507 matches
-
legi ale stării de urgență, s-a manifestat o opoziție aprigă față de adoptarea lor, în special din partea FDP, a Mișcării Studențești Germane, a grupului autointitulat "Notstand der Demokratie" (Democrația în Criză) și a sindicatelor. Poliția a intervenit din ce în ce mai brutal împotriva demonstranților tot mai numeroși, iar, în 1967, studentul Benno Ohnesorg a fost împușcat mortal de forțele de ordine. Presa ( ziarul "Bild-Zeitung", în special) a lansat o campanie violentă împotriva protestatarilor, al cărei rezultat se pare că a fost și tentativa de
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
moment aliați ai Israelului, ca reacție la asasinarea președintelui ales al Libanului, liderul falangist Bashir Jemayel. Mișcarea Shalom Ahshav a organizat în zilele următoare o demonstrație de protest ce urma să se încheie în fața domiciliului primului ministru israelian Menachem Beghin. Demonstranții, între care se numărau și mulți rezerviști care s-au întors din războiul din Liban, cereau in primul rând demisia ministrului apărării Ariel Sharon. În ziua demonstrației, la 10 februarie 1983 un extremist de dreapta, Yona Avrushmi, a aruncat o
Emil Grünzweig () [Corola-website/Science/312779_a_314108]
-
rezerviști care s-au întors din războiul din Liban, cereau in primul rând demisia ministrului apărării Ariel Sharon. În ziua demonstrației, la 10 februarie 1983 un extremist de dreapta, Yona Avrushmi, a aruncat o grenadă de mână în grupul de demonstranți ai mișcării Pacea Acum (Shalom Ahshav). În urma exploziei a fost ucis Emil Grünzweig, iar alți 9 manifestanți au fost răniți, între care viitorul politician din Partidul Muncii, Avraham Burg. După cum observă istoricul Anita Shapira, "aceasta a fost prima dată în
Emil Grünzweig () [Corola-website/Science/312779_a_314108]
-
iunie, în Capitală, a avut loc un veritabil război urban soldat cu morți și răniți prin împușcare. Drept rezultat al discursului susținut în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) a lui Ion Iliescu, care a calificat drept „huligani” și „golani” demonstranții de la Universitate, în piață au început să vină din ce în ce mai mulți oameni. Pe fațada Universității au fost postate portrete ale lui Mihai Eminescu și afișe, printre care unul cu punctul 8 al Proclamației de la Timișoara. Pe zidurile Facultății de Arhitectură a
Golaniada () [Corola-website/Science/311490_a_312819]
-
ordonat înarmarea cadrelor de miliție cu arme și muniție de război, realizând planul de amplasare pe hartă a celor 8 dispozitive de luptă formate din forțe de miliție, securitate și trupe de grăniceri care au acționat cu aceste arme împotriva demonstranților în seara și noaptea de 17/18 decembrie 1989. În dimineața zilei de 18 decembrie, Elena Ceaușescu a dat dispoziție generalului Nuță să transporte la București cele 43 de cadavre aflate la morga Spitalului Județean din Timișoara. El l-a
Constantin Nuță () [Corola-website/Science/311573_a_312902]
-
21 decembrie 1989 el a executat ordinul de reprimare sângeroasă a revoluționarilor, trecând efectiv cu blindatele peste revoluționarii prezenți la baricada din fața Hotelului Intercontinental. Iliescu a negat că ar fi spart baricada. "Am văzut evenimentele până a fost spartă baricada demonstranților, dar acest lucru s-a făcut de către alte TAB-uri, venite de la altă unitate, nu de către TAB-ul cu care am venit eu acolo", a declarat el la audierea în Dosarul revoluției în anul 2005. După constituirea la 22 decembrie
Dumitru Venicius Iliescu () [Corola-website/Science/311663_a_312992]
-
