826 matches
-
final, http://www.presidency.ro/static/ordine/ RAPORT FINAL CPADCR.pdf, p. 175. 12 Aurel Sergiu Marinescu, Prizonier în propria țară, volumul III, Editura Vremea, București, 1997, p. 69. 13 Ibidem, p. 81. 14 Florian Banu, Anchetele Securității strategie și tactică în "demascarea dușmanilor poporului în Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Securității, Editura Nemira, București, 2004, p. 61. 15 Hannah Arendt, Originile Totalitarismului, Editura Humanitas, București, 1994, p. 558. 16 Ion Mihai Pacepa, Orizonturi roșii. Amintirile unui general de securitate, Editura
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
victime ale traficului. În cadrul acestor societăți, care au ajuns, de altfel, la un nivel de democrație la care sunt respectate principiile universale ale drepturilor omului, autoritatea legii și responsabilitatea puterii față de cetățeni, democratizarea poate fi înțeleasă ca un proces de demascare, desființare și eliminare a sectoarelor nedemocratice ascunse. Contradicția dintre ideal și acestea din urmă reprezintă motivul pentru care studierea lor este un bun punct de plecare în înțelegerea procesului de democratizare. Mecanismele care permit disimularea sectoarelor ascunse impun standarde duble
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ceresc ignorant și neputincios stăpînește Pămîntul; În ambele cazuri, un MÎntuitor trebuie să vină să salveze omenirea și trebuie să treacă prin suferință pentru a o putea mîntui; În ambele cazuri există o Pleromă necunoscută, transcendentă, și, În ambele cazuri, demascării falsei transcendențe Îi urmează un nou regim al lumii. Și totuși viziunea pe care o are Shelley asupra lumii este mult diferită de cea a gnosticilor: oamenii vor fi cu toții mîntuiți, iar Pămîntul va cunoaște o transfigurare cînd va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
câte o zi sau mai mult și alte metode de tortură nemaiauzite până acum și pe care acum o minte omenească normală nu le poate concepe. Secondat de un lot de călăi și discipoli mimetici (care nu au trecut prin demascare și spovedanie neagră și care nu s-au autopângărit, fiind În ipostaza unor „purificatori” degenerați), Țurcanu a experimentat forme inovatoare de tortură fișate În dosarul macabru dispărut odată cu executarea autorului lor. Comparând fenomenul Pitești cu alte metode de reeducare, Banu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
morale de la Aiud, comportamentul uman are doar două limite extreme: ticăloșia lașă și eroismul sublim, Între ele existând variate comportamente care nu trebuie blamate atât timp cât nu ating limita de jos. Reeducarea avea patru etape, fiecare reprezentînd o „bolgie” specializată. Prima, demascarea externă, consta În obligativitatea victimei de a deconspira ceea ce tăinuise la ancheta oficială. Torționarul avea În această etapă funcția unui duhovnic „negru”, spovedania victimei trebuind să fie o inventariere a unor culpe politice apte să satisfacă auditoriul. Cea de-a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În obligativitatea victimei de a deconspira ceea ce tăinuise la ancheta oficială. Torționarul avea În această etapă funcția unui duhovnic „negru”, spovedania victimei trebuind să fie o inventariere a unor culpe politice apte să satisfacă auditoriul. Cea de-a doua etapă, demascarea internă, consta În denunțarea „igienică” a celor care-i facilitaseră victimei viața În detenție. A treia etapă, cea mai atroce, demascarea morală publică, era pusă sub semnul patologicului, căci victimele trebuiau să blasfemieze (masochist, autoflagelator și cu o voluptate disperată
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
victimei trebuind să fie o inventariere a unor culpe politice apte să satisfacă auditoriul. Cea de-a doua etapă, demascarea internă, consta În denunțarea „igienică” a celor care-i facilitaseră victimei viața În detenție. A treia etapă, cea mai atroce, demascarea morală publică, era pusă sub semnul patologicului, căci victimele trebuiau să blasfemieze (masochist, autoflagelator și cu o voluptate disperată) valori tabu (precum familia sau Dumnezeu); cea de-a treia etapă desăvârșește decăderea umană, fiind o groapă comună În care trebuia
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
trebuind să fie apt să conducă demonstrativ procesul de reeducare al celui mai bun camarad din celulă, pe care Îl va tortura exemplar. Referindu-se la această coabitare victimă-călău În aceeași făptură, Mihai Rădulescu 14 propune conceptul de complex Țurcanu. Demascarea exterioară era dublată de cea interioară, utilă pentru statuarea noului homuncul propus de comunism - neo-omul -, iar reeducații erau supuși pavlovian unor teste fizico-morale, fiind folosiți drept cobai. Se Încerca astfel modificarea structurii umane printr-un experiment de fabricare aproape in
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
