950 matches
-
pensiune de pe strada Zadei. Gazda noastră, familia Nădășan, cunoștință mai veche, ne-a primit cu aceeași căldură. Ceaiuri înmiresmate și băuturi din fructe de pădure ne-au fost aduse de cum am intrat în casă. Ne-am ales două camere la demisol, cu intrări separate, intime și tocmai bune de făcut nebunii. Încă din prima zi, ne-am simțit bine, însă Yaninei aproape că i-a venit să plângă, când a trebuit să se culce singură. După ce i-a spus Noapte bună
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
o grosime de 0,65 m. Zidurile exterioare au o grosime de 1,10 m spre exterior, iar spre interiorul orașului de 1,00 m la parter, iar la restul etajelor de 0,80 m. Parterul este de fapt un demisol înalt de 2,50 m. Intrarea în acest spațiu se face dinspre oraș, printr-o ușă cu un ancadrament de piatră în arc frânt. Există un astfel de ancadrament, la o ușă ceva mai mare și în spațiu interior, asigurând
Turnul Dogarilor din Bistrița () [Corola-website/Science/308166_a_309495]
-
devenind sediu al Oficiului Poștal Hârlău. După cel de-al doilea război mondial, clădirea a fost reparată. Cu acel prilej s-au scos sobele și s-a introdus o centrală termică, s-au pus pardoseli din beton în încăperile de la demisol și s-a turnat un planșeu de beton la trei încăperi. În anul 1983 clădirea a trecut în administrarea Primăriei orașului Hârlău, care a amenajat aici Muzeul de istorie și etnografie. La 22 mai 1990, prin Decizia Nr. 334 a
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
prin Decizia Nr. 334 a Prefecturii județului Iași, edificiul muzeal din Hârlău a fost trecut în patrimoniul Complexului Național Muzeal Moldova Iași. Începând din 10 decembrie 1999 s-au executat lucrări de consolidare a clădirii, în scopul de a scoate demisolul și pivnița de sub cota de inundabilitate prin crearea unui dren perimetral. Cu acel prilej s-au scos la iveală noi spații de la demisol (umplute, anterior, cu pământ), care serveau ca spațiu de depozitare a alimentelor. După finalizarea lucrărilor de consolidare
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
din 10 decembrie 1999 s-au executat lucrări de consolidare a clădirii, în scopul de a scoate demisolul și pivnița de sub cota de inundabilitate prin crearea unui dren perimetral. Cu acel prilej s-au scos la iveală noi spații de la demisol (umplute, anterior, cu pământ), care serveau ca spațiu de depozitare a alimentelor. După finalizarea lucrărilor de consolidare a clădirii, aici s-a inaugurat la 20 iulie 2006 Muzeul Viei și Vinului din Moldova, care ilustrează principalele etape din viața omului
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
groase de 70-90 cm. Acoperișul este din tablă, în patru ape, având patru coșuri de fum cu rol decorativ, sobele fiind actualmente demontate. Clădirea are dimensiunile în plan de 19,5 m și 14,65 m, având trei niveluri: parter + demisol + pivniță cu boltă. Suprafața clădirii este de 559,48 m², dintre care încăperile de la parter au 309,48 m² și cele de la demisol au 250 m². Intrarea principală este pe fațada sudică de sud și se face prin intermediul unei scări
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
Clădirea are dimensiunile în plan de 19,5 m și 14,65 m, având trei niveluri: parter + demisol + pivniță cu boltă. Suprafața clădirii este de 559,48 m², dintre care încăperile de la parter au 309,48 m² și cele de la demisol au 250 m². Intrarea principală este pe fațada sudică de sud și se face prin intermediul unei scări de piatră brută. Interiorul este format dintr-un hol central longitudinal de unde se pătrunde în trei încăperi dreapta și trei încăperi stânga. Demisolul
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
demisol au 250 m². Intrarea principală este pe fațada sudică de sud și se face prin intermediul unei scări de piatră brută. Interiorul este format dintr-un hol central longitudinal de unde se pătrunde în trei încăperi dreapta și trei încăperi stânga. Demisolul era situat la cota de - 2,70 m, aici pătrunzându-se de la parter, printr-o scară de lemn, precum și direct din exterior, printr-o ușă situată în fațada laterală din partea de vest. În pivnița situată la cota - 4,45 m
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
la cota de - 2,70 m, aici pătrunzându-se de la parter, printr-o scară de lemn, precum și direct din exterior, printr-o ușă situată în fațada laterală din partea de vest. În pivnița situată la cota - 4,45 m (față de nivelul demisolului) se accede printr-o scară aflată la nivelul demisolului.
