479 matches
-
adevărat! mi-a explicat tata. Se vor întoarce sigur, la primăvară. Trebuie să avem grijă ca păsările care rămân la noi să nu le distrugă peste iarnă cuibul. Suspinând, am intrat în casă, căci se făcuse destul de răcoare. Descântecul de deochi Fiecare mamă își crede copilul rupt din soare, un Făt-Frumos (sau o Ileană Cosânzeană). Așa mă credea și pe mine mama, când eram mică (după ce-i muriseră două fetițe dragi, Aurelia și Cornelia). Mă păzea ca lumina ochilor. Când se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe covor într-un leșin adânc. Mama s-a speriat, a plătit țiganca și-a alungat-o afară. Fiind îngrozită, a strigat-o repede pe bătrâna, Doca lui Gherman, care nici una, nici alta, a spus că e vorba de un deochi. S-a dus acasă, a adus un struț de busuioc, un castron cu agheasmă și stropindu-mă, a început a mă descânta: Fugi deochi, dintre ochi, Că te ajunge, te roșește Și amar te pedepsește Sabia de foc cerească, Pronia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe bătrâna, Doca lui Gherman, care nici una, nici alta, a spus că e vorba de un deochi. S-a dus acasă, a adus un struț de busuioc, un castron cu agheasmă și stropindu-mă, a început a mă descânta: Fugi deochi, dintre ochi, Că te ajunge, te roșește Și amar te pedepsește Sabia de foc cerească, Pronia Dumnezeiască, Să te duci, să piei Cum pier negurile, Când bat vânturile, Cum piere roua de soare, Cum piere spuma de mare". Văzând că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-mi revin, că sunt încă amețită, mama a trimis-o pe Oltea, sora mea, după tata, la primărie. El era plecat cu scrisul prin sat și nu era ușor de găsit. Atunci bătrâna Doca, a încercat alt descântec, tot de deochi: "Am strâns vacile de la nouă notari, De la nouă primari, De la nouă meșteri mari Și le-am strâns într-un obor Și oborul s-a spart Și vacile din obor au ieșit Și deochiul de la Răduța a ieșit Și s-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Doca, a încercat alt descântec, tot de deochi: "Am strâns vacile de la nouă notari, De la nouă primari, De la nouă meșteri mari Și le-am strâns într-un obor Și oborul s-a spart Și vacile din obor au ieșit Și deochiul de la Răduța a ieșit Și s-a dus în munții înalți, În văi adânci, Unde cocor nu cântă, Câine nu latră, Pisică nu miaună, Fată mare cosiță nu împletește Că acolo va aștepta Cu mese întinse, Cu făclii aprinde Și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o răsplătească pe vecină, că m-a readus la viață. Tata s-a mirat și el de toată întâmplarea, care numai el știe dacă a crezut-o În satul meu, femeile credeau foarte mult în descântecele de "spăriet", "descântecele de deochi", "descântecele de năjit", "descântecele de sperietură", "descântecele pentru gușă", "descântecele de pușchea pe limbă". Credeau de asemenea în "semne de preschimbare a vremii", păstrând datini și credințe populare, obiceiuri strămoșești. Multe din ele se mai întâlnesc și astăzi mai cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la munte și-n cele de pe valea Sucevei, cum e și Costișa, satul meu natal. Uneori, se întâmplă ca bătrânele să mai uite din versurile pentru descântece și atunci improvizau. Maria lui Orest, mi-a povestit că la descântecul de deochi, se puneau cărbuni aprinși într-o cană cu apă și apoi cu cuțitul sau cu paie se arunca apă pe cel descântat. Trebuia să bea apă de trei ori și se repeta descântecul de trei ori: "că descântecul e de la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rabin. Am venit, învățătorule, zice, să mă înveți ce să fac. Nu mai încăpem în casă; suntem așa de mulți: eu, tovarășa cu care m-am însoțit și care-i destul de grasă, mulțămesc lui Iehova; unsprezece copii, nu fie de deochi, unii destul de mari, iar alții care țipă-n leagăn; două cumnate, mama nevestei mele și niște nepoți, copii ai acelor cumnate... Nu știu ce să fac cu atâta lume: unii pe paturi, alții pe cuptor, alții pe subt pat, cei de țâță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țâța, draga mea! Prefectul sare atunci și vorbește despre eres și ignoranță și despre prostiile babelor. Cum? zice baba înțepată. Asta-i prostie. Doar așa am apucat din bătrâni, și slavă Domnului, am niște feciori să nu le fie de deochi, iaca unu-i de strajă, ia uită-te la el, îi de două ori cât d-ta, să nu-ți fie cu supărare nu-i sfrijit și cu picioarele ca fusele cum sunt alții nu vă fie cu bănat, crescuți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