locurile nevătămate până atunci, pentru a testa durerea. Tot Merișca Își descrie, la un moment dat, dedublarea schizoidă: privindu-se În oglindă, personajul său, Emil Cortez, se autoflagelează verbal, dar cu vocea lui Țurcanu. Oricât de spectaculoasă ar fi fost demascarea și autodemascarea, substratul reeducării era tortura, doar astfel ajungându-se ca victimele să aibă reflexe pavloviene. Costin Merișca enumeră trei soluții posibile În fața reeducării: refularea, moartea și nebunia, Însă doar cea dintâi depinde de voința celui torturat. Sinuciderea era utopică
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
toți mărturisitorii reeducării de la Pitești acceptă distingerea celor patru etape. Nicu Ioniță 18, de pildă, vorbește despre trei etape, după cum urmează: etapa Întâi era legată de pregătirea experimentului (alcătuirea echipelor de informatori, studierea viitoarelor victime); etapa a doua consta În demascarea propriu-zisă (completarea anchetei efectuate de Securitate, aplicarea tehnicii de „spălare a creierului” și recompunerea altei personalități a victimei); etapa a treia consta În intrarea fostei victime În rândul torționarilor. După Nicu Ioniță, fenomenul Pitești a constat Într-o „inginerie psihopatologică
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
făcut omul veșnic”37); pe de altă parte, el consideră că la Pitești legionarii mai cu seamă au fost pedepsiți pentru mândria lor, Dumnezeu vrând să Îi umilească. Vișovan insistă În mărturia sa asupra termenului folosit obsesiv de Țurcanu pentru demascarea și autodemascarea victimelor - a borî: confesiunea silită și maladivă (emanată de o memorie bolnavă, care emitea declarații false de incest și zoofilie) era, Într-adevăr, un fel de vomă psihică a victimelor torturate. „Trebuia să ajungi ca ție Însuți să
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
reeducarea prin sânge este stopată datorită scurgerilor de informații spre Occident, drept care lotului inițial de torționari (au fost selectați doar cei care avuseseră tangență cu legionarii) i se Înscenează un proces, iar Țurcanu („păpușă” a reeducării, dar și „păpușar” al demascărilor, cum Îl numește un Înalt funcționar al aparatului de represiune) și câțiva dintre complici (optsprezece la umăr) sunt executați. Rezultatul reeeducărilor de la Pitești, Gherla și din alte spații carcerale unde s-a Încercat exportarea fenomenului sunt 30 de victime ucise
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
torționari (publicate În Memorialul ororii) reiese că schingiuirile au fost indicate și aprobate de autoritățile comuniste (deși acestea au pretins doar că au Îngăduit reeducarea, nu și că au ordonat-o) și că Țurcanu Însuși a fost instruit anume pentru demascări de către Înalte autorități comuniste (Alexandru Nicolski este indicat adesea ca unul din personajele-cheie). Declarațiile reeducatorilor anchetați sunt În mod flagrant dirijate de anchetatori, doar astfel fiind posibilă amendarea oficială a experimentului de la Pitești drept un prilej de antrenare a unor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mlaștina disperării. Cele văzute, trăite și suferite la Pitești și Gherla, Editura Mișcării Legionare, Paris, 1992. Buracu, Mihai, Tăblițele de săpun de la Itșep-ip, MJM, Craiova, 2003. Davidescu, ștefan Ioan I., Călăuză prin infern, 2 vol., Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Dumitrescu, Grigore, Demascarea, Editura Autorului, München, 1978. Gheorghiță, Viorel, Et ego Sărata Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Marineasa, Timișoara, 1994. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, Humanitas, București, 1990. Măgirescu, Eugen, Moara dracilor. Amintiri din
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de partid pentru obținerea unui „front cultural unitar”29. Create ca forme de alianțe electorale Între partid și obște În momente de apoteoză și schimbare, „fronturile” legiferate din 196530 (pe când Gheorghe Gheorghiu-Dej mai trăia) și 196831 (după Plenara CC de demascare a abuzurilor săvârșite În timpul lui Dej) ratifică și completează această formă de mobilizare specifică regimurilor totalitare care Încearcă să devanseze prin fidelizare și Îndoctrinare militarizată acțiunile cenzoriale propriu-zise. Ceaușescu participă la Adunarea Generală a Scriitorilor din 1968 În Încercarea de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a ne înfiera cu mânie proletară pe noi, ceilalți intelectuali, care nu suntem de acord cu zicerile președintelui pe această temă. Personal, am auzit de nenumărate ori astfel de lucruri înainte de 1989, ca fiică de dușman al poporului. Astfel de demascări adresate celor care se împotrivesc conducătorilor statului, așa cum voi arăta în acestă carte, le credeam de domeniul istoriei. Din păcate este cam același limbaj, doar în alt registru. Iar cu ocazia aniversării a 90 de ani a Majestății sale, pe
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
al creatorului ei. Să faciliteze astfel trecerea de la înțelesul estetic al acestei afirmații la înțelesul ei ontologic, ora de reflecție asupra întregului demers didactic urmând să facă (din nou) trecerea acestei punți. A cincea oră: DEZBATERE: Lectura ca act de "demascare" Resurse didactice: copii xerox ale textului poeziei Mie de Ion Minulescu, vol. Nu sunt ce par a fi (1936) Momentul de încălzire: 10 min. * Se împarte fiecărui elev textul poeziei lui Minulescu. * Se cere lectura rapidă a textului. * Prin discuție
