15,009 matches
-
ea care a fost aleasă dintre toate femeile lumii, pentru a deveni altar curat al Fiului Său iubit. Credinciosul o venerează cu conștiința că, cinstind-o pe ea, Îl preamărim pe Hristos. Preasfânta Fecioară s-a bucurat de o cinstire deosebită din partea credincioșilor Încă din timpul vieții, deoarece poersoana ei a fost mereu asociată În chip firesc cu cea a divinului Mântuitor. În acest sens, Petru Damaschinul spune: „Născătoare de Dumnezeu, pe tine te măresc cetele Îngerilor și ale oamenilor”<footnote
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
secția specializată a Bibliotecii Naționale./ DIRECȚIUNEA". Așa e tot regulamentul, plin de obligații, doar obligații, din care reiese clar că BN e un organ de tip polițienesc, care te urmărește, te educă și te judecă. Afișele din BN nu se deosebesc deloc de cele din transportul urban, baruri sau de pe pereți. De exemplu, primul afiș pe care l-am văzut în România a fost cel din casieria Universității - "Vine omu, stă oleacă, mai întreabă, dar și pleacă", apoi, pe o cabină
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
întîi, pe acela care are talentul înnăscut să se perfecționeze în arta sa, deșteptîndu-i atenția asupra multor particularități importante, pe care le-ar fi trecut cu vederea. Ele contribuie, al doilea, să dea publicului o măsură mai sigură pentru a deosebi adevărul de eroare și frumosul de urît". Maiorescu a fost chemat de destin să despartă, la început, apele de uscat, afirmînd dreptul suveran al esteticului în judecarea operelor literare. E un merit excepțional nu numai de valoare istorică dar valabil
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
Teodorescu Prima sută de zile a guvernării Năstase s-a scurs jalonată de cîteva scandaluri, de numeroase ezitări și de cîteva gafe. Nu e loc în această rubrică pentru o trecere în revistă amănunțită a vorbelor și faptelor guvernului. Putem deosebi în această sută de zile cîteva perioade distincte. Prima, cea a declarațiilor de intenție, i-a impresionat pînă la încîntare pe reprezentanții mai multor instituții internaționale care au descoperit în dl Năstase un interlocutor rezonabil, care știe că România are
Castanele uitate pe foc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16266_a_17591]
-
le ridică utilizarea ei în alte state. În calitate de limbă de stat, româna - ca și oricare alta - presupune prezența, între numeroasele ipostaze prin care se manifestă în uz, a unei variante, frecvent desemnată prin termenul de limbă literară, variantă care se deosebește ca realitate a comunicării sociale, prin caracterul ei unitar și unic, de varietatea utilizărilor dialectale. Limba literară unică - asociată cu învățământul și cultura și identificată cu limba oficială - are o situație privilegiată, atît ca extindere, cît și sub aspectul funcțiilor
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
fonetice) mai des încălcate în spațiul lingvistic basarabean. Întemeiat pe o temeinică cunoaștere a limbii române literare și o profundă înțelegere a problemelor uzului ei în Republica Moldova, Dicționarul de dificultăți ale limbii române se impune ca o realizare de valoare deosebită în domeniul studiilor consacrate cultivării limbii române, oferind, implicit, un material lingvistic bogat și interesant reflecției lingvistice. Prin modul propriu de a aborda problema în condițiile specifice spațiului lingvistic al Republicii Moldova, lucrarea propusă de A. Crijanovschi răspunde uneia dintre principalele
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
care nu poate crea, știe în schimb să imite foarte bine; de aceea, el a dat o replică cosmică creațiunii divine: fiecărei ființe bune create de Domnul îi corespunde un dublu al ei, malefic, ca lucrare a Satanei. Nimic nu deosebește, în această lume a noastră de azi, o copie de originalul ei: produsul Celui-Rău nu poartă niciun stigmat revelator. De aceea, nici un om nu poate să știe dacă el, unul, aparține seminției ce a ieșit din mâinile lui Dumnezeu sau
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
noastră, în adînc, unde pierderile pot deveni chiar irecuperabile. Continuînd în acest fel, avem mari șanse să ajungem o țară de slugi, dar slugi bolnave și hoațe. Formula cimentului este aceeași în întreaga lume, doar spiritul, creația noastră specifică, ne deosebește de alții. Cultura, valorile spiritului impuse în lume ne apără mai bine decît orice armată. Vă amintiți ce ecouri teribile aveau articolele lui Ionesco? Erau preluate imediat de întreaga presă a lumii. Soljenițîn și Zaharov au luptat cu un uriaș
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
