1,026 matches
-
capăt un nimic sub care se tânguie o umbră ar putea prea bine să tragă de capătul celălalt precum marea de valul izbit de mal dar trupul său descompus în nisip fără să știe îl arde pe tălpi prea multă demagogie ar zice nebunul sub inconștiența privirilor de alături Referință Bibliografică: nebunul, un trecător anonim / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2189, Anul VI, 28 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NEBUNUL, UN TRECĂTOR ANONIM de TEODOR DUME în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373133_a_374462]
-
personajele aservite sistemului, fie din rândurile țăranilor, fie intelectuali, sau securiștii și agenții de partid, sunt prezentate prin faptele lor, lipsite de scrupule, oameni, în genere inculți, imorali, manifestând sadism în a-și atinge scopurile politice. Biografii contrafăcute, declarații sforăitoare, demagogie și minciună, alcătuiau profilul omului nou, dăruit construcției comunismului: “Subsemnatul Vraciu I. Tudor, născut la data de 15 februarie 1910, în satul Pupezi, județul Bacău, dim părinții Ion și Natalia, oameni săraci crunt exploatați de către boierul Bragheș, declar pe propria
IMPOSTORUL- ARTA ÎNFRÂNGERII DE SINE- VIOREL SAVIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373132_a_374461]
-
luptele duse de el pentru promovarea acestora. Dădu organiza ședințe în cartierele evreiești, ședințe la care veneau conducători ai obștei, precum și români din cercurile democrate. Dădu era la înălțime că orator, el deschidea și conducea ședințele în mod elocvent, fără demagogie; știa să-și concentreze spusele și activitatea în problemele care interesau publicul, si astfel inspiră oamenilor sentimentul că se lucrează pentru ei și că pot speră într-o inbunătățire a situației lor. Tot astfel a acționat și în funcțiile pe
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
fond li se adaugă îngrijorările conjuncturale: o recoltă slabă în 1928 și o piață internă care se resimte din cauza taxelor cămătărești. În 1931, cursul grîului se prăbușește, prețurile proprietarilor rurali cad. Agricultorii înglodați în datorii nu pot face față angajamentelor. Demagogia politică învinge preocuparea pentru raționalitate. În noiembrie 1931, guvernul decretează un moratoriu, apoi, la 19 aprilie 1932, promulgă o lege care introduce reducerea datoriilor mergînd pînă la 40% din sumele datorate. Căderea încasărilor Trezoreriei se accelerează. Cum să-i plătești
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mai eficient decît o ocupație străină. Trăim cu toții sub călcîiul aceleiași cizme (călcîi e destul, nu mai avem nevoie de calificative). Aceeași absență a drepturilor elementare, același dispreț față de om, aceeași minciună nerușinată peste tot. Peste tot sărăcie, haos economic, demagogie, nesiguranță și teroare". Termenul de demagogie asociat celui de nesiguranță definește starea de teroare. Cele două mesaje, unul adresat lui Ceaușescu și altul participanților la conferința de la Belgrad, subliniază neaplicarea principiilor de la Helsinki și ale Constituției. Sfidarea adresată lui Ceaușescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Trăim cu toții sub călcîiul aceleiași cizme (călcîi e destul, nu mai avem nevoie de calificative). Aceeași absență a drepturilor elementare, același dispreț față de om, aceeași minciună nerușinată peste tot. Peste tot sărăcie, haos economic, demagogie, nesiguranță și teroare". Termenul de demagogie asociat celui de nesiguranță definește starea de teroare. Cele două mesaje, unul adresat lui Ceaușescu și altul participanților la conferința de la Belgrad, subliniază neaplicarea principiilor de la Helsinki și ale Constituției. Sfidarea adresată lui Ceaușescu este feroce: Paul Goma propune președintelui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sistemul opus al domniei maselor amăgite au învins sistemul oligarhic, acele state au șovăit, pierind între tirania sabiei și dezordinea completă. în vremea lui Pompei cel Mare vechile si înfloritoarele state grecești deveniseră cuiburi de bandiți în prada unei destrăbălate demagogii. Asemenea, e numai pe jumătate adevărat exemplul adus din istoria noastră. În realitate coroana se moștenea în timpii noștri de glorie înlăuntrul unei singure familii, a celei domnești. Basarabii au stăpânit în Muntenia în mod esclusiv, în cele două ramuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Drăculești) până la începutul secolului trecut, în Moldova neamul Mușatin se stânge cu soția lui Alexandru Lăpușneanu. Va să zică iarăși oligarhie. Sigur este că românii n-au cunoscut în țările noastre absolutismul, dar tot astfel n-au cunoscut până în zilele noastre nici demagogia. Căci deosebirea între democrație și demagogie e tot atât de mare pe cât e între monarhia absolută și despotism, între beiul de Tunis sau șahul Persiei și Frederic II din Prusia sau Iosif II din Austria Puterea o aveau și unii și alții
