1,194 matches
-
tranzitul obiectelor de corespondență și colete între cele două administrații, se vor efectua prin intermediul oficiilor de schimb. Fiecare administrație va comunica celeilalte administrații, la timpul cuvenit, oficiile de schimb folosite, precum și orice modificări care intervin în organizarea acestora. Articolul 7 Depeșele provenind de la una dintre administrații și destinate unei terțe țări vor fi îndrumate de cealalta administrație pe căile cele mai rapide folosite pentru propriile sale depeșe. Articolul 8 Cele două administrații pot face schimb de scrisori recomandate conținînd obiecte supuse
ACORD din 9 mai 1984 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind colaborarea în domeniul postelor şi telecomunicatiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147196_a_148525]
-
oficiile de schimb folosite, precum și orice modificări care intervin în organizarea acestora. Articolul 7 Depeșele provenind de la una dintre administrații și destinate unei terțe țări vor fi îndrumate de cealalta administrație pe căile cele mai rapide folosite pentru propriile sale depeșe. Articolul 8 Cele două administrații pot face schimb de scrisori recomandate conținînd obiecte supuse vămuirii. Aceste trimiteri vor fi întotdeauna însoțite de formulare prevăzute în actele Uniunii Poștale Universale. Articolul 9 Trimiterile recomandate se înscriu global în foile de aviz
ACORD din 9 mai 1984 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind colaborarea în domeniul postelor şi telecomunicatiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147196_a_148525]
-
lumea diplomatică pentru lipsa sa de consecvență, dată fiind poziția de președinte al Conferinței, el rămânea unul din factorii de decizie europeni cărora românii le adresau mai multe memorii. Două dintre acestea fuseseră expediate de I.C. Brătianu. Dacă în prima depeșă redactată probabil după 11 februarie, liberalul român protesta față de intențiile Rusiei de a încerca să atragă Poarta într-o acțiune de separare a Principatelor, dar sublinia și atitudinea oscilantă a Angliei, în a doua simțea că este de datoria lui
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
care se insista pentru respectarea dorințelor românilor anunța practic viitoarea linie de conduită a acestei țări. Fără a supralicita documentul amintit, deși prezenta inconveniențele menținerii unei domnii indigene, chema plenipotențiarii puterilor europene la noi dezbateri și deliberări în privința Principatelor 353. Depeșele care plecau în cursul lunii martie de la ministerul de externe francez spre agenții diplomatici din diferite capitale europene aveau ca notă caracteristică păstrarea unui ton neutru, repetarea recunoașterii calității de putere suzerană a Porții asupra statului nord dunărean și hotărârea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ale politicii românești, înțelegea foarte rapid că trebuia să comită anumite gesturi politice prin care să demonstreze că nu era un adversar al noului regim. Acesta era motivul pentru care, pe 10 aprilie 1866, îi scria lui Ion Ghica o depeșă în care-i recunoștea contribuția la actul de la 11 februarie, dar îi arăta și faptul că el fusese singurul proprietar din Fălciu care semnase pentru aducerea unui prinț străin 683. Nemulțumindu-se doar cu epistola trimisă liderului politic amintit, Mihail
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
construită pe o articulare predicativă. De aceea CD poate fi interpretată ca un constituent periferic: predicație secundară, ea se adaugă întotdeauna unei prime predicații principale, într-o relație [...] mai strînsă sau mai slabă. (Combettes 1998: 12) Exemplul următor, extras din depeșele scrise de Félix Fénéon în 1906 pentru ziarul Le Matin 5, prezintă o CD (subliniată aici în bold). În ciuda legăturii sintactico-semantice cu subiectul din nucleul frazei complexe, CD este o unitate de sens care are chiar și o funcție narativă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și un copil de 6 luni). Partea rematică permite punerea în evidență a agentului, dezvoltînd o predicație care răspunde la întrebarea Ce? (este mîncat de porci și este victima lupilor). În schimb, titlurile următoarelor două note informative (care rescriu aceeași depeșă a agenției) operează o tematizare a acțiunii (a devora) care era rematizată în titlul din T7a. În T7b, agentul este rematizat în titluri, în timp ce victimele sînt șterse: T7b Devorați de porci... În România, un băiat de 2 ani a fost
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Études de linguistique appliquée 19, Paris, Didier, 1975: 30-42. - Henri WEIL: De l'ordre des mots dans les langues anciennes et comparées aux langues modernes, Paris, Didier, (1879) 1991. 3. Punctuația și segmentarea unităților 3.1. Segmentarea grafică Următoarele șase depeșe jurnalistice de Félix Fénéon ilustrează diversitatea posibilităților de segmentare a frazelor: T4 Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi îl azvîrliră. T9 [P1] Între Deuil și Épinay s-au furat