era atmosfera adevărată care caracterizează cenaclul său în ceea ce are el mai bun și esențial. Adevărul acesta însă, cum spuneam, nu putea fi constatat tot timpul. Dar, la urma urmei, acesta e rostul și riscul unui cenaclu, să alterneze prezențele deosebite cu altele mai de toată mîna. Ce era "caracuda" la "Junimea"? Și nu se întîmpla ca, uneori, ea să dea verdicte sau, dintre ei, să citească, cîte unul, o bucată submediocră? Ședințele de cenaclu ale "Junimii" cu lecturi din Maiorescu
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
ci doar un instrument cu ajutorul căruia poți accede la rezultate mai mult ori mai puțin satisfăcătoare. Producătoare de îndoieli, munca literară, uneori în exces, pe care o desfășor și care a devenit, tot mai vădit, în anumite condiții de viață, deosebite de cele ale majorității confraților, țelul și conținutul unic al existenței mele, e sortită a amortiza aceste îndoieli. Dar pagina, odată așternută cu semne, le dă glas din nou, închizînd un cerc. Realizez întrutotul relativitatea productului literar, în orizontul unor
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Bittel este marcată de experiența lecturii. Autoarea știe bine ce înseamnă literatura, astfel încât nu se lansează niciodată în istorisiri lipsite de semnificație. Fiecare personaj și fiecare situație, chiar și insignifiante, se eternizează în rama prozei ei, capătă acea luminiscență care deosebește arta de realitate. Experiența lecturii, în afară de faptul că asigură tăietura impecabilă a narațiunii, este de multe ori însuși subiectul prozei scrise de Adriana Bittel. În centrul a numeroase povestiri se află un personaj feminin care cunoaște mai bine realitatea livrescă
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
limba română, în mod greșit termenul de calculator, care, prin precizarea inclusă în română, îndreaptă direct știința axată pe C spre aspecte strict cantitative sau pur "tehnice"; aș menționa, cu acest prilej, că s-a evitat termenul de C în deosebi din pudibonderia cenzurii regimului Ceaușescu - care "în particular" nu evita înjurăturile - față de sunetele ieșite din pronunțarea cuvântului computer ca în limba română, la fel cum, de pildă, s-a cerut înlocuirea termenului "Futurologie" prin "Viitorologie" sau - și o știu din
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
context agravat de defecțiunea soțului, moartea mamei etc. Supraviețuiește totuși nenorocirii prin confesiune epistolară, jurnal critic, autocritic, colportaj, autoterapie sufletească. Rămâne vie, feminină. Un eșantion de rezistență. Fără să dorească imposibilul, din dragoste de epica vieții, pur și simplu. Fundamental deosebită de ratarea boxerului Nelu Oprescu, un fost campion al anilor '40, în prezent vânzător de baloane. Viața acestuia, aventuroasă, e relatată în colajul de reportaje, reproduse din presa vremii. Textul "Marea păcăleală" se țese ca un necontenit rapel între vocația
Dosare de existență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16407_a_17732]
-
întâmplării." Ca și în "Lola...", Tykwer stăpânește la perfecție limbajul cinematografic, se mișcă cu nonșalanță prin hățișurile și meandrele poveștii, dând forță și suspans fiecărui cadru. Dar, dincolo de acestea, ceea ce face cu adevărat valoros și atașant acest film și-l deosebește de un exercițiu perfect, dar rece, de stil și virtualitate cinematografică - sunt personajele și, mai ales, timida și liniștita Sissi care, pentru a-și cuceri dragostea, devine "un munte" de energie, inventivitate și perseverență. Un tandru și aplicat portret de
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
că toți ducem vieți pline de o disperare mută. Poate că așa e, dar mie mi se pare că trăim mai degrabă o derutare mută. Romanul e o formă de artă în care poți reda exact deruta existențială. Nu mă deosebesc cu nimic de lectorii mei și nu urmăresc deloc să-i am în puterea mea. Și eu sunt la fel de derutat ca și ei. Relația autor-lector mi se pare a fi una de comuniune. Vreau să împart cu lectorul sentimentul de
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
mai ales episcopilor, cu timpul a dobândit o semnificație aparte, în special atunci când era folosit la plural. De acum părinții nu mai sunt doar episcopii obișnuiți, ci episcopii din trecut care erau martori ai doctrinei Bisericii și dețineau o autoritate deosebită în materie de învățătură a Bisericii. Câteodată se întâmplă ca printre cei numiți părinți să fie 2 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Cu privire la Sfinții Părinți, în Telegraful Român, anul 140, Sibiu, 1 și 15 decembrie, nr. 45-48, 1992, p. 4
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cap. XV, studiu introductiv, traducere, note și indici de Preot Prof. Const. Cornițescu, în Col. PSB., vol. 10, Editura IBMBOR, București, 1984, p. 34. 11 Sfinții Părinți - tâlcuitori autoriza i ai Sfintei Scripturi și misionari destoi l, operele rat inspirate, deosebindu-se de celelalte numite apocrife, astfel ei au ț nici ai Bisericii Sfinții Părinți nu au oferit doar lucrări de teologie dogmatică, pline de exprimări filosofice creștine sau opere cu un conținut moralizator și duhovnicesc, ci ne-au dăruit, tălmăcit
