10,559 matches
-
d-sa e convins că inițial a fost corpul iar nu cuvîntul: "Ca să poată exprima ceea ce trebuie exprimat, cuvîntul trebuie să treacă întîi prin corp, prin sensibilitatea lui existențială și socială, impregîndu-se de viața lui obscură, de pulsiunile, fantasmele și deprinderile lui". Sau cu vorbele adjuvante ale lui Merleau-Ponty: "Legătura cuvîntului cu sensul său viu nu este o legătură exterioară, de asociere, sensul locuiește cuvîntul (...). Sîntem obligați să recunoaștem o semnificație gestuală sau existențială a cuvîntului (...). Ce exprimă atunci limbajul, dacă
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
prin Georgescu și prin Valbudea spațiul artistic românesc s-a integrat în cel european sugerînd chiar o anumită istoricitate prin experiențe stilistice diferite, prin mai tînărul Paciurea lucrurile se complică brusc. După ce-și însușește fără ezitare orizontul, reflexele și deprinderile unui sculptor european responsabil, se trezește în el, dintr-o dată, conștiința de oriental, iar instinctul culpei, al celui care a violat interdicția, începe să se manifeste. Paciurea este cel dintîi sculptor român prin care nonfigurativismul se revoltă și frustrarea născută
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
de simpatia oarecum ipocrită pentru Dan Brown și îl apropie nepermis de mult de utopiile gratuite practicate de Ion Manolescu în Derapaj. Aceeași deferență pentru literatură și pentru misterele ei îi tutelează pe Alexandru Robe și pe Gelu Negrea, aceleași deprinderi de a transforma senzaționalul în literatură (și invers) îi fac să alunece în situații greu de anticipat și ușor de imaginat. Mai complex prin însăși structura lui fractalică, rezultat al câtorva algoritmi succesivi, Robe are, totuși, câștig de cauză. Chiar
Codul lui Alexandru Robe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9721_a_11046]
-
au mai putut trece de o cenzură deja omniprezentă și omnipotentă. Astăzi, în primăvara anului 2007, însăși prezența unui articol închinat Paștelui denotă patriarhalitate și se înscrie sub semn nostalgic. După o întrerupere de altă aproape jumătate de secol, vechile deprinderi se reîncheagă cu greu. Ideea de a sărbători Paștele ori Crăciunul într-o revistă literară sau într-un cotidian pare din ce în ce mai nepotrivită, chiar bizară. S-a renunțat discret la celebrarea în sine, nelegată în vreun fel de situație la zi
Pauză pascală by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9765_a_11090]
-
colonială, așa cum remarcă și Abdul R. JanMahomed (The Nature and Context of Minority Discourse, 1995, p. 18), este divizibilă în două categorii: cea simbolică și cea imaginară. Prima, bazată pe imperativele egalitariste ale societăților vestice, reflectă eficacitatea valorilor, obiceiurilor și deprinderilor europene fără a le nega pe cele indigene. A doua, bazată pe obiectivare și agresiune, scoate în evidență numeroasele diferențe și rivalități interne între națiuni. Dar, dacă, bunăoară, colonialismul imperial avea o formă geografică distinctă și granițe ferm conturate, câștigarea
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
Cum vreți să țină seamă de prunci sau de școlari, Când trebuie să fie pe placul celor mari? Ș-apoi... vă rog să-mi spuneți, cu gândul la trecut: Câți dintre dumneavoastră (pe vremuri, la-nceput) Au învățat la teatru deprinderile rele Să bea și să fumeze, să facă toate cele? ... În teatrul nostru liber, e liber fiecare Să intre, când arată biletul la intrare. Dar dacă nuditatea ideilor nu-i place E liber să se ducă și să ne lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
politică. Cel mai vizibil simptom al acesteia este reprezentat de urmărirea câștigurilor materiale prin politică, mai degrabă decât prin activitatea comercială. Douglass C. North vede pericolul inerent dintr-o asemenea situație, care ar putea conduce la capitalismul clandestin. „Tipurile de deprinderi și cunoștințe care se vor amortiza vor reprezenta o funcție a structurii stimulentelor inerente în matricea instituțională. Dacă cele mai înalte rate de rentabilitate într-o societate sunt din piraterie, atunci organizațiile vor investi în cunoștințe și deprinderi care le
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Tipurile de deprinderi și cunoștințe care se vor amortiza vor reprezenta o funcție a structurii stimulentelor inerente în matricea instituțională. Dacă cele mai înalte rate de rentabilitate într-o societate sunt din piraterie, atunci organizațiile vor investi în cunoștințe și deprinderi care le vor transforma în pirați mai buni”<footnote North, D.C. (1993), “The New Institutional Economics and Development”, http://qed.econ. queensu.ca/pub/faculty/lloyd ellis/econ835/readings/north.pdf, p. 7. footnote>. Alegerea abordării tranzițiilor politice și economice
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
o persoană dobândește o calificare atestată printr-un certificat sau o diplomă, eliberate conform legii; b) prin termenul de formare profesională continuă - procedura prin care o persoană având deja o calificare ori o profesie, dobândește noi competențe cognitive și funcționale (deprinderi); c) prin Comitete Sectoriale de Formare Profesională structuri de dialog social autonom care dezvoltă, actualizează și validează calificările din ramura respectivă de activitate. Formarea profesională este un proces care are două faze: prima se derulează În timpul școlarizării, În cadrul sistemului național
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
reprezintă Hotărârea Guvernului nr. 1066/2008. 3. Obiectivele principale ale formării profesionale Art. 188 din Codul muncii stabilește aceste obiective. Ele constau În: obținerea unei calificări profesionale; adaptarea salariatului la cerințele postului sau ale locului de muncă; actualizarea cunoștințelor și deprinderilor specifice postului sau locului de muncă și perfecționarea pregătirii profesionale pentru ocupația de bază; reconversia profesională determinată de restructurări socioeconomice; dobândirea unor cunoștințe avansate, a unor metode și procedee moderne necesare pentru realizarea activităților profesionale; promovare În muncă și dezvoltarea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