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
de la parter, printr-o scară de lemn, precum și direct din exterior, printr-o ușă situată în fațada laterală din partea de vest. În pivnița situată la cota - 4,45 m (față de nivelul demisolului) se accede printr-o scară aflată la nivelul demisolului.
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
l scoată. Cele două jumătăți se potrivesc perfect și dezvăluie locația unui bunker ascuns din Germania. Anna și Vaughn merg în Germania; iar apoi și Sydney pornește pe urmele lor. Anna și Vaughn localizează bunker-ul și intră în acesta prin demisolul unui magazin de bijuterii. Acolo cei doi descoperă toate informațiile strânse despre organizația Prophet Five de către tatăl lui Vaughn și al lui Rienne. Vaughn îi spune Annei că și-a dat seama că ea nu este adevărata Sydney, după care
Episoade Alias (Sezonul 5) () [Corola-website/Science/307989_a_309318]
-
din centrul satului a fost vânduta sătenilor din Burla. În anul 2007, s-a sfințit piatra de temelie a unei noi biserici cu hramul "Înălțarea Domnului" în cătunul Schit Călugărița, în apropierea bisericii de lemn. În prezent, s-a finalizat demisolul noii biserici, iar la sfârșitul anului 2009 a fost terminată zidăria. este construită din bârne de larice pe tălpi de stejar, fixate pe fundații din piatră de râu. Bârnele au grosimi de 10-14 centrimetri și sunt îmbinate în „coadă de
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
o nouă comandă, familiei i s-a interzis să fraternizeze cu ofițerii iar condițiile de detenție au devenit și mai stricte. În noaptea de 16 iulie, familia a fost trezită și li s-a spus membrilor ei să coboare la demisolul casei deoarece existau tulburări în orașul de la mare și trebuie să fie mutați pentru siguranța lor. Familia a ieșit din camerele lor cărând perne, saci și alte lucruri pentru confortul Alexandrei și a lui Alexei. Iakov Iurovski, șeful detașamenului, care
Maria Nicolaevna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/316001_a_317330]
-
ofițerii iar condițiile de detenție au devenit și mai stricte. Tatiana și surorile sale își spălau singure rufele și făceau pâine. În noaptea de 16 iulie, familia a fost trezită și li s-a spus membrilor ei să coboare la demisolul casei deoarece existau tulburări în orașul de la mare și trebuie să fie mutați pentru siguranța lor. Familia a ieșit din camerele lor cărând perne, saci și alte lucruri pentru confortul Alexandrei și a lui Alexei. Iakov Iurovski, șeful detașamenului, care
Marea Ducesă Tatiana Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315994_a_317323]
-
Pentru a onora memoria lui Gheorghe Ruset-Roznovanu, în anul 1905 a fost dezvelită o statuie amplasată în fața Palatului administrativ din Piatra Neamț, statuie mutată ulterior în grădina publică din centrul orașului. În anul 2002, parohia a înființat „Muzeul Gheorghe Ruset-Roznovanu” la demisolul Bisericii „Sfântul Nicolae” din Roznov, în cripta familiei Ruset-Roznovanu. Muzeul păstrează obiecte personale ale colonelului Gheorghe Ruset-Roznovanu, medalii și decorații care i-au fost decernate acestuia, fotografii și icoane.