a fost numele dat celor șapte zile de tulburări din iunie 1914 din Regatul Italiei. În această săptămână, au izbucnit mai multe rebeliuni și acțiuni greviste în Italia, în proviciile Romagna și Marche. Demonstranții protestau ca răspuns la o serie de reforme introduse de primul ministru Giovanni Giolitti, care urmărea „absorbirea” clasei muncitoare în sistemul liberal. În ciuda lărgirii dreptului la vot și a schimbării politicilor guvernamentale în ceea ce privește conflictele de muncă (în favoarea muncitorilor), în marile
Săptămâna Roșie () [Corola-website/Science/311721_a_313050]
-
demonstrațiilor. Ajuns la Timișoara, a luat măsuri de intensificare a muncii de culegere de informații, a organizat audierea persoanelor reținute și depuse la penitenciar, precum și a răniților din spitale, a dat dispoziții să se trimită ofițeri de securitate în rândul demonstranților, să fie întrerupte unele legături telefonice și să se intercepteze convorbirile celor care discutau la telefon, să se efectueze operațiuni de filaj, să fie instalate microfoane în locuințe și unități economice, să fie violată corespondența. De asemenea, el a fost
Emil Macri () [Corola-website/Science/311764_a_313093]
-
cabinetului a fost numit în martie 1914 Antonio Salandra, el a încercat să obțină sprijinul naționaliștilor prin adoptarea unei linii politice de dreapta. În același timp, partidele de stânga au devenit tot mai neîncrezătoare în guvern, după uciderea a trei demonstranți antirăzboinici în iunie. Stânga italiană - sindicaliștii, republicanii, anarhiștii și socialiștii - au organizat proteste și s-a ajuns la declararea grevei generale. Valul de proteste care a urmat a fost cunoscut ca „Săptămâna roșie” și a fost caracterizat din rebeliuni de
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
demnitari de stat. Pentru păstrarea regimului comunist și nimicirea mișcării naționale, din ordinul Kremlinului, în noaptea de 19/20 ianuarie, la ora locală 22:40, prin toate întrările din Baku a intervenit armata sovietică alcătuită din 35.000 de soldați. Demonstranții încercau să împiedice intrarea lor în oraș. Operațiunea secretă codificată "Udar" ("Lovitura"), era organizată de Ministerul Apărării, K.G.B. și Ministerul de Interne ale Uniunii Sovietice, rolul esențial fiind încredințat trupelor speciale " Alfa" și trupelor de diversiune "A". Acestea acționau conform
Ianuarie negru () [Corola-website/Science/309192_a_310521]
-
s-a desfășurat la intrarea nordică din capitală, în "Piața Armata Roșie a XI-a" aflată în centrul orasului unde se află și monumentul "eroilor" care în 1920 a ocupat Republica Azerbaidjan provocând 48.000 de morți. Spre dimineață majoritatea demonstranților s-au adunat în piață și au încercuit monumentul. Tancurile s-au apropiat de piedestal observând panica crescândă din rândurile oamenilor, însă demonstranții nu s-au retras. Tancurile au înaintat începând să tragă asupra civililor prezenți în piață și în
Ianuarie negru () [Corola-website/Science/309192_a_310521]
-
monumentul "eroilor" care în 1920 a ocupat Republica Azerbaidjan provocând 48.000 de morți. Spre dimineață majoritatea demonstranților s-au adunat în piață și au încercuit monumentul. Tancurile s-au apropiat de piedestal observând panica crescândă din rândurile oamenilor, însă demonstranții nu s-au retras. Tancurile au înaintat începând să tragă asupra civililor prezenți în piață și în mod ironic asupra monumentului. De atunci "Piața Armata Roșie a XI-a" s-a denumit "Piața 20 Ianuarie". În următoarele zile, în județele
Ianuarie negru () [Corola-website/Science/309192_a_310521]
-
de prim-secretar al Partidului Comunist din RSS Moldovenească. În luna noiembrie 1989 au avut loc mai multe manifestații naționale în Republica Moldova, prin care s-a cerut demisia lui Grossu. Aceste manifestații au dus la o serie de ciocniri între demonstranți și forțe de ordine la Chișinău. Grossu a fost eliberat din funcție la cerere la data de 16 noiembrie 1989, fiind numit ca atașat pe probleme de agricultură la Ambasada URSS în Mexic. Din acest post a fost pensionat în
