2,039 matches
-
s-a scris în presă nu puțin și elogios, dar fără ecoul scontat. A fost, fără îndoială, o întâlnire reușită, emoționantă și memorabilă. Editura Națiunea mulțumește tuturor participanților, cu accent prietenesc celor care au făcut efortul de a veni din depărtate orașe ale țării. http://www.ziarulnatiunea.ro/category/colocvii-literare/ Referință Bibliografică: Cărțile Editurii Națiunea la Gaudeamus 2013 / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1060, Anul III, 25 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile
CĂRŢILE EDITURII NAŢIUNEA LA GAUDEAMUS 2013 de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347244_a_348573]
-
mai bine. A lăsat sticla lângă ea și s‑a întors să ia păturile. A despăturit două și le‑a aruncat pe pat, după care a luat sticla de unde o lăsase, s‑a așezat pe scaun, și‑a întins picioarele depărtate unul de altul și a mai sorbit câteva înghițituri plescăind zgomotos din buze. Referință Bibliografică: CHEMAREA DESTINULUI (22) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 300, Anul I, 27 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
Un scriitor din Ardeal m-a învățat. Florin, prieten cu nepotul. -Hai noroc Marine. Să auzim de bine! -Noroc, să dea Dumnezeu! Și ciocniră gâturile de sticlă ale țoiurilor, sorbind, apoi, câte o înghițitură. -Ce căutăm noi în țara aia depărtată? Adică feciorii noștri! -Îi ajutăm pe americani să facă liniște și să-i democratizeze pe sălbaticii ăia. -Băi, Marine, au răscolit mușuroiul și e greu să-i liniștești. -Și eu mi-am dat seama că este foarte greu. Cum adică
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
vara e prea cald, iarna-i prea frig, Soarele prea iute moare-n apus și-i prea mult nisipul ce doarme în Sahara. Tot mai sunt spini printre flori parfumate, norii tot calcă azurul și plâng , stelele albe-s prea depărtate, încă-i uranul ascuns prea adânc! Omul, de când e pe lume a spus: și v-a mai spune: Mai mult și mai sus! Astfel se smulge din el cu răbdare Floarea ruginii, Palida floare... Al.Florin ȚENE : Referință Bibliografică: Floarea
FLOAREA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358014_a_359343]
-
Au poate că suntem romani Și socotiți de voi dușmani Că pe câmpul de luptă ne-am strivit. Din izvorul sacru să bem este îngăduit? Dar picurii lui urmându-și cărarea Prin munți, prin codrii ce împodobesc zarea Până la Istrul depărtat și frumos Adapă deopotrivă și cerbul și lupul fioros. SABINUS (Aparte către Zada ). Nepotrivite sunt blestemele cu anii tinereții Ce izbucnesc în muguri, în primăvara vieții. ZADA Dușmanii nu ne dau răgaz să gustăm din fructul tinereții, Dacii la anii
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
ca Moldoveni, acea față bună, cu ochi luminoși. Bătrânii au chipuri de boeri, de voevozi din vremurile cari s'au îngropat în fundul pământului, de unde nu mai pot să iasă. Acești oameni sunt mai mult decât țărani obișnuiți. Din cele mai depărtate vremuri, ei au avut acest mal de Nistru. Coborâtori de adevărați boeri, mazili cu sânge bun în vinele lor, ei se simt ca acasă, cu neputință de clintit, plugari și domni ai țarinelor, stăpâni ai cirezilor și turmelor. În trecut
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
duceața dintr-o buză, Știind că am să pătimesc. Cade umbra timpului în van, Peste bolta iazului ceresc, Amintirile de-acum un an, Unde, doamne, să le mai găsesc? Parc- a fost odată și se duse, Într-o lume tristă, depărtată, Scrum topit al zilelor apuse Și cu ele, chipul ei de fată. joi, 3 mai 2012 Referință Bibliografică: opriți clipa / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 545, Anul II, 28 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
OPRIŢI CLIPA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358244_a_359573]
-
precedând cu mult prima dată a Creației care apare în Biblie. Masoneria cu ritualurile ei alegorice ca și cu simbolurile și numerele ei, este tot ce ne-a rămas de la prima religie mondială, care înflorea într-o antichitate atât de depărtată încât este imposibil să i se stabilească data. A fost prima religie mondială unificată. Apoi a venit era separării în numeroase religii, a sectarismului. Azi trudim din nou pentru a construi o religie mondială universală” ( Marc Dem, Antihristul, Trad. N.