carte ? Nimeni. Ba ceva și mai rău. Mulți elevi după ce dl. lor i-a ajutat la învățătură, și venind acasă le-a fost cei mai mari dușmani, cum a pățit dl. Jene Bondescu de la Boroaia. Și să nu fie de deochi că și eu am pățit tot așa. Și iaca ce m-a făcut să scriu cine a fost Costachi Ștefănescu. Nu știu dacă dintr-un milion, găsești unul cu suflet așa bun ca Costachi Ștefănescu, Dzeu să-i ierte toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
calul. Românul se prinse bucuros, dar, când ajunse aproape de locotenent și-l văzu întrecând cu capul toate vârfurile popușoaielor, a stat uimit și și-a făcut cruce. Aș fi jurat, cucoane, că-i calare, adause el, râzând. Nu fie de deochi!... năltuț flecău... se vede că a ploat când l-a născut maică-sa. Da, a cam ploat, îi răspunsei eu, puindu-i un bacșiș în palmă; iar el s-a depărtat mulțumit, repetând: halal flecău! Sigur în biserică el vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pentru nimic în lume n-ar fi luat ceva fără a cere permisiunea. Bunica venise, conform unei practici ușor păgâne, cu idea de a suge la pieptul opulent al Mariei, doar doar s-ar mai rupe ceva din lanțul de deochi. Așa s-a și întâmplat, după câteva reprize de supt, m-am liniștit, somnul era profund și lucrurile începeau să se miște într-o oarece stare de confort familial. De atunci însă am devenit și copilul Mariei, întreba necontenit de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
dar și secrete din bucătăria bunicii. Până și micile tabuuri deslușite doar de mixtura etniilor din fosta „Raia a Brăilei” au prins contur în capacitățile de asimilare a tot ceea ce era nou pentru mama. Mă refer aici la descântecul de deochi, descântecul de „bube dulci”, toate ca rezultat direct a unui „mélange interetnic”, aș spune greco-turco-machedon. Singurul aspect pe care nu l-a deprins, înclin să cred că i-a fost și teamă oarecum, a fost „turnarea cositorului”, practică turcească de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
munte, rămas în caietele Școlii Sociologice din Bucuresti, interesând generații succesive de etnografi. Eleonora îmi povestește despre calul trecut peste mormântul celor bănuiți că ar fi strigoi sau despre preparatele vrăjitorești făcute de bunica ei pentru a o apăra de deochi și ielele relele toate astea în anii 70 ! Revin și spun că toate discuțiile purtate cu ea ne poartă mai devreme sau mai târziu către nostalgia locurilor natale, amintiri despre bunici, obiceiuri de iarnă. Parcă am plânge cu vorbe ceva
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
oamenii satului nostru și le rezolvau pe bază de vrăji, de leacuri băbești și de descântece. În tot satul se găsea o bătrână, un moșneag care cunoștea câteva formule magice cu care omul își oblojea o rană, își descânta de deochi când avea o cefalee care-l supăra sau i se servea o fiertură de buruieni când i se îngălbeneau tegumentele sau ochii pentru că i se declanșa un icter mecanic. A trebuit să treacă multe secole și multă apă pe valae
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
p. 100)"/>. Faptul că evreii și, În general, oamenii cu părul roșu au puterea de a deochea este o superstiție valabilă și În țările din vestul Europei <endnote id="(33, p. 189)"/>. În Maramureș se folosea un descântec special Împotriva deochiului provocat de evrei : De-i de jid, Crepe-i boașele ; De-i de jidaucă, Crepe-i țâțele... <endnote id="(13, p. 284)"/>. Interesant este că, pentru mentalitatea populară, evreul (și mai ales cel „roșu”) provoacă deochiul, dar - dacă el Însuși suferă de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se folosea un descântec special Împotriva deochiului provocat de evrei : De-i de jid, Crepe-i boașele ; De-i de jidaucă, Crepe-i țâțele... <endnote id="(13, p. 284)"/>. Interesant este că, pentru mentalitatea populară, evreul (și mai ales cel „roșu”) provoacă deochiul, dar - dacă el Însuși suferă de această boală - nu poate fi vindecat prin descântece. Acest tabu este transmis descântătoarelor prin tradiția orală : „Jidovilor și țiganilor să nu descânți [de deochi] - sună o interdicție magică atestată la românii de la est de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru mentalitatea populară, evreul (și mai ales cel „roșu”) provoacă deochiul, dar - dacă el Însuși