Semion Grossu () [Corola-website/Science/309961_a_311290]
-
mai 1990), a declanșat o campanie mass-media prin care participanții la mitingurile de protest erau etichetați ca fiind destabilizatori, vînduți străinătății, golani, huligani, plătiți de partidele de opoziție. În același timp s-au luat măsuri parțiale de satisfacere a cererilor demonstranților, cum ar fi înființarea unei comisii guvernamentale de anchetă a evenimentelor din 1989 de la Timișoara sau avansarea în grad a unor cadre militare implicate în mișcarea C.A.D.A. După mineriada din iunie 1990 comisia guvernamentală de anchetă și mișcarea
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
personaj care s-a ocupat de dirijarea efectivă a mișcării de stradă) și mitropolitul Calinic Miclescu. Scopul mișcării era aducerea la domnie a boierului Nicolae Rosetti-Roznovanu și separarea Moldovei de Țara Românească. După câteva ore de confruntări între 500 de demonstranți (număr foarte mare, pentru acea perioadă) și soldații aduși să potolească revolta, soldate cu morți în ambele tabere, rebeliunea a fost înăbușită. După revolta din 3/15 aprilie 1861 separatismul moldovenesc și-a pierdut, treptat, din influență, el nemaiconstituind o
Mișcarea separatistă din Moldova () [Corola-website/Science/309358_a_310687]
-
ordinul de retragere a armatei în cazărmi: În momentul când mi-am dat seama de sensul și proporțiile luptei populare, am oprit orice amestec al armatei în desfășurarea evenimentelor"." Generalul Gușă raportează la ora 14.20 ministrului Apărării Naționale că: "“demonstranții au trecut peste cordoanele de militari și scandează în fața sediului Comitetului Județean de Partid:" «Libertate!», « Armata e cu noi!». "Încerc, conform ordinului dumnea-voastră, să repliez trupele în cazărmi“." La ora 15.30, toți militarii și tehnica de luptă se aflau
Ștefan Gușă () [Corola-website/Science/304994_a_306323]
-
După cum afirmă tot el, aflat în biroul primului-secretar județean Iași și întrebat de către locotenent-colonelul Ion Cioară - șef de stat major la Divizia 10 Mecanizată „Ștefan cel Mare” din Iași - dacă se impune înarmarea militarilor cu muniție de război împotriva eventualilor demonstranților, "am mai precizat - erau de față mai mulți oameni - că dacă vor avea loc demonstrații, cumva, strada este a lor, a demonstranților. „Voi nu interveniți cu nimic, am spus. Doar dacă atacă obiectivele, dacă le incendiază, atunci e altceva... Dar
Constantin Olteanu () [Corola-website/Science/304806_a_306135]
-
10 Mecanizată „Ștefan cel Mare” din Iași - dacă se impune înarmarea militarilor cu muniție de război împotriva eventualilor demonstranților, "am mai precizat - erau de față mai mulți oameni - că dacă vor avea loc demonstrații, cumva, strada este a lor, a demonstranților. „Voi nu interveniți cu nimic, am spus. Doar dacă atacă obiectivele, dacă le incendiază, atunci e altceva... Dar pe stradă nu aveți ce face voi cu armele”". La data de 22 decembrie 1989, a plecat din Iași și a fost
Constantin Olteanu () [Corola-website/Science/304806_a_306135]
-
Independent, deși, în 1937, s-a desprins din imperiu și s-a proclamat Irlanda. Nemulțumirea față de conducerea britanică în India, a crescut de-a lungul acestei perioade, culminând cu Masacrul de la Amritsar, în urma căruia armata britanică a deschis focul asupra demonstranților, omorând aproape 400 dintre ei. Deși guvernământul colonial britanic a adoptat reforme în 1919 și 1935, tensiunile au rămas la cote ridicate. În coloniile africane, britanicii nu aveau încă o opoziție naționalistă puternică, ceea ce le-a permis să-și concentreze
Imperiul Britanic () [Corola-website/Science/304798_a_306127]