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nominală). Din punct de vedere enunțiativ [B], frazele-propoziții P1-e1 și P2-e2 din fiecare din cele două texte sînt asemănătoare, chiar dacă timpurile de conjugare diferă (perfect compus în T9 și imperfect în T10). În ambele cazuri, conform genului informativ al unei depeșe nesemnate, locutorul se distanțează atît de mult de ceea ce relatează (Rd1 și Rd2) încît informația pare a fi relatată fără să vorbească nimeni. O informație scurtă apropiată de depeșă este dată ca o aserțiune (dimensiune ilocuționară [C2]) al cărei adevăr
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
imperfect în T10). În ambele cazuri, conform genului informativ al unei depeșe nesemnate, locutorul se distanțează atît de mult de ceea ce relatează (Rd1 și Rd2) încît informația pare a fi relatată fără să vorbească nimeni. O informație scurtă apropiată de depeșă este dată ca o aserțiune (dimensiune ilocuționară [C2]) al cărei adevăr este garantat implicit de către ziarul însuși. În schimb, propoziția P3 din T10 este mai complexă enunțiativ și mai interesantă. Predicația nominală monoremă Niște nebuni, care recategorizează subiectele din P1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din punct de vedere semantic, o propoziție poate foarte bine să se reducă la un substantiv și un adjectiv. Să luăm cele șase texte scurte ale lui Félix Fénéon citate mai sus. Ele au avantajul că aparțin aceluiași gen jurnalistic: depeșa. Din punct de vedere referențial, acest gen, foarte scurt prin definiție, trebuie să dea informații referențiale care răspund minim la întrebările Cine? Ce? Unde?, uneori Cînd? și mai rar la întrebările De ce? și Cum? Atunci cînd propoziția comportă un verb
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
doi specialiști în pregătirea vacilor pentru concurs au fost excluși după ce paznicii au descoperit scandalul duminică, după spusele organizatorilor lui Royal Qeensland Show. (ATS-AFP) Vorbim de anaforă rezumptivă în cazul reluării titlului evenimentului, notat cu bold la începutul articolului din depeșa de mai sus, prin calificarea sintetică de scandal. Legăturile anaforice pot ține în aceeași măsură și de segmente inferabile pornind de la referent: T25 UN CABRIOLET CADE DE LA 160 METRI ACCIDENT În urma unei ieșiri de pe carosabil ieri dimineață între trecătoarea de la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Am citit recent Le Sun, maculaturA...". Deoarece metafora modifică relația semantică între referent și anafora sa, putem vorbi despre un nou punct de vedere asupra obiectului discursului și atunci schimbarea este însoțită firesc de o anaforă demonstrativă. În schimb, rescrierea depeșei T25 este imposibilă: T25 [...] Un cabriolet a plonjatb de la 160 de metri. Rănită la spate, ACEASTĂ pasageră a fost transportată cu elicopterul la Spitalul cantonal din Coire, a comunicat poliția cantonală grisonă. Cît despre ACEST conducător auto, a scăpat cu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mai greu înlănțuiri precum: "Un copil >> băiatul/acest băiat" (T5) sau Un bărba >> francezul/acest francez (T29). Urmarea [UN N1 (hiponim) + UL/ACEST N2 (hiperonim)] corespunde unei înlănțuiri cît se poate de admise. Același lucru se întîmplă și în această depeșă de Fénéon: T30 Potrivit mamei micuțului Moureau din Maubeauge, o bonă de 16 ani, Marthe Delvaux, a încercat să-l otrăvească pe ACEST copil idiot. (Fénéon) Totuși, așa cum a arătat M.-J. Reichler, redenumirea prin hiponim anaforă specificatoare se justifică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cei care au luat-o pe promenadele amenajate pentru public; acestea sînt specii rare pe coastele noastre. Această întrebuințare este foarte frecventă în relatările ziaristice scurte, fapt care permite precizarea identității persoanei menționate, precum se va vedea și la începutul depeșei următoare: T32 UN AL DOILEA INSPECTOR IMPLICAT ABUZ: Șeful poliției genoveze Urs Rechsteiner a cerut luni seara suspendarea unui al doilea polițist în urma unei încăierări care a degenerat sîmbătă seara pe marginea Sărbătorilor Genevei. ACEST inspector de poliție judiciară de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
19 [a∫il-lafi∫]. Ar mai trebui subliniat și faptul că a doua propoziție se prelungește și astfel contrastează puternic cu brutalitatea și scurtimea celei din urmă, puternic aliterantă în fonemele /p/, /i/ și /r/. Acest efort intens de scriitură ridică depeșele jurnalistice ale lui Fénéon la rangul de forme scurte dacă nu literare, cel puțin literarizate prin lucrul supra semnificantului și prin paronomază. Aceasta amintește de ceea ce spune Jakobson despre funcția poetică-autotelică a limbajului și despre "atitudinea introvertită față de semne": semnele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