suferă de această boală - nu poate fi vindecat prin descântece. Acest tabu este transmis descântătoarelor prin tradiția orală : „Jidovilor și țiganilor să nu descânți [de deochi] - sună o interdicție magică atestată la românii de la est de Nistru -, că nu-ți ajută ție” <endnote id="(160, p. 66)"/>. S-ar putea ca deochiul provocat de evreu să poarte În popor denumirea de „boală ovreiască” (sau „jidovească”), despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tabu este transmis descântătoarelor prin tradiția orală : „Jidovilor și țiganilor să nu descânți [de deochi] - sună o interdicție magică atestată la românii de la est de Nistru -, că nu-ți ajută ție” <endnote id="(160, p. 66)"/>. S-ar putea ca deochiul provocat de evreu să poarte În popor denumirea de „boală ovreiască” (sau „jidovească”), despre care amintește (din păcate, fără să dea amănunte) Artur Gorovei În studiul său din 1931 privind Descântecele românilor <endnote id="(150, p. 98)"/>. Este, de asemenea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
boalele veneriene - scria un jurnalist român la 1885 -, sunt foarte puțini [jidovi] bănuiți, că mai n-au militari ca să le poarte pe la case și să le ducă cu cinste și mărire până În creierii munților” <endnote id="(735)"/>. Un descântec de deochi asemănător cu cel de mai sus a fost cules În 1890, În nordul Moldovei, de la o descântătoare evreică, mama folcloristului Moritz Cahana (alias Mihail Canianu) <endnote id=" (533, p. 141)"/>. De altfel, În această regiune, practicarea descântecului În scopuri terapeutice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acci dental <endnote id=" (323, p. 126)"/>. Paradoxală este credința că evreica poate să deoache, dar tot ea deține antidotul. În Bucovina, de exemplu, se crede că, dacă un copil a fost alăptat de o evreică, nu se va prinde deochiul de el <endnote id="(547)"/>. La macedoromâni, doar Isus are această dublă putere asupra copilului : „De mine deochiat,/ De mine vindecat” <endnote id="(533, p. 162)"/>. În descântecele culese În 1939 din zona Munților Apuseni (o enclavă etnică foarte conservatoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(547)"/>. La macedoromâni, doar Isus are această dublă putere asupra copilului : „De mine deochiat,/ De mine vindecat” <endnote id="(533, p. 162)"/>. În descântecele culese În 1939 din zona Munților Apuseni (o enclavă etnică foarte conservatoare), „potca” - boala de deochi, dar și ființa demonică ce o provoacă -, ea Însăși roșie („Înfocată”), este amenințată, blestemată și aruncată În „marea roșie”. În aceste texte magico-rituale (a căror modificare este de neconceput) se vorbește despre „Potca de jidov” sau despre deochi provocat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
boala de deochi, dar și ființa demonică ce o provoacă -, ea Însăși roșie („Înfocată”), este amenințată, blestemată și aruncată În „marea roșie”. În aceste texte magico-rituale (a căror modificare este de neconceput) se vorbește despre „Potca de jidov” sau despre deochi provocat de : Stâng ochi de jidov, Stâng ochi de jidovoaică <endnote id="(151, pp. 136-137)"/>. Piaza rea cu care este asociat evreul este dublată În acest caz de piaza rea atribuită ochiului stâng. Într-adevăr, pentru mentalitatea magică, ochiul stâng
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de o simbolistică malefică, maladivă și demonică <endnote id="(152, p. 197)"/>, În perfect acord cu simbolistica generală a stângii și a dreptei <endnote id="(139, p. 267)"/>. Câteodată, „omul roșu” este malefic omnipotent. El le provoacă oamenilor nu numai deochiul, ci „toate bolile”. Mai ales dacă el este străin, adică „trecător” și „prin sate umblător”, ca În unele descântece românești : A fost un om roșu trecător, Din nouă sate viitor, Și peste (cutare) a suflat Și toate boalele i-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
daraveri”, oferă drumețului „un șip cu rachiu” etc. Întâlnirea pe drum cu acest demon se dovedește a fi de rău augur. În afară de faptul că este „om roșu”, el este și „șașiu”. Ambele elemente sunt de „piază rea” și provocatoare de deochi : „când se uită drept În ochii tânărului, Îi face așa, ca o amețeală, cu un fel de durere la apropietura sprâncenelor” <endnote id="(862, p. 138)"/>. De regulă, se crede că cei care au puterea magică de a deochea o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]