1,535 matches
-
dezumanizării. Tensiunea nu se poate rezolva în sine ci numai în Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Iar mântuirea noastră se realizează așezându-se sub Revelație, nu deasupra ei. Omul căzut refuză Revelația, el pune condiție Revelației, erezia, produsul subiectivismului demonic, face ce vrea cu Revelația și transmiterea ei prin Biserică. Ei uită că natura Revelației, nu este o sumă de propoziții, de informații, iar înțelegerea mântuirii nu este una gnostică, teoretică. Se uită că religia creștină nu este rodul căutării
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
lui Neum, poetul orb, are structura sintactică a unui vis proiectat pe repede înainte. Mii de ani de istorie întrețesută cu mitologia ne trec pe dinainte în chip monstruos. E ceva de Sărman Dionis în fantasma poetului Neum, fără trufie demonică, pentru că a contempla lumea înseamnă de fapt a o zămisli. E tentativa constubstanțială a naturii poetului, de a realiza imposibilul. Cu precizarea esențială că lui Daniel Drăgan i-a reușit! Bucurați-vă! Virgil BORCAN 10 februarie 2013 Brașov Referință Bibliografică
LECTURI PUBLICE LA BRAŞOV de VIRGIL BORCAN în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351859_a_353188]
-
mult... îndreaplă mintea omului la pieire și la materia nensuflețită”. De aceea Sfăntul Apostol Pavel (I Corinteni 8,4) spune: „Nu este vreo putere în idoli, ci sunt pietre și demoni...”. Tocmai pentru faptul că idolii simbolizează forțe imonente, exagerate demonic, sau asociat mituri, care personifică aceste forțe, iar cultul lor e legat de mituri animând și el acele patimi în oameni. Acest cult a fost numit idolatrie. În schimb simbolul sacru e un semn sensibil al prezenței lui Dumnezeu, depildă
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
doresc într-adevăr să lămurească această problemă și să realizeze o delimitare corectă între ceea ce îi este permis, prin propria sa natură, să înfăptuiască pentru creșterea și dezvoltarea sa bilogică și spirituală, și între dorințele cele mai perverse, egoiste și demonice prin care individul postmodern se ridică împotriva celorlalți, pe care o va garanta acea lege fără de principii a drepturilor omului. Observând și analizând aceste realități morale și juridice contemporane și luând în calcul tendințele viitoare spre care omenirea se îndreaptă
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
nu se vor trata mecanismele interioare ale războiului duhovnicesc, am considerat necesară o scurtă introducere referitoare la rolul și importanța minții în această confruntare, tocmai pentru a sesiza imperativul demersului teoretic de față. Combatanții acestui război sunt mințile spirituale, cea demonică și cea omenească: „minte cu minte se încaieră la luptă în chip nevăzut, mintea drăcească cu mintea noastră” [1] Armele principale ale diavolului sunt gândurile care se folosesc fie de amintire, răscolind imaginile-reprezentări, fie de imaginație. Lupta este extrem de complexă
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
putut observa că printre diferitele aspecte-manifestări ale imaginației, unele sunt mai nobile decât altele și oarecum mai legitime, totuși Sfinții Părinți sunt reținuți în a conferi imaginației valoare pozitivă. Pentru ei, aceasta este un posibil, chiar probabil "vehicul al energiei demonice" [22] și, în consecință, recomandă vis-à-vis de ea o sporită atenție. 3. Mintea și cuvântul Am vorbit mai sus despre facultățile minții. Ca energie, aceasta se ajută de rațiune, care, la rândul ei, se folosește de cugetare. În ce o
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
stele-n gene, Dansau în plete toamne și iernile eterne Le așteptam în brațe cu verile din noi... Pe gura ta flămândă nășteam povești în doi Înlănțuiți în doruri ce ascundeau plecări Furtuni amețitoare pe la răscruci, în zări Mai complotau demonic, fără priviri'napoi... Mi te-ai desprins din vise,și-n mările pustii Un pas uitat de vreme plutea în voia sorții În cercul fără raze ascuns în umbra morții Inel pierdut în toamna regretelor târzii... Referință Bibliografică: Un pas
UN PAS UITAT DE VREME de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351386_a_352715]
-
Tarhon Publicat în: Ediția nr. 717 din 17 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Muza mea la ceas de seară Cu efect sublim, exotic, Uneori incendiară, Alteori gemând erotic... Muza mea la ceas agonic Cu efect de vin popesc Uneori păgân, demonic, Alteori nu cât doresc... Muza mea la ceas mirific, Cu efect de sfinți celești, Uneori te identific, Alteori nu știu ce ești... Muza mea la ceas preludic Cu efect de lung extaz, Uneori timid și pudic, Alteori vulgar de treaz... Muza mea
MUZA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351602_a_352931]
-
filosofia greacă de până la Nietzsche privise lumea; paradisul fanteziei, pedepsit de biciul silogismelor, îngheață sub veghea nemiloasă a rațiunii. Dialectica optimistă„ a lui Socrate distruge muzica tragediei. Combătându-l pe Rousseau, Nietzsche consideră că, de la natură, omul posedă o fire demonică, predestinată pentru tragic, că el este implacabil sortit să interpreteze veșnic pe scena lumii rolul personajului tragic. Simbolul lui Prometeu, învingătorul zeilor, exprimă la filosof sensul etic al pesimismului, o justificare a eternei suferințe, o imagine a zădărniciei condiției umane