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
ar fi evoluat arta sa. Ar fi ajuns el unul din principalii artiști ai vremurilor noastre? Ar fi crescut și s-ar fi diversificat în alte mijloace de expresie? Cert este că numele lui este astăzi cunoscut în cele mai depărtate locuri și că, grație mijloacelor electronice de comunicare, lucrările lui au ajuns să fie admirate și apreciate pretutindeni. De ajuns să intri pe blogul personal și faci cunoștință cu o mare parte din opera lui, atât cât a conceput-o
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
hârtii. Sper să aveți timp suficient până vă sosesc clienții... Semnați, vă rog, aici... așa, da, e bine! Cum spuneam, nu este nimeni la arhivă, deci le veți studia aici... Treceți acolo, vă rog, i-a indicat fata cel mai depărtat birou față de cel la care lucra ea. În felul acesta nici nu vă deranjează prezența mea. Mi le restituiți imediat ce terminați... dacă nu apar reținuții între timp, desigur. - Vă mulțumesc mult, sărut mâinile! Vă rog să mă scuzați pentru deranj
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
creanga-și bate-n geam Fiecare zi, o interogare Câte sunt medalii cine știe oare Față sau revers, copil, alegeam Toată geometria moare-ntr-o mimoză Purtătoare zâne viselor norocul Neștiut rămâne tuturor sorocul Fiecare face parte, din osmoză Râuri depărtate cată-se întruna Căile de apă se-ntâlnesc mereu Peste fiecare strat de minereu, Pulberi de argint presară luna Fluieră un tren pierdut în neant Oh, copilărie dulce ca un vis Dac-aș ști măcar astăzi, cine mi-s Slabă
ÎN ORICARE STÂNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359406_a_360735]
-
uzurpator fusese un adevărat râu de sânge, iar nu postavul stacojiu, peste care odinioară pășise țarul. Dar cui îi pasă astăzi că idolii slăviți ieri, cu cinci copii nevinovați, copii ai lor sunt acum un morman de oseminte carbonizate în depărtata Siberie? Și chiar acestor oase carbomizate nu li s-au îngăduit odihnă. Nu le-a fost deajuns să ciopârțească mutilatele rămășițe ale victimelor cu satârul de măcelar, ascuțit anume pentru această împrejurare, ci le-au azvârlit în fundul unei mine părăsite
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
Versuri > Farmec > ACROASIS Autor: Mihaela Cristescu Publicat în: Ediția nr. 389 din 24 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului ARDERE Să spunem un cuvânt, între atâtea altele, prin parcarea sugestivă a memoriei zilnice - o vibrație subatomică, fixată pentru auzul fin și depărtat al iluziei curgătoare. Vremea aceasta, un timp incomod, dar lucid, așteaptă, fără de durată, petrecerea perfidă si comprimată a visului înregistrat. AMINTIRI Din dimineața aceasta, parfumul s-a răspândit în întreaga casă și am căutat pentru fiecare moleculă rătăcită câte o
ACROASIS de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360551_a_361880]
-
împreună, discutam împreună, își făcea planuri că mergem la mare. După alea șase săptămâni a băut în trei zile de-a recuperat tot și m-a lovit”. Când vorbește, Caterina se strânge toată. Stă pe marginea canapelei, cu picioarele ușor depărtate, ca atunci când stai la linie pentru săritura în lungime de pe loc. Cu o mână își sprijină capul, iar stânga o ține ușor flexată peste unul dintre genunchi. Are geanta alături, la o palmă distanță. Și poartă încălțăminte fără toc. De
„M-a legat cu un lanț de picior și m-a scos pe stradă ca pe un cățeluș. Nu s-a băgat nimeni”. Până când moartea ne va despărți () [Corola-blog/BlogPost/338661_a_339990]
-
persoana privată de libertate dacă deține bunuri, obiecte sau substanțe interzise și cere prezentarea obiectelor personale; ... c) solicită persoanei private de libertate să ridice brațele la nivelul umerilor în plan orizontal, paralel cu solul, și să țină picioarele cât mai depărtate unul de celălalt; ... d) efectuează controlul corporal, prin palpare și observare, în următoarea ordine: capul și gâtul (se scoate pălăria, căciula, șapca etc.), brațele, de la umăr la încheieturile mâinilor, zona trunchiului și a bazinului (față, spate), membrele inferioare (partea
ORDIN nr. 20 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294748]
-
replică de închidere. V-am zis eu! Pe internet limbajul este foarte agresiv. Cât de ușor se poate transpune agresivitatea din online în lumea fizică? Când am stat la țară aveam o vecină care avea un gard cu șipcile destul de depărtate unele de altele. Era micuță, se ascundea ea bine, avea o iarbă mai înaltă, dar se vedea. Ea pândea prin gard, o vedeai, dar pentru că ea se simțea dincolo de gard era la adăpost. Partea amuzantă era că bărbac-su stătea pe