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
discuțiile, conducând elevii spre următoarele puncte de reflecție: * Se află ceva dincolo de textul literaturii? * Se află ceva dincolo de textul lumii? * Ce? Există vreo deosebire între a citi lumea și a citi literatura? * Pot fi considerate ambele lecturi o operație de "demascare" a ceea ce se află ascuns dincolo de "text"? * Sensul textului literar se află dincolo de el, așteptând "un cititor cinstit" care să îl descopere, să îl "demaște"; dar sensul lumii? * În ce ar consta responsabilitatea noastră de cititori: ai literaturii și ai
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
va realiza fiecare elev. Tema eseului: " Jos, masca!" Reflecția didactică Această ultimă oră este concepută cu scopul de a problematiza relația-esență-aparență, vizibil-invizibil și de a evidenția identitatea de esență între lectura literaturii și lectura lumii, înțeleasă ca un act de "demascare". Concluziile dorite ar fi următoarele: * nu există nici o deosebire de esență între a "citi textul literaturii" și "a citi textul lumii": ambele presupun o operație de "demascare"; trebuie să cauți dincolo de mască; ambele presupun o lectură hermeneutică, menită să dezvăluie
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de esență între lectura literaturii și lectura lumii, înțeleasă ca un act de "demascare". Concluziile dorite ar fi următoarele: * nu există nici o deosebire de esență între a "citi textul literaturii" și "a citi textul lumii": ambele presupun o operație de "demascare"; trebuie să cauți dincolo de mască; ambele presupun o lectură hermeneutică, menită să dezvăluie Sensul * în și dincolo de textul lumii, la fel ca și în și dincolo de textul literaturii, trebuie să căutăm, căci vom găsi, chipul creatorului * trebuie să citim lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
trebuie să citim lumea la fel cum citim literatura; opera literară a fiecărui scriitor este doar o formă estetică de autoportretizare, așa cum și lumea este doar o formă ontologică de autoportretizare a creatorului ei * lectura, înțeleasă ca o operație de "demascare", nu ascunde nici un pericol: după ce măștile cad, se dezvăluie esența; e nevoie doar de un "cititor cinstit" care să o vadă și să o valorizeze. ANEXE Prima oră: 1. Fișa de lucru "Eu sunt" Încercați să vă definiți pe voi
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
făcut lumea după chipul și asemănarea sa, așa precum artistul creează opera după chipul și asemănarea sa, atunci care este acest chip? * Cât și cum se dezvăluie creatorul prin creația sa? * Lectura poate fi înțeleasă, metaforic, ca un act de "demascare"? * Există vreo deosebire între felul cum "citim" lumea și felul în care "citim" arta? Plăcerea dezbaterii în jurul acestor probleme a fost imensă pentru mine, provocatoare și solicitantă, căci elevii vin cu puncte de vedere inedite, imprevizibile, la care mereu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
știe să răspundă", uitându-se spre "șofer"și cerându-i astfel ajutorul." Se derulează o discuție frontală despre această întâmplare hazlie: ce semnifică ea?; de ce își schimbă rolurile cele două personaje?; de ce se întrerupe jocul așa?; ce alte variante de "demascare" mai puteau interveni? Se cere elevilor să povestească și ei o întâmplare asemănătoare, fiind chiar ei protagoniștii. Elevii sunt incitați să se gândească dacă în viața de zi cu zi este nevoie să joci un rol, recurgând la diverse strategii
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
părerile diaristului. Marcat de exaltări, idiosincrazii, dar și de un deosebit simț al onestității și al discernământului, această radiografie a exilului românesc în Europa, cu luminile și umbrele lui, pune în vedetă rechizitoriul comunismului și al complicilor lui din Occident, demascarea fariseismului colaboraționist și a megalomaniei unor celebri exilați români, tip Constantin Virgil Gheorghiu, George Uscătescu, Ionesco etc. Inutil să mai vorbim de demisiile morale din țară din perioada realismului socialist: Sadoveanu, "multiplicator de slogane", George Macovescu, "o nulitate oficială", Geo
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
praf și pulbere, iar Harap-Alb se căsătorește cu fata Împăratului Roș. Povestea lui Harap-Alb se aseamănă cu un mic roman de aventuri, cu acțiunea evoluând după șabloane: superioritatea mezinului, motivul călătoriei, supunerea prin vicleșug, cele trei încercări, rolul adjuvanților, izbânda, demascarea impostorului, motivul apei vii și al apei moarte, nunta protagonistului. Ca în orice creație obiectivă, narațiunea este la persoana a III-a. Harap-Alb se aseamănă cu Făt-Frumos, parcurge un drum al inițierii, are calități cu valoare simbolică și întreprinde o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]