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
29 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Acest eveniment captează și canalizează preocupările multora dintre români, începând de la copii, până la părinți și bunici, în perioada aceasta a anului. Este vorba de sărbătoarea Halloween, care sub mască divertismentului este o invocare a demonicului. În această zi de “sărbătoare”, oameni deghizați cât mai hidos împânzesc străzile, umplu localurile, vitrinele magazinelor sunt decorate specific, în parcuri, ba chiar în case apar simboluri mai mult sau mai putin demonice, în timp ce televiziunea, ziarele și internetul abundă de
MASTILE TRADIŢIONALE DE HALLOWEEN de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345516_a_346845]
-
sub mască divertismentului este o invocare a demonicului. În această zi de “sărbătoare”, oameni deghizați cât mai hidos împânzesc străzile, umplu localurile, vitrinele magazinelor sunt decorate specific, în parcuri, ba chiar în case apar simboluri mai mult sau mai putin demonice, în timp ce televiziunea, ziarele și internetul abundă de reclame specifice evenimentului. Copiii sunt încurajați în școli și grădinițe să participe la Carnavalul cu măști și la jocurile distractive specifice momentului, sub pretextul cultivării creativității și al oferirii unor frumoase clipe de
MASTILE TRADIŢIONALE DE HALLOWEEN de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345516_a_346845]
-
dezumanizării. Tensiunea nu se poate rezolva în sine ci numai în Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Iar mântuirea noastră se realizează așezându-se sub Revelație, nu deasupra ei. Omul căzut refuză Revelația, el pune condiție Revelației, erezia, produsul subiectivismului demonic, face ce vrea cu Revelația și transmiterea ei prin Biserică. Ei uită că natura Revelației, nu este o sumă de propoziții, de informații, iar înțelegerea mântuirii nu e una gnostică, teoretică. Se uită că religia creștină nu este rodul căutării
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
dezumanizării. Tensiunea nu se poate rezolva în sine ci numai în Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Iar mântuirea noastră se realizează așezându-se sub Revelație, nu deasupra ei. Omul căzut refuză Revelația, el pune condiție Revelației, erezia, produsul subiectivismului demonic, face ce vrea cu Revelația și transmiterea ei prin Biserică. Ei uită că natura Revelației, nu este o sumă de propoziții, de informații, iar înțelegerea mântuirii nu e una gnostică, teoretică. Se uită că religia creștină nu este rodul căutării
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ŞI STAT, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354786_a_356115]
-
o discuție cu un prieten pe această temă el îmi spunea: ,, Citind Evangheliile descoperim acțiunea iubirii, frumusețea gândurilor ce se găsesc în cuvintele scripturii ,, Dumnezeu este dragoste” fără această frumusețe absolut toți ne-am scufundă în ticăloșie omenească sau chiar demonica. N-ar mai există nici un standard al neprihănirii pe pământ. Eu însă vreau să spun că sunt fascinat de frumusețea spirituală ce se află în Hristos, fără El viața pentru mine nu mai are sens, pur și simplu m-a
INNOBILATI DE FRUMUSETEA DIVINA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355310_a_356639]
-
și la Ion Barbu, descoperim și la G. Călinescu vocația copilăriei, interpretată- mai ales- ca antipod cețos al maturității împlinite. În volumul Poesii, apărut în anul 1937, descoperim o poezie intitulată Melodii în care se evocă copilăria tiranizată de puterea demonică a fantazării. Citind această poezie suntem proiectați într-un univers absurd, dar firesc din punctual de vedere al psihologiei infantile, dar veridic poetic: “Copil, abia făclia unui crin/ În mâini țineam, paharul dus la gură/ Era o urnă rece, o
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
și amurgul lor”, se trece în revistă evoluția gândirii acestuia de la apoteozarea, la abolirea zeilor, pendularea între adorație și respingere. In partea finală a acestui eseu se trage concluzia următoare: „Nietzsche a considerat că de la natură omul posedă o fire demonică, predestinată pentru tragism.” Simbolul lui Prometeu, învingătorul zeilor este expresia unei imagini a zădărniciei condiției umane, care impune totdeauna un tragic sacrificiu. Trăsăturile esențiale ale gândirii filosofice a lui Arthur Schopenhauer sunt analizate în eseul „Masca lui Schopenhauer - paradisul pierdut
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
Ingrid Petrescu! Am spus întinzând mâna doamnei, care mi-a strâns-o cu delicatețe. În ciuda vârstei și a infirmității, am remarcat în mișcările sale, în modul de a fi, o grație înnăscută și îmi părea o persoană echilibrată, fără nimic demonic în atitudine. - Bună ziua Ingrid, te așteptam! Fii binevenită! Eu sunt Dora Tomassini și dacă-mi spui pur și simplu, Dora, îmi faci o plăcere! Urmează-mă Ingrid, să-ți prezint casa mea! Am urmat invitația doamnei și am intrat trăgând