26. 5.2. Mărci ale incidenței unei asumări enunțiative În capitolul 3 (§ 3) am abordat pe larg problema atribuirii unei porțiuni de text unui punct de vedere (PdV) cu exemplele T5, T15 și T16. În T30, ziaristul scriitor își situează depeșa sub dependența PdV al mamei: T30 POTRIVIT mamei micuțului Moureau din Maubeauge, o bonă de 16 ani, Marthe Delvaux, a încercat să-l otrăvească pe acest copil idiot. (Fénéon) În T53, întîmplarea descrisă în P1 este interpretată din două PdV
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe o structură ierarhică de cinci macro-propoziții de bază (Pn) care corespund celor cinci momente ale aspectului: înainte de proces (m1), începutul procesului (m2), cursul procesului (m3), finalul procesului (m4), după proces (m5). Schema 16 În raport cu complexitatea ierarhică a secvenței narative, depeșa lui Fénéon T4 este doar o simplă perioadă: T4 Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile[e1], ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville [e2], apoi îl azvîrliră [e3]. În această perioadă narativă ternară, nici una din cele trei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fac trecerea de la conversație la povestire în termeni de propoziții "de avanpost", "situate chiar pe linia de demarcație pe care se înfăptuiește alternanța (succesiunea) subiecților vorbitori" (1984: 279). Aceasta ne conduce la completarea schemei 16: Schema 18 Trecînd de la o depeșă la un fapt divers complet, să examinăm decupajul posibil al acestui articol din Libération (13-14 octombrie 1984): T70 IRA revendică atentatul de la Brighton: 4 morți și 30 răniți GOD SAVES MAGGIE [P1] Ora două cincizeci dimineață, ieri, în orășelul Brighton
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ședință itinerantă a guvernului va duce la acutizarea extremă a situației social-politice din oraș și în toată regiunea. Pentru a evita consecințele imprevizibile, conducerea orașului refuza categoric organizarea unei atare întruniri, declinându-și orice răspundere în cazul venirii mele. Citind depeșa semnată de Ghimn Pologov, președintele Sovietului orășenesc Bender (Tighina), deputat și el în Sovietul Suprem al RSSM, am exclamat: „Chiar așa, domnilor-tovarăși!? Nici în cetatea lui Ștefan cel Mare nu ne dați voie? Obrăznicia voastră n-are limite!”. Cu toată
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Își merită destinul („la alegători ca dumneata... nu se putea mai bun reprezentant decât d-l Cațavencu...!). În finalul tabloului al II-lea, situația se răstoarnă dintr-o dată și cei interesați, Tipătescu, Zoe, Farfuridi și Brânzovenescu rămân perplexi când citesc depeșa de la București prin care se recomandă drept candidat Agamemnon (Agamiță) Dandanache. Zoe și Nae Cațavencu sunt gata să lupte „contra guvernului”, mai puțin Trahanache și Cetățeanul turmentat. („eu nu lupt contra guvernului”) Actul al III-lea include În el punctul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lumina substanța raporturilor ei cu moștenitorul tronului Germaniei imperiale și unele aspecte de istorie a relațiilor internaționale și a diplomației europene din acea epocă. Una dintre acestea este cea a nivelului legăturilor personale. Imediat după plecarea Kronprinz-ului, primea o depeșă de la regina Elisabeta, care o contraria pe prințesa Bibescu din cauza propoziției: "Am fost mândră de succesul tău". Motiv pentru a se întreba: Ce a putut spune prințul sau ce a putut lăsa el să se înțeleagă pentru ca regina, al cărei
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
primăvară, în plină natură. Ți-au plăcut florile? Fraza asta rostită de el la bal îmi revine în minte. Într-adevăr, foarte mult, Sire. Posada, ziua plecării prințului imperial Sâmbătă, 24 aprilie, la ora opt seara primesc de la regină o depeșă pe care am păstrat-o și pe care o copiez pentru mai multă siguranță, căci mi se pare ciudată: Mulțumirile mele cele mai călduroase. Am fost mândră de succesul tău. Regele a fost foarte mișcat și îți mulțumește. Elisabeta. Prima
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
care o copiez pentru mai multă siguranță, căci mi se pare ciudată: Mulțumirile mele cele mai călduroase. Am fost mândră de succesul tău. Regele a fost foarte mișcat și îți mulțumește. Elisabeta. Prima și ultima frază se refereau la o depeșă pe care i-o trimisesem regelui cu ocazia împlinirii a șaptezeci de ani. Dar fraza din mijloc la ce se referea? Când ai un dram de delicatețe, nu ești niciodată convins de existența unui lucru care face plăcere. Totuși, ce
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
coșarul care mergea pe bicicletă cu jobenul lui pe cap, și de râsul meu. Tu ai oprit și i-ai dat niște bani, drept răsplată pentru că m-a făcut să râd. După plecare O scrisoare trimisă la Berlin și două depeșe. E mult pentru prima zi. N-am primit scrisoarea chiar de la Berlin; asta pentru că în loc să cinăm la Bristol, am insistat să mergem la Hiller, de unde am scris, așteptând să plece trenul nostru. Îmi era groază să-i văd la Bristol
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]