art. 4). Competențele profesionale, reprezentând capacitatea de a realiza activitățile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ specificat În standardul ocupațional, se dobândesc prin inițiere, calificare, perfecționare, specializare, recalificare, definite astfel: a) inițierea reprezintă dobândirea unor cunoștințe, priceperi și deprinderi minime necesare pentru desfășurarea unei activități; b) calificarea reprezintă ansamblul de competențe profesionale care permit unei persoane să desfășoare activități specifice unei ocupații sau profesii; c).perfecționarea constă În dezvoltarea competențelor profesionale În cadrul aceleiași calificări; d) specializarea este o formă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de competențe profesionale care permit unei persoane să desfășoare activități specifice unei ocupații sau profesii; c).perfecționarea constă În dezvoltarea competențelor profesionale În cadrul aceleiași calificări; d) specializarea este o formă specifică de formare profesională care urmărește obținerea de cunoștințe și deprinderi, Într-o arie restrânsă din sfera de cuprindere a unei ocupații; e) recalificarea constă În obținerea competențelor specifice unei alte ocupații sau profesii, diferită de cele dobândite anterior (art. 5). Formarea profesională a adulților are ca principale obiective: a) facilitatea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
2000 privind formarea profesională a adulților, conform căreia, programele respective trebuie să cuprindă: obiectivul, exprimat În competența profesională ce urmează a fi dobândită; durata; calificarea formatorilor; programa de pregătire; mijloacele și metodele de transmitere a cunoștințelor și de formare a deprinderilor practice; dotările, echipamentele și materialele necesare; procedura de evaluare(art. 14 alin. 1). Când inițiativa formării profesionale aparține salariatului, el trebuie să se adreseze angajatorului său. Acesta va analiza solicitarea celor În cauză, Împreună cu sindicatul sau, În lipsa acestuia, cu reprezentanții
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
spre parcurgere, beneficiarilor. Fiecare tip de bibliotecă își va adapta accesul on-line la bazele sale de date bibliografice în funcție de utilizatorii săi și de scopurile vizate de către instituție (cercetare, predare, formare la un nivel înalt, îmbogățirea cunoștințelor pe anumite teme, formarea deprinderilor de studiu și lectură etc.). În alcătuirea punctelor de acces, este bine să nu uităm: Ø Regimul împrumutului (depozit legal, donație, cumpărare, schimb internațional), dacă se fac rezervări Ø Ce fond poate fi consultat Ø Care este accesul la acest
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
raportului bibliotecă utilizator particular sau colectiv, pornind de la cunoașterea publicului țintă al bibliotecii și continuând cu formarea acestuia ca utilizator al serviciului public; Ø redimensionarea rolului și locului lecturii în era informațională parcursă de omenire, care presupune persuadarea pe formarea deprinderilor de lectură, îndrumarea și permanentizarea ei; Ø performarea sistemului informațional propriu și a accesului la alte rețele, încât să asigure rapid și complet cerințele utilizatorului; Ø implicarea în proiectele de importanță națională și internațională prin valorificarea fondurilor: educație adultă, civilizație
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
intervenție chirurgicală, Osvald, cu toate că era dreptaci la origine, se apucă a învăța cu sârguință să scrie cu mâna stângă. Și, de atunci înainte, n-a mai existat să treacă nici măcar o zi, fără ca el să nu-și exerseze această nouă deprindere a sa, tot consolidând-o și consolidândo. Altă cale n-avusese de ales. De fapt, fata viam invederunt 1, căci, 1 Soarta a găsit calea (în limba latină). dacă există un dram de fatalitate în fiecare dintre noi, în acest
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și simplu, dintr-un dialog tainic, sfânt și special, doar un monolog banal, anost și mărunt, cu totul lipsit de căldura atenției lui. Se putea foarte bine lipsi de el, deși încă nu se hotărâse s-o facă; era o deprindere mult prea adânc fixată în firea lui. De altfel, era pe deplin conștient că, dacă ar fi încercat să renunțe la ea, ar fi fost observat de Victoria numaidecât, și nimic bun n-ar fi ieșit din asta, fără îndoială
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
fost stabilite acțiunile motrice necesare îndeplinirii obiectivelor de pregătire artistică și timpul de realizare a acestora. Muzica a fost nelipsită în executarea tuturor tipurilor de acțiuni, ea fiind considerată procedeu metodic, având un rol esențial în formarea mai rapidă a deprinderilor motrice, formarea ținutei corecte și expresive, în dezvoltarea coordonării și a altor calități motrice, precum și în stimularea stării de bună dispoziție a gimnastelor. Datorită ei gimnastele au lucrat la concordanța mișcărilor cu muzica, lucru ce a contribuit la dezvoltarea ritmicității
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
din zilele în care au avut loc concursurile de verificare și competițiile mari), cu un volum și o intensitate mai mare în perioada pregătitoare. Încălzirea s-a realizat frontal, fiind însoțită de piese muzicale prin care s-a urmărit formarea deprinderii de a asocia mișcarea cu muzica, dezvoltându-se totodată și ritmul. În cadrul încălzirii s-a urmărit rezolvarea sarcinii însușirii bazelor generale ale mișcării, formarea unei ținute corecte, dezvoltarea calităților motrice. O parte