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
Progresul tehnico-științific este inevitabil și în mare parte beneficial rasei și civilizației umane. Dar există o linie fină, științifică, aproape imperceptibilă, a orizontului cunoașterii care odată trecută nu mai este loc și posibilitate de întoarcere. Nici macar pentru lumină. Despre ispitele demonice de a trece aceasta linie este vorba. Despre fenomenul de demonologizare a tehnologiei? Măcar dacă ar ști cineva unde vrem să ajungem. (Linia orizontului) Referință Bibliografică: TEOLOGUMENA DESPRE ȘTIINȚẰ ȘI TEHNOLOGIE / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2328
TEOLOGUMENA DESPRE ŞTIINŢẰ ŞI TEHNOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368868_a_370197]
-
istorie care, a declanșat genocidul de stat sfârtecând Țara, profanând Neamul, blasfemiind Credința, ucigându-i fiii cei mai frumoși și mai credincioși. Camarila obedientă concertează prohodul macabru, dând partitura cu numele celor ce aveau să devină victime, îmbiind cu satisfacție demonică la ucidere, la masacru, la genocid. Jandarmii s-au conformat ordinelor de execuție: omorând, sacrificând, sfârtecând! Aurele trandafirii ale martirilor dragi sunt profanate de pancardele ucigașilor imorali. Asasinii diabolici și trădătorii de țară s-au substituit celor mai bravi Fii
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
corct și plin, parcă tăiat în marmură, ochii mari sub niște sprâncene arcate cu măestrie erau întunecoși, dar de o culoare indescriptibilă. Păreau negri, dar, privind bine sub lungile lor gene, ai fi găsit că sunt de un albastru întunecos, demonic, asemenea unui smarand topit noaptea. Expresia feței era tristă-dar nu dureroasă.” Majoritatea celor care l-au văzut la vârsta adolescenței, ca hoinar sau la Cernăuți, la Blaji, la Sibiu sau la Viena, îi atribuie lui acest portret. Între 1900 și
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
lava rubinie tu salvezi vieți pe bandă rulantă ego-ul se sinucide public imperfect în timp ce în piept îți bat inimi salvate concret între noi corăbiile miros a furtună întunericul arde podul primitiv ne iubim ca în Cartargina printre ruine de stele demonic apărând ultimul zid cel agonic Referință Bibliografică: Portret (dez)idealizant / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1266, Anul IV, 19 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PORTRET (DEZ)IDEALIZANT de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370444_a_371773]
-
diferite, ordinea și solidaritatea societății depinde de încrederea între ei, de a îndeplinii activitățile lor specifice. În concluzie, solidaritatea implică o răspundere comună, ea înseamnă prietenia care leagă oamenii privind principiile și valorile. Am mai spus cândva că dezbinarea este demonică, fiindcă distruge încrederea partenerilor și este practicată de persoane sau grupuri cinice, din plăcerea de a distruge armonia, sau din orgoliu, din interese meschine, din inconștiență sau din interese ascunse cum ar fi cel al trădării. Solidaritatea se obține atunci când
SOLIDARITATEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370441_a_371770]
-
opincă și ca democrația noastră original-declarativă să devină faptic-nedubitativă. Păi, mult mai simplu și mai profitabil pentru sistemul corupt până-n măduva oaselor, taman acel sistem care a pus România pe butuci, este ca-n masele de alegători să întrețină, cu demonică iscusință, speranța de mai bine și să cultive recunoștința pentru firimiturile azvârlite, astfel ca să-și poată face făcutele după perdeaua încropită din cârmuitori aparențiali... Repet ceea ce am spus și altădată: Dintre toate crizele abătute în chip programat asupra României (am
TOT MAI MULŢI POSTDECEMBRIŞTI N-AU CURAJ, CI-S TUPEIŞTI ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369357_a_370686]
-
crezului iute-ndreptare, cum ipocriților cu ștaif li se năzare să discute - c-o mulțumire îndrăcită - de satanism și isme-oculte, când e vizibil că un club ca cel de flăcări mistuit, avea cam totul dintr-un rug demn de-un demonic apetit. „Tată ceresc mult mai presus de-a noastră voie păcătoasă, nu Te-ntrebăm cum de-ai admis această crudă încercare pentru a țării-nlăcrimare, c-ar însemna să ne-ndoim de ne-nțelesul scop divin pentru gândirea omenească, ci ne
BALADĂ-BOCET PENTRU ŢARĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369464_a_370793]
-
de vorbă, deși cumva reținut, luându-l pe cititor ca martor și chiar părtaș la acțiune și care își exprimă „admirația” față de eroii săi („numai că laudele sale sunt întotdeauna suspecte”) și dacă, până la urmă, se dovedește „inteligent”, rămâne, totuși, „demonic, răzbunător [...] în fața unei astfel de lumi”. Modest, cu mari rețineri în a-și atribui vreun merit pentru că a trecut prin „lumea lui Caragiale” în care a descoperit „cavalerii comicei figuri”, Gheorghe Filip consideră că personajele marelui scriitor reprezintă „o alcătuire
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]