Cum s-a vindecat de nefericire Răzvan Exarhu () [Corola-blog/BlogPost/338801_a_340130]
-
în fața Seraiului din Stambul, a decedat la Sankt-Petersburg, iar capul i-a fost tăiat de către prietenii săi masoni și înhumat undeva în Scoția. Ahmet s-a lăsat cumpărat de către amanta lui Petru I, Ecaterina Skavronskaia, într-un trecut nu prea depărtat - o prostituată de regiment. Recunoscător că i-a salvat viața și onoare, Petru I s-a căsătorit cu ea. Ecaterina a devenit prima împărăteasă a Rusiei și a pus începutul unui lung șir de revoluții de palat care timp de
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
care au contribuit la realizarea “României dodoloațe”, în cunoscuta expresie blagiană. Un deliciu al cărții de debut a lui Cristian Medeleanu este, sub raport lingvistic, folosirea regionalismelor lumii în care autorul s-a născut și spre care se reîntoarce din depărtate zări de pământ canadian cu aceeași nestrămutată iubire. Dar mulțumirea acelei inedite înfăptuiri era mai ales una de ordin didactic: ”Gheorghe era mândru de colibele lui! Clădise pe platoul din deal un lăcaș de întemeiat și crescut spirite cum nu
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
pe două drumuri, lăsând inimile noastre să se caute-n zadar, navigînd; tu - pe harta cea bună, eu - după copia ei fragmentată, în care continentele încă sînt fără contur. Potrivește-ți ceasornicul după al meu: cu timpul și adolescențele, azi depărtate, vor dobîndi aceeași ființă, același parfum, aceleași culori ca două grădini vecine ce-și împletesc în adînc, nevăzut dar firesc, rădăcinile arborilor mereu întineriți prin anotimp. Potrivește-ți ceasornicul după al meu: exact după al meu - nu mai înainte, nu
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339237_a_340566]
-
vara e prea cald, iarna-i prea frig, Soarele prea iute moare-n apus și-i prea mult nisipul ce doarme în Sahara. Tot mai sunt spini printre flori parfumate, norii tot calcă azurul și plâng , stelele albe-s prea depărtate, încă-i uranul ascuns prea adânc! Omul, de când e pe lume a spus: și v-a mai spune: Mai mult și mai sus! Astfel se smulge din el cu răbdare Floarea ruginii, Palida floare... Femeia mea cea de toate zilele
FLOAREA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340820_a_342149]
-
răbdător? Nici mintea mea, nici inima, nici gura Nu pot păstra nimic otrăvitor, Nimic, decât adânca remușcare Că nu am fost la vreme-n preajma ta, Sunt ultimul sosit, sunt primul care Știam cum inima-ți bătea, Astăzi, pe Alpii depărtați e soare, Să luăm o rază pentru fiecare. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 150 Sunt singurul ce te iubește azi, în lume, Așa îmi spun, deși nu cred nici eu, Ai darul de-a trezi oceanu-n spume, De-a-L mânia
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
maronii, din lemn masiv, șubred sentiment inconștient, trezit la viață de parfumul puternic al mirului călătorit prin încăperile sfinte. Tăcere. Aproape să disting zumzetul greierilor veniți să acompanieze mișcările tainice ale călugărilor în căutarea trebuințelor zilnice. Nimic mai apropiat, nimic depărtat, totul la îndemâna nevoilor mânăstirești. Ce să caut: forma sau conceptul? Materia și spiritul în aceeași înlănțuire, un diagnostic de transformare continuă a vieții pământești. Nici o întrebare nu se putea suporta, nici un îndemn, nici o chemare. Cunoașterea apare in forme ciudate, câteodata
ANAMNESIS de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343004_a_344333]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > DOR DE STINGERE Autor: Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 149 din 29 mai 2011 Toate Articolele Autorului DOR DE STINGERE Doamne - stinge-mă undeva între ape mari - cu țărmuri amețitor depărtate - țărmuri pline de lacrimi stinge-mă - Doamne - sub un cer - care să-mi facă sufletul să plângă de bucuria înaltului - zborului sufocării cu mult mai larg și mult mai departe stinge-mă - Doamne - într-un amurg în care - încă nevăzute
DOR DE STINGERE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344166_a_345495]
-
Yekhă butjandeski ramiari! A unui patriot slăvit! Yekhă bare themeskă kamliari! Poetule! Tu mie spune: Giliareia! Tu mangă motho: Ce se numeste slavă-n lume? Șo ande phuviate barimos și bushilo? A laudelor glăsuire! Le asharengo vakerimo'! Din neam, la depărtatul neam! Pashunestar, k'o duruno pashuno! Ori după moarte tânguire! Va' pala merimaste rovimo'! Sau în sfârșit istorisire Vai agore phendimos puranimasko Sub șatra a unui țigan?!! Tala-i tsăra îkhă Romseki?!! Uitând cu ură lumea mare, Bisterindoi nadehimasa e
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]