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Moldova neamul Mușatin se stânge cu soția lui Alexandru Lăpușneanu. Va să zică iarăși oligarhie. Sigur este că românii n-au cunoscut în țările noastre absolutismul, dar tot astfel n-au cunoscut până în zilele noastre nici demagogia. Căci deosebirea între democrație și demagogie e tot atât de mare pe cât e între monarhia absolută și despotism, între beiul de Tunis sau șahul Persiei și Frederic II din Prusia sau Iosif II din Austria Puterea o aveau și unii și alții, dar cei dentîi o priveau ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ziarului francez. "Sînt în stânga italiană și în cea română mulți oameni cari se cred considerabili și cari sânt de o egală neînsemnătate pentru ca să fie cu putință de-a-i satisface pe toți. Egala și cumplita neînsemnătate prin care se disting toți demagogii din lume: iată răul cel mare care bântuie societățile moderne. Căci, într-adevăr, daca un Giani devine ministru, de ce n-ar fi Pătărlăgeanu, daca devine acest din urmă, de ce nu și Fundescu, Costinescu sau Orășanu; daca Orășanu, de ce nu Carada
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
seamă în urma ultimei campanii, se interesează orice român care să îngrijaște serios de viitorul țării aceșteia. {EminescuOpXI 144} Rezerva noastră mai provenea și din convicțiunea că, mai curând sau mai târziu, capul statului va ști a feri armata de loviturile demagogiei, căci aci nu mai poate fi cestiune de constituționalism, Domnitorul fiind capul suprem al armatei. Nu vom enumera aci toate faptele din trecut cari constituie atâtea lovituri serioase date instituțiunei noastre militare, ci ne vom ocupa de una singură, care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sau de ură. Douăzeci și patru de ani au trecut de atunci, aproape toate dorințele Adunării-mume au devenit realități; dar pe lângă ele s-au realizat si lucruri pe cari ea nu le-a dorit și nu le-a prevăzut: nașterea unei veninoase demagogii, lipsită de conștiință, și contractarea din partea acesteia a unor imense datorii publice, apoi, ca urmare, secătuirea contribuabililor prin contribuții directe și indirecte, stingerea claselor pozitive și sărăcirea deplină a țăranului! Dar, cu toată demagogia și cu toate datoriile publice, Unirea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le-a prevăzut: nașterea unei veninoase demagogii, lipsită de conștiință, și contractarea din partea acesteia a unor imense datorii publice, apoi, ca urmare, secătuirea contribuabililor prin contribuții directe și indirecte, stingerea claselor pozitive și sărăcirea deplină a țăranului! Dar, cu toată demagogia și cu toate datoriile publice, Unirea, odată proclamată, s-a întărit din ce în ce și, de douăzeci de ani de când o avem în mod definitiv, Moldova, care-a alergat cu inima plină de încredere, cu francheță și cu lealitate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
influență morală și - o, minunea minunilor și meșteșug al scamatoriei! - guvernul are majoritatea în Parlament! E trist că o țară al cărei trecut e atât de bogat în caractere, care a produs atâția eroi, atâția oameni vrednici, a ajuns prin demagogie la așa hal; dar, astfel stând împrejurările, "Romînul" ne va da voie să facem și să mănținem deosebirea între țara lui Ștefan și a lui Mircea, din a cărei sâmbure născător a răsărit un codru de lauri, și între țara
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zilele dormind și nopțile prin Bal-Mabille. Nu e deosebire de țară și țară, ci de generație și generație; și, daca n-am avea speranță că poporul românesc își va veni în fire și va începe a distinge minciuna și golul demagogiei de adevăr și de ideea serioasă a unui stat bine organizat, am arunca condeiul pustiei, lăsând ca opinia publică să se formeze prin benemerentele Nichipercea. Noi sfătuim pe confrații de la "Romînul", în chiar interesul lor, de-a se abține de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ilicite sau imorale. Și-ntr-adevăr, puțin după asta, de unde, pîn-acum un an, oamenii roșiilor erau niște ambițioși incapabili, trădători de patrie, [oameni de uliță], d-alde Pătărlăgeni și Mărgăritești, deodată - o, minune! - deveniră dulcii Pătărlăgeni, mari patrioți, iar conservatorii deveniră: reacție, demagogie reacționară, opoziție înveninată, oarbă și pătimașă, ba nu ne-am fi mirat să ni se citeze chiar popa Tache, om de electorală încredere a prințului Dim. Ghica sau... afacerea Crawley, pe care tot onorabilul Centru o cunoaște mult, cu mult