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ei. Este amuzant să ne închipuim această elită, ca pe un GDS al amorului, întrunindu-se periodic și stabilind cu gravitate că "amorul e un lucru foarte mare". Banalități enunțate solemn "Adevărurile" care stau la baza întregii demonstrații nu se deosebesc de acelea din jurnalele intime ale liceenilor. Cartea este o colecție de truisme. Autorul insistă, de pildă, asupra ideii - banalizate de multă vreme prin repetare - că dragostea nu se reduce la sexualitate: " Nu mă refer aici la rolul biologic al
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
profesie!), aflați majoritatea încă în perioada de formare și de precizare a unor interese specifice ori mai vast existențiale, dețin acum o sinteză de referință, extrem de bine concepută, o "cărămidă" de temelie pentru proiectele proprii. Această realitate dobândește o transparență deosebită în faptul că primul volum s-a bucurat deja de un mare succes - poate întrucâtva surprinzător, date fiind amploarea și adâncimile lui. Ceea ce ne îndreptățește să credem în existența nu doar a unui public specialist, dar și în cea a
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
Fenomenul românesc, acesta din urmă de importanță fundamentală. El căuta, aici, formula sufletească a românului. Așezat la confluența dintre Apus și Răsărit "poporul român ar dezvolta o valoare intermediară": De aceea "echilibrul nostru sufletesc se numește adaptabilitate. Prin ea ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de cea a Apusului". De aici provin alte elemente complementare care o definesc: inteligența ("la răspîntie se cere mai multă înțelepciune ca oriunde") inaderența la misticism și nebulozitate abstractă, simțul relativului, luciditatea, spiritul critic, scepticismul
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
de formule sufletești specifice. Dacă admitem că există, ea trebuie să fie anistorică, egală cu sine de-a lungul timpului. Dar se poate admite, în spațiul uman (ca și în celelalte), o ieșire totală din istorie, încît să poată fi deosebită o formulă sufletească a unui popor, repet, egală cu sine în toată istoria ei multimilenară? Într-o carte din 1934, Geneza formelor culturii, P. P. Negulescu afirma, evident polemic, că românul din vremea lui Ștefan cel Mare era altul decît
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
Prin această declarație de principiu, Noica recunoaște, asemenea și după Cioran, că e absolut necesară dezvoltarea țării spre o civilizație modernă de tip industrial, depășindu-se și renunțîndu-se, hotărît, la eminamența agrară. Prin aceasta Noica, precum mai înainte Cioran, se deosebește radical de orientările ideologice tradiționaliste, apropiindu-se vizibil de pledoariile, din anii douăzeci, ale lui Lovinescu și Zeletin. Și deși Noica se păstrează exclusiv în sfera culturalului, ignorînd-o pe cea a sociologiei, e importantă observația sa: "A cultiva mai departe
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
spui la ce ai meditat. Sau povestești ce ți s-a întîmplat recent. Tipul care spunea că trebuie să separe cartofii buni de cei răi. Că treaba i s-a părut grea și a renunțat. "E greu, zice el, să deosebești răul de bine, fiindcă totdeauna răul poate să ia înfățișarea binelui și invers. A zis asta, scurt s-a întors și s-a așezat pe locul lui în bancă. Senzație neplăcută după ce quakerii și-au încheiat ședința. Că ei vor
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
pohetul face să curgă râuri și lacrimi înduioșat-evlavioase, sau să scapere priviri transportate în lumea ficțiunei ideale, natural că i s-au găsit justificări metafizice, metatextuale, metapsihologice, metalingvistice etc. etc." Toți sînt deci niște snobi exaltați, habar n-au să deosebească poezia de vorbărie, trebuia să vină cineva să le spună adevărul verde în față și obscurul colaborator al Luceafărului n-are nici o îndoială că el e singurul cap-capabil să ajungă la o judecată de valoare asupra operei lui Gellu Naum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
ei stilistică, determinată de multiplicarea și diferențierea situațiilor de comunicare, a contextelor de uz; se înțelege că o asemenea diversitate nu individualizează româna între alte limbi moderne (căci fenomenul e comun, cel puțin pentru toate limbile din culturi asemănătoare), ci deosebește limba actuală de cea din secolele trecute. Mai mulți lingviști români au afirmat că liniile firești de dezvoltare a limbilor în spațiul social și cultural modern se realizează într-un proces complementar: reducerea diferențelor regionale (sub presiunea contactelor umane, a
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]