Gheorghe Ruset Roznovanu () [Corola-website/Science/326859_a_328188]
-
feroneria de secol XVIII ce închidea curtea de onoare precum și lampadarele din fier forjat (câte unul pe fiecare colț al curții) și care în structura lor decorativă aveau specificat anul 1793. Interesante din punct de vedere arhitectonic sunt intrările la demisolul clădirii. Realizate în rezalit acestea creează o ruptură în planul fațadei și sunt alcătuite dintr-o arhitravă ce se sprijină pe imitații de coloane dorice. Porțile sunt din lemn sunt prevăzute cu feronerie de secol XVIII iar deasupra lor, în
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
de sculptorul Constantin Brâncuși. Clădirea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Clădirea Institutului de Anatomie are o formă rectangulară, datorată extinderii realizate după anii '90, și cuprinde trei niveluri: demisol, parter și un etaj. Fațada principală are în partea centrală o terasă strajuită de șase coloane dorice la care se ajunge urcând o scară monumentală. Accesul principal în clădire se realizează de pe acceastă terasă prin intermediul a cinci uși-ferestre. Frontonul, sculptat
Institutul de Anatomie Iași () [Corola-website/Science/312117_a_313446]
-
ridicată la sfârșitul veacului al XIX-lea pe strada care se numea atunci Ursula, actualmente strada dr. Aurel Lazăr. Casa de la numărul 13, nu reprezintă din punct de vedere arhitectonic o realizare deosebită. Cu un singur nivel, ridicat pe un demisol înalt, spațioasă, cu nenumărate încăperi ce dau cu ferestrele spre stradă și spre curte, este tipul de clădire orădeană zidită de oameni cu stare. A fost restaurată în repetate rânduri, ultima oară între cele două războaie mondiale. Oradea este unul
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
căreia se află o terasă mai mică decât cea de pe fațada de est. Fațadele conțin elemente din repertoriul neoclasic: fronton triunghiular, pilaștri, casetoane (deasupra ferestrelor) și ancadramente ale ferestrelor de formă rectangulară și adâncite în zidărie. Conacul are trei nivele (demisol, parter și etaj), cele 15 camere fiind dispuse simetric în jurul unui hol central, din care se accede în toate camerele prin intermediul a trei culoare. În holul central se află o scară monumentală de lemn cu balustrada sculptată. Latura de est
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Sturdza. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1439, având codul IS-II-a-B-04199 și fiind formată din 3 obiective: În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a ridicat aici un conac boieresc cu demisol și parter și care avea formă de cruce. În 1782, el a construit o biserică de lemn cu hramurile "Sf. Voievozi" și "Buna Vestire" pentru a servi ca paraclis al curții boierești. Pe pereții vechii biserici construite de vel-vornicul Ioan
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
în mod unitar, cu păstrarea arhitecturii existente, amenajare de mansardă în podul existent cu păstrarea cotei existente la cornișă și păstrarea caracterului arhitectural existent, refuncționalizare și recompartimentare parțială a clădirii la subsol, parter și mansardă și amenajarea unui bazin la demisol”. Însă lucrările au început cu înlăturarea tencuielii și a acoperișului, apărând semne de înălțare a clădirii, fapte care nu corespundeau cu autorizația obținută. Poliția s-a autosesizat și a deschis un dosar penal, atât pentru nerespectarea prevederilor autorizației, cât și
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
răboj pe care țăranul însemna de fiecare dată când scoatea câte o găleată de vin din butoi etc. O sală este destinată obiectelor care aduc în atenția vizitatorului credințe și superstiții ce înconjurau vița de vie și vinul. Holul de la demisol adăpostește instalații tehnice utilizate la tescuirea strugurilor. Nu puteau lipsi și obiecte necesare unor meșteșuguri conexe viticulturii, cum ar fi dogăritul sau olăritul (ceramică smălțuită și nesmălțuită, neagră sau roșie). Vizitatorii pot vedea și reconstituirea unui butnării și a unui
Muzeul Viei și Vinului din Hârlău () [Corola-website/Science/331906_a_333235]
-
din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1940, era în proprietatea aristocratei Pelaghia Ciorbă. Arhitectura clădirii era soluționată în stil clasicist. Casa era amplasată la colțul cartierului, ridicată pe un plan rectangular, într-un parter pe un demisol înalt în direcția căderii reliefului, cu fațadele aliniate la liniile roșii ale străzilor. Fațada orientată spre strada 31 August avea cinci axe, fațada orientată spre strada Ismail - trei axe, toate goluri de ferestre. Intrarea se afla la colțul teșit orientat
Casa individuală de pe strada Ismail 17, Chișinău () [Corola-website/Science/336824_a_338153]
-
printr-un portic angajat, dominat de un fronton triunghiular. Decorația plastică era specifică stilului clasicist: cornișă cu muluri și denticule friză netedă, ancadramente c-plintă la ferestrele rectangulare. La fațada posterioară era o galerie deschisă. Sub casă se afla un demisol înalt. Clădirea, împreună cu beciurile, a fost demolată ilegal în primăvara anului 2014 de către proprietarii actuali care se angajaseră să restaureze monumentul.
Casa individuală de pe strada Ismail 17, Chișinău () [Corola-website/Science/336824_a_338153]
-
de Cultură, acesta a mai proiectat alte două edificii din Suceava: Casa de oaspeți și Vila Pavel-Cristea din Strada Cireșilor nr. 1. Clădirea este asemănătoare cu cea din Baia Mare, fiind concepută într-o manieră modernă. Ea are trei etaje, parter, demisol plus mansardă. În anul 1973, pe o fațadă laterală a clădirii, s-a amplasat un mozaic parietal cu titlul "„Cântarea Țării de Sus”", realizat de un colectiv de pictori format din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim și Mihai Horea
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]