai pronunța acest cuvânt, Basarabia, vă rog să nu mai cugetați la un popor abstract și la o țară abstractă. Nu! Să închideți ochii și să vă închipuiți așa simplu - un frumos pământ deluros, întins spre soarele de dimineață ridicat deasupra plaiului uriaș rutean, chipuri de frați peste câmpuri nesfârșite, sunetele graiului dulce moldovean și să țineți minte că această țară e românească și acești oameni nu sunt decât români... De te voi uita
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
DC 151(care unește halta CFR Bădeni cu localitatea PietroșicaCeplenița). Teritoriul administrativ al comunei Scobinți are o suprafață de 7108 ha, iar populația, la recensământul din anul 2002, era de 7533 locuitori. RELIEFUL Comună Scobinți este așezată într-o regiune deluroasa, la limita dintre Câmpia Jijiei inferioare (partea estică) și partea de sud a Podișului Sucevei, subunitatea Dealu Mare - Hîrlău. Dealurile și colinele sculpturale de pe partea dreaptă a Bahluiului (Dealul lui Vodă, Dealul Bisericii) apar sub forma unor măguri izolate, fără
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de aproximativ 345 m), existând și o serie de izvoare, cu debite mai mici, dintre care unele fiind deja captate(La Calabătini). Apele freatice se prezintă că ape de adâncime și ape libere, cantonate în depozite de suprafață. Pe interfluviile deluroase sculpturale, acoperite de material leossoid, pânză de apa freatică se gaseste la adâncimi de 5-10 m și chiar mai mari de 10 m. Pe versanții văilor, întâlnim pânză de apa freatică, în special în treimea inferioară, la adâncimi cuprinse între
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Tulburea, Podisul Delnita, Podisul Maioreasa, Podișul Cosești, Podisul Vlădeni, Podișul Mănșstirea. Datorită faptului că dealurile au în general pante repezi, apele provenite din precipitatii și topirea zăpezilor se scurg foarte repede, transportand materialul de pe “coaste”. Relieful dominant al Ivăneștilor este deluros. Dealurile fie pe versantul drept, fie pe versantul stang al Racove Culmea Racovei, partea Nordică a râului, porneste de la localitatea Racova și străjuiește valea, în paralel cu aceasta, prelungindu-se spre Cursești, Toporăști, Cosești, Valea-Mare și se topește coborând ușor
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Modernizare drumuri Alimentare cu apă Canalizare și stație de epurare Așezarea comunei în Podișul Sucevei, în apropierea confluenței râului Siret cu râul Suceava, a făcut ca în decursul timpului relieful din această parte a podișului să sufere modificări morfologice. Masivul deluros Dragomirna pe care se întinde teritoriul comunei Fântânele este o parte tipică a Podișul Sucevei monoclin cu forme structurale. Podișul Dragomirna este cuprins între culoarele văilor Suceava și Siret. El se înclină ușor spre sud-est în pantă lină. Depozitele vehiniene
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
mămăligari”. În sine, formula nu are nimic iritant. E la fel cum ai spune „oieri” (sau „ciobani”), un alt nume care li se trage românilor de la una dintre ocupațiile predilecte și, În orice caz, mai legată de zona montană și deluroasă unde agricultura devine impracticabilă la scară mai largă, altminteri formulat, În arealul mioritic teoretizat de Lucian Blaga. Ceea ce contează așadar În această desemnare defăimătoare de odinioară este mai degrabă intenția peiorativă și persiflantă. Altminteri, „mămăligar” este o identitate ce trimite
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu canale pentru irigații . În scopul protejarea vetrelor rurale și a culturilor agricole contra inundațiilor, s-au realizat diguri încă din Evul Mediu. Apoi în anul 1976 s-a construit barajul Tansa, (comuna Belcești) folosindu-se pământ excavat din promontoriul deluros estic, pe care l-a diminuat în altitudine cu câțiva metri. Printre diguri menționăm pe cele dintre iazurile Savia I, Savia II, Cicadaia, Plopi și Huc. Suprafața plană a șesului Bahlui este dominată de modificări antropice precum rambleul șoselei și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]