2,580 matches
-
de cânepă (Cannabis sativa) împotriva anemiei, convulsiilor și atrofiei musculare (85, p. 29). Românii din Bucovina uscau floarea de cânepă de vară și o fierbeau „cu miere în holercă tare și curată, ca medicament pentru vătămătură” (13, p. 418). Dr. Dem. E. Paulian enumeră cânepa printre plantele din farmacopeea populară „întrebuințate pe scară întinsă contra afecțiunilor din cadrul medicinei nervoase” (91). în studiul privind Descântecele românilor (1931), la capitolul „Cu ce se descântă ?”, folcloristul Artur Gorovei indică, printre altele, „sămânța de cânepă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au judecat cazul d-lui Filibiliu, precum și corpul profesoral din București. O petiție acoperită de semnăturile a o sumă de profesori, între cari întîmpinăm numele cele mai cunoscute ale corpului didactic din România, precum St. C. Mihăilescu, Angel Dimitrescu, G. Dem. Teodorescu, Dim. Aug. Laurian, Ir. Circa, Dr. Barbu Constantinescu, I. Manliu ș. a., relevă d-lui ministru al instrucțiunii împrejurarea "că pentru întîia dată se ivește cazul ca un învățător pe care judecătorii săi legali (juriul) îl achită, căruia dânșii nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Darby, David (2001) "Form and Context: An Essay in the History of Narratology". Poetics Today 22: 829-852. Genette, Gérard (1972) Discours du récit. Figures III. Paris: Seuil. Harweg, Roland (1968) Pronomina und Textkonstitution. München: Fink. Johnson, Uwe (1983) Jahrestage. Aus dem Leben von Gesine Cressphal. Vol. 4. iunie 1968 august 1968. Frankfurt: Suhrkamp. Prince, Gerald (1985) "The Narratee Revisited". Style 19.3: 299-303. Rothmann, Ralf (2008) Rehe am Meer [2006]. Frankfurt: Suhrkamp. Stanzel, Franz Karl (1981) "Wandlungen des narrativen Diskurses in
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
The Tell-Tale Sign. A Survey of Semiotics, Lisse (Olanda) 1957. Seidler, Herbert, Die Dichtung. Wesen, Form, Dasein, Stuttgart 1965. Șklovski, Viktor, Theorie der Prosa, Frankfurt/M. 1966. Sokel, Walter H., "Das Verhältnis der Erzählperspektive zum Erzählgeschehen und Sinngehalt in ,Vor dem Gesetz', ,Schakale und Araber' und ,Der Prozeß'", Zeitschrift für deutsche Philologie 86 (1967), 267-300. Spencer, Theodore, "Introduction to the First Edition", în: Stephen Hero, ed. J. Slocum și H. Cahoon, Londra (1944), 1969, 13-24. Spielhagen, Friedrich, Beiträge zur Theorie und
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
trecut indică deci apariția unui narator în cadrul poveștii. Otto Ludwig, "Thesen zu den Tempora im Deutschen", Zeitschrift für deutsche Philologie 91 (1972), 58-81, vezi mai ales 68. 117 Heinrich Hoffmann, Der Struwwelpeter, Frankfurter Originalausgabe, f.a., "Die gar traurige Geschichte mit dem Feuerzeug", 4. 118 Ludwig, "Thesen...", 69. 119 Ibid., 74. 120 Vezi W.J.M. Bronzwaer, Tense in the Novel. An Investigation of Some Potentialities of Linguistic Criticism, Groningen, 1970, 120-121. 121 Cîteva dintre observațiile lui Hamburger din prima ediție a Logik
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Französischen und Italienischen, Marburg, 1928, 81-82. 177 Vezi K. Hamburger, Logik, 144-145. 178 Vezi Winfried Kudszus, "Erzählperspektive und Erzählgeschehen in Kafkas "Prozeß"", DVjs 44 (1970), 306-317 și Walter H. Sokel, " Das Verhältnis der Erzählperspektive zum Erzählgeschehen und Sinngehalt in "Vor dem Gesetz", "Schakale und Araber" und "Der Prozeß"", Zeitschrift für deutsche Philologie 86 (1967), mai ales 267-276. 179 Vezi Paul Hernadi, Beyond Genre, 161 ș.u. 180 Vezi Wolfgang Wickardt, Die Formen der Perspektive in Charles Dickens' Romanen, ihr sprachlicher Ausdruck
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
3, pp. 261-286. Kasl, S.V. (1996), „The influence of the work environment on cardiovascular health: A historical, conceptual and metodological perspective”, Journal of Occupational Health Psychology, 1, pp. 42-56. Nefiodow, L.A. (1997), „Der Gesundheitsmarkt - Die zukuenftige Lokomotive der Wirtschaft. Auf dem Weg zum sechsten Kondratieff”, Gdi impuls, nr. 3, pp. 13-22. Pitariu, H. (1996). „Inginerii în contextul tranziției social-politice: aspecte ale stresului ocupațional”, în S. Chelcea și D. Bratu (coord.), România, accelerația tranziției, Editura INI, București. Pitariu, H. (2000), Managementul resurselor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de George Coșbuc, Gheorghe din Moldova, Petre Dulfu, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Mihai Codreanu, Ion Minulescu, Panait Cerna, Mateiu I. Caragiale, P. Zosin, N. Țimiraș, D. Th. Neculuță, I. Păun, Barbu Lăzăreanu, Const. Z. Buzdugan, Mircea Dem. Rădulescu ș.a. Proza, în bună măsură reprezentată tot de texte retipărite, este semnată J. Neagu, I. Al. Brătescu-Voinești, I. Adam, Emil Gârleanu, Dimitrie Anghel, N. N. Beldiceanu, I. Maxim, Alexandru Vlahuță, Pavel Marcu. Din sectorul publicisticii sunt de reținut numele lui
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
ș.a., portrete succinte ale unor personalități politice și culturale, amintiri literare (despre I. Păun-Pincio, Tr. Demetrescu sau I. L. Caragiale), anecdote și ecouri din viața scriitorilor etc. Versuri dau D. Th. Neculuță, Radu D. Rosetti, I. Costin, Tr. Demetrescu (în 1895), Dem. Moldoveanu, Adrian Verea, A. Steuerman, Virgiliu N. Cișman, Gheorghe din Moldova, N. Burlănescu-Alin, N. Gr. Mihăescu-Nigrim, Alexandrina Mihăescu, C. Xeni, C. Sandu-Aldea, P. Vulcan, Adrian Milan, G. Tutoveanu, G. Russe-Admirescu, N. Vermont, D. Nanu, D. Teleor, Eugen Herovanu, C. Z
ADEVARUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
specialiștilor, teoreticienilor, politicienilor etc. care scriu despre arhitectură și urbanism În perioada specificată vorbesc despre lipsa acută de locuințe onorabile pentru majoritatea locuitorilor capitalei. Printre alții, urbanistul Cincinat Sfințescu, istoricul Nicolae Iorga, politicianul Constantin Argetoianu, ex-primari ca Vintilă Brătianu sau Dem.I. Dobrescu și chiar arhitecți ca Marcel Iancu. Mulți dintre acești autori dezvoltă o adevărată reacție organică Împotriva sărăciei și mizeriei din zonele adiacente centrului și se lansează În diatribe Împotriva „politicii” vremii care nu Întreprinde nimic pentru a remedia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că nu-ți faci datoria față de semenii tăi. O morală ciudată care ne face să ne fie milă de punga proprietarului și să fim nepăsători față de viața chiriașului său care trăiește Într-o cloacă oribilă și care plătește «chiria morții». (Dem I Dobrescu, Viitorul Bucureștilor, 1934, p. 35). În alocuțiunea de deschidere a Întâlnirii istoricilor români și maghiari care a avut loc la Academia Maghiară, Budapesta, 1998. FILENAME \p C:\Carti\Anuarul IRIR\Anuar IRIR unit.doc PAGE 1
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Literatur Lexikon, 1988-1992). Numeroase alte studii aparțin cercetării artei și mentalității populare românești, grecești, albaneze, turcești, văzute în contextul spațiului cultural balcanic. SCRIERI: Frauen als Vermittlerinnen des Westeuropaïschen Einflusses in Rumänien um die Jahrhundertwende, în Die Stellung der Frau auf dem Balkan, îngr. N. Reiter, Berlin, 1987; Die Volksbücher Bertoldo und Mythologikon Syntipas und ihre Geschichte in Südosteuropa (în colaborare cu M. Skowronski), Frankfurt am Main, 1992; Mythologikon Syntipas, Bertoldo, Genoveva. Zur Geschichte der Volksbücher und ihre Leserschaft in Südosteuropa, Frankfurt
MARINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288034_a_289363]
-
D.[umitru] (27.V.1860, București - 1.V.1909, București), versificator, prozator și ziarist. După absolvirea liceului intră în gazetărie, fiind mai întâi corector la câteva ziare, apoi înființând periodicele „Zorile” (1884), „Foarfeca” (1888, împreună cu Dem. Rocco), dar mai cu seamă ca redactor la „Ciulinul” (1884) și „Universul” (1884-1909). A debutat cu versuri la „Portofoliul român” (1881) și a continuat să publice în diverse gazete, însă cele mai substanțiale colaborări i-au apărut în periodicele al
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
Franța ale lui Matila C. Ghyka ș.a. În prezentarea istoriei esteticii, autorul s-a oprit asupra unor contribuții datorate unor autori precum Dimitrie Cantemir, C. Diaconovici-Loga, Samuil Micu, Ion Budai-Deleanu, apoi Mihai Eminescu, Ioan Slavici, V. Conta, G. Coșbuc, G. Dem. Teodorescu, Mihail Dragomirescu. Începuturile gândirii estetice în gândirea românească (1968), apoi Geneza ideilor estetice în cultura românească (secolele XVI-XIX) (1972) și Pagini din istoria esteticii românești (1998) se doresc a fi excursuri în istoria esteticii românești până la sfârșitul secolului al
ILIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
Române. Pe lângă articolele din tinerețe despre folclorul haiducesc basarabean (Razboiniki Bessarabii v rasskazah o nih), apărute în „Etnograficeskoe obrozenie” (1896) și alături de comentariile pe marginea unor creații și credințe populare românești, prilejuite de culegerile lui S.Fl. Marian și G. Dem. Teodorescu, I. a oferit cititorilor ruși o reprezentativă culegere de basme, într-o îngrijită tălmăcire, Skazocinâe sokrovișcea zabâtogo ugolka. Sobranie rumânskih skazok i leghend (1902), contribuind astfel la difuzarea și în Răsăritul Europei a bogatului fond de creații în proză
IAŢIMIRSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
determină și delimitarea disciplinei care îl studiază în relație cu etnografia. În felul acesta, este depășită, ca și la A.I. Odobescu, faza admirației exclamative față de creația populară. Folclorist modern, H. formează o școală de prestigiu, din care fac parte G. Dem. Teodorescu, Lazăr Șăineanu, S.Fl. Marian ș.a.; între elevi se află și culegători de folclor, iar în revistele pe care le conducea, apar unele dintre cele mai semnificative texte publicate în epocă. Totodată, el inițiază metoda chestionarului indirect, reușind să
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
nu ofer) nimic nou, si nu necesit) nici un concept distinct. Termostatul și cuptorul au fuzionat. Ei au devenit unul și același lucru. Nu exist) noțiune a factorului care exercit) controlul separat) de actorul supus controlului. Cu tristețe, trebuie s) c)dem de acord cu Charles McClelland: în egal) m)sur), Kaplan a popularizat teoria sistemic), dar a și ocultat-o (1970, p. 73). Lucrarea să e mai mult o abordare și o taxonomie, decât o teorie. Ins) abordarea e atat de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a fost descris) în Statele Unite ca reprezentând eventual un prim pas important c)tre înțelegeri mai cuprinz)toare, care ar putea spori șansele de menținere a p)cii. În același spirit, s-a afirmat c) noi nu putem s) sc)dem vigilenta, pentru c) obiectivele Uniunii Sovietice au r)mas aceleași (cf. Rusk, 13 august 1963). Întrucât ele trebuie s) se bazeze, cu referire la propria lor securitate, pe propriile lor mijloace, ambele ț)ri sunt circumspecte în privința întreprinderilor comune. De vreme ce
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
der Nationenbildung im Mittelalter. Ergebnisse der Marburger Rundgespräche 1972-1975, Hrsg. von H. Beumann und W. Schröder (Nationes. Historische und philologische Untersuchungen zur Entstehung der europäischen Nationen im Mittelalter. Band 1), Sigmaringen, 1978. • G. Kristó, Die Geburt der ungarischen Nation (Aus dem Ung. von T. Schaefer), Herne, 2000. • S. Gawlas, Die mittelalterliche Nationenbildung am Beispiel Polens, în Mittelalterliche nationes - neuzeitliche Nationen. Probleme der Nationenbildung in Europa, Hrsg. von A. Bues und R. Rexheuser (Deutsches Historisches Institut Warschau. Quellen und Studien. Band 2
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1-38, 245-266. • B. Zientara, Nationale Structuren des Mittelalters. Ein Versuch zur Kritik der Terminologie des Nationsbewusstseins unter besonderer Berücksichtigung osteuropäischer Literatur, în „Saeculum“, 32, 1981, p. 301-316; idem, Fruehzeit der europäischen Nationen. Die Entstehung von Nationalbewusstsein im nachkarolingischen Europa, Aus dem Polnischen von J. Heyde, Mit einem Vorwort von K. Zernack (Deutsches Historisches Institut Warschau), Osnabrueck, 1997. • H. Fritze, Corona Regni Bohemie. Die Entstehung des boehmischen Königstums im 12. Jahrhundert im Wiederspiel von Kaiser, Fürst und Adel, în Ders., Frühzeit zwischen
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
roumaine, în „Balkan Studies“, 16, 1975, 2, p. 191-216. Și aici se pune în dezbatere fondul comun balcanic și tradiția bizantină și neogreacă. Subliniind necesitatea studiului interdisciplinar în balcanologie, o interesantă abordare are și Miroslav Vukelic, Die städtische Kultur auf dem Balkan (XV.-XIX. Jahrhundert), in „Balkan Studies“, 29, 1988, 2, p. 351-358. • Al. Duțu, Les livres de délectation dans la culture roumaine, în RESEE, XI, 1973, 2, p. 307-325. Nu ar trebui uitate, din această ecuație, tipografiile grecești ori presa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
naționalităților din Bucovina, pe temeiul unui cadastru național, ce recenza electoratul pe grupe naționale. În realizarea înțelegerii între naționalitățile din Bucovina s-a avut în vedere modelul celei • John Leslie, Der Ausgleich in der Bukowina 1910. Zur österreichischen Nationalitätenpolitik vor dem Ersten Weltkrieg, in Geschichte zwischen Freiheit und Ordnung. Gerald Stourtz zum 60. Geburtstag, volum editat de Emil Brix, Thomas Fröschl, Josef Leidenforst, Graz, 1991, p. 127, 137-139. • Stenographische Protokolle des Bukowiner Landtages, X. Wahlperiode, V. Session, 3. Sitzung vom 16
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
auf denen „Brot“ stand, durch Moskau und pumpten „Auspuffgase in den Laderaum, wo nackte Häftlinge bündelweise zusammengebunden lagen, bis die Ladung bereit für die Sarggrube war.“4 Soviel hier zur kommunistischen Gerechtigkeit und zum sozialistischen Menschheitsideal im frühen Sowjetstaat, der dem rumänischen kommunistischen Staat nach 1944 als Modell diente. Selten waren die Voraussetzungen für eine Machtübernahme durch eine politische Gruppe in der Neuzeit ungünstiger, als sie es in Rumänien für die Kommunistische Partei in der Zeit zwischen 1944 und 1947 waren
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Voraussetzungen für eine Machtübernahme durch eine politische Gruppe in der Neuzeit ungünstiger, als sie es in Rumänien für die Kommunistische Partei in der Zeit zwischen 1944 und 1947 waren. Es gab • Im Februar 1922 wurde sie aufgelöst, ihre Funktionen wurden dem Innenministerium (GPU) übertragen. Ihr erster Leiter war F. E. Dserschinski. • KANTERIAN, Edward: Das Lächeln der Tscheka. Donald Rayfield über Stalin und seine Henker. Rezension des Buches Donald Rayfield: Stalin und seine Henker. München 2004, NZZ Nr. 173 v. 28.07
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Lande -, waren die Faktoren, die dagegen sprachen, zahlreich. Sie lassen sich in mehrere Kategorien einteilen. Die rumänische Bevölkerung hegte, bis auf wenige Ausnahmen, von kommunistisch Gesinnten und einigen Vertretern der ukrainischen Gruppe in der Bukowina abgesehen, ein tiefes Mißtrauen gegenüber dem russischen (nach 1917 sowjetischen) Staat. Diese Haltung hat eine lange Tradition: ich möchte dafür nur einige Beispiele nennen: Die Abtretung Bessarabiens 1812 im Rahmen des türkisch-russischen Friedens von Bukarest an Rußland schuf in der Moldau Unzufriedenheit und Mißtrauen, man sah
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]