-
generative proprii și strategii evaluante și utilizante proprii, unele accesibile majorității altele extrem de tehnice formal, sau subtil realizante estetic, inaccesibile omului mediu. Este cunoscut ca aparatul matematic utilizat în construcția modelelor teoretice actuale ale fizicii este atât de complex logic demonstrant și interpretant, încât nu foarte mulți oamenii îl pot învăța, înțelege corect și aplică creativ la nivel superior. De asemeni pentru a realiza o pictură, compoziție muzicală, operă literară, sau regizorală, este nevoie de mult talent, multă experiență și o
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
pentru independență, cunoscută la început cu numele de Congresul Național Cecen, formată în 1990. Federația Rusă, sub conducerea lui Boris Elțîn, s-a opus independentiștilor ceceni, având ca argumente următoarele fapte: "Articol principal: Primul război cecen" Pe 6 septembrie 1991, demonstranții Congresului Național al Poporului Cecen, au luat cu asalt Parlamentul RASS Ceceno-Ingușe. Altercațiile violente între forțele de ordine loiale vechiului regim sovietic și demonstranți au dus la moartea câtorva persoane, inclusiv a secretarului Partidului Comunist al RASS Ceceno-Ingușe, Vitali Kuțenko
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]
-
independentiștilor ceceni, având ca argumente următoarele fapte: "Articol principal: Primul război cecen" Pe 6 septembrie 1991, demonstranții Congresului Național al Poporului Cecen, au luat cu asalt Parlamentul RASS Ceceno-Ingușe. Altercațiile violente între forțele de ordine loiale vechiului regim sovietic și demonstranți au dus la moartea câtorva persoane, inclusiv a secretarului Partidului Comunist al RASS Ceceno-Ingușe, Vitali Kuțenko, iar alte câteva, inclusive câțiva parlamentari, au fost rănite. Acest eveniment a dizolvat în mod practic guvernul RSSA Ceceno-Ingușă, deși parlamentul și-a continuat
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]
-
de oameni demonstrează pe strazile Craiovei. Intervenția brutală a garnizoanei austriece se soldează cu ciocniri de stradă în care își pierd viața 5 sau 6 manifestanți. În ziua următoare, numărul manifestanților crește la cîteva mii, sînt prinși și spînzurați de către demonstranți, în jur de 20 de soldați austrieci, care au acuzat revenirea, pe ascuns, în Craiova a colonelului Nicolae Pleșoianu care ar fi incitat spiritele. Partea română a negat vehement evenimentele dar austriecii au continuat acuzele spunînd că au martori care
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
fost înștiințată din vreme despre venirea oltenilor și va trimite manifestanți care să-i întîmpine la gară și să le explice adevărul: "nu este vorba de o invazie maghiară, ci de o manifestație contra lui Ceaușescu". Muncitorii olteni fraternizează cu demonstranții timișoreni plecînd acasă (pe 21 decembrie) cu ochii înlăcrimați povestind în oraș despre atrocitățile văzute. Cel mai mult tulburase orașul, relatarea împușcării unui grup de copii chiar pe scările catedralei. În fapt, craiovenii avuseseră cîteva informații despre ce se întîmpla
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
zilei Sfântului Mihail, a fost reprimată de autorități. Decretând că evenimentul era nici mai mult nici mai puțin decât o tentativă de lovitură de stat, autoritățile au hotărât să deschidă focul asupra mulțimii adunate în fața Palatului Regal, ucigând până la 10 demonstranți. În ianuarie 1946, "Greva regală" a încetat după ce premierul Groza a fost de acord să includă în cabinetul său doi politicieni din partidele de opoziție (liberalul Mihail Romniceanu și țărănistul Emil Hațieganu) ca miniștri fără portofoliu (gest politic care a
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]