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Din momentul în care nu mai îndeplinesc nici un rol în viața socială a statului albinelor sânt înlăturați. Astfel societatea albinelor are revoluțiile ei. Ca dovadă însă despre înțelepciunea înnăscută a naturii, alături cu cea câștigată a omului, trântorii societății omenești, demagogii, cari nu îndeplinesc nici un rol în viața statului decât acela de-a trăi din esploatarea și amăgirea mulțimii, nu împărtășesc soarta colegilor lor din statul albinelor. Trăind din avutul comun fără a produce nimic, plătesc cu fraze și cu neliniștirea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-ale unui coleg al dumnealor. pag. 48. Acum nu se mai scriau cărți, căci nu era om care să aibă timpul și voința de-a le ceti. Societatea era lăsată în mînele celor ce scrieau gazete. Iată și caracterizarea demagogiei: "Demagogia, zice Proudhon, este ipocrizia progresului. Școala demagogiei o găsim la Atena antică, la Roma ca la Paris, ca în toate centrurile activității omenești. Această școală are tradițiile, doctrina, sistema și învățămîntul său, care-i este propriu. Ea procede cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Acum nu se mai scriau cărți, căci nu era om care să aibă timpul și voința de-a le ceti. Societatea era lăsată în mînele celor ce scrieau gazete. Iată și caracterizarea demagogiei: "Demagogia, zice Proudhon, este ipocrizia progresului. Școala demagogiei o găsim la Atena antică, la Roma ca la Paris, ca în toate centrurile activității omenești. Această școală are tradițiile, doctrina, sistema și învățămîntul său, care-i este propriu. Ea procede cu tact; dibăcia nu-i lipsește. Pe profesorii demagogiei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
demagogiei o găsim la Atena antică, la Roma ca la Paris, ca în toate centrurile activității omenești. Această școală are tradițiile, doctrina, sistema și învățămîntul său, care-i este propriu. Ea procede cu tact; dibăcia nu-i lipsește. Pe profesorii demagogiei, Lamartine îi găsește în "redactori de gazete, în pamfletari politici, oratori de cluburi, puteri cari nu se pot acredita la începutul revoluțiilor decât prin exagerațiile principiilor ce profesează". Oamenii demagogiei sânt aceeași pretutindenea și în toate epocele. Publiciști îndrăzneți pentru că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ea procede cu tact; dibăcia nu-i lipsește. Pe profesorii demagogiei, Lamartine îi găsește în "redactori de gazete, în pamfletari politici, oratori de cluburi, puteri cari nu se pot acredita la începutul revoluțiilor decât prin exagerațiile principiilor ce profesează". Oamenii demagogiei sânt aceeași pretutindenea și în toate epocele. Publiciști îndrăzneți pentru că sânt inconsecuenți, autori fără renume, profesori fără catedre, patrioți fără patrie, apostați de alte credințe, advocați fără cauze, ambițioși cu aspirații mai mari decât valoarea și capacitatea lor, junimea ușoară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu aspirații mai mari decât valoarea și capacitatea lor, junimea ușoară de ani și de cugetări, cu vederi scurte și pretenții nemărginite. Presa și întrunirile publice sânt care-i fac să trăiască. {EminescuOpXI 255} Elementele din cari se compun legiunile demagogiei sânt varii și stranii: industriași artiști fără talent, meseriași fără meserie, postulanți fără posturi, militari fără corpuri și oameni cari și-au risipit averile și caută în revoluții mijloace nouă de risipă, populația flotantă, c-un cuvânt gunoiul societății. "Criminali
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fac miniștri, deputați, directori de drum de fier, directori de Bancă Națională, arendași de moșii ale statului etc. etc. Nu e de mirare dacă bugetul cheltuielilor statului a crescut în trei ani cu 34 procente. Iată dar prețioasa descriere a demagogiei franceze coprinsă în volumul I al operei d-lui Teulescu, o descriere care se potrivește din punct în punct cu reversibilii noștri patrioți, minus, cum am zis, energia caracterului francez. Patrioții noștri sânt meschini, pe când la cei franceji găsim răul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
chezășie ș. a. m. d. Iată lucruri pe cari nu le-a votat Adunarea ad-hoc și care nu stau nici în Constituția actuală. Lupta, așadar, nu e între principii, ci între pretextarea mincinoasă de principii cu care s-acopăr turpitudinile unei demagogii corupte și între realitatea instituțiilor liber[al]e pe care le cere țara și noi. Oare o mai cuteza "Romînul" a nega conservatorilor paternitatea instituțiilor liberale și după aceste citate? O mai cuteza să vie cu povești de la Anadan Babadan
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tot cam atâta e de când spune "Romînul" zilnic neadevărul c-ar fi existând reacție în țară. Există într-adevăr o luptă și n-o tăgăduim. O luptă între ideea unui stat cu instituții liberale și solid organizat și între o demagogie lacomă de câștig fără muncă care a azurpat numele de partid politic, făr-a fi decât o societate de neomenoasă exploatație a poporului românesc. [ 25 iulie 1880] ["ÎN N-RUL DE IERI AM ARĂTAT... "] În n-rul de ieri am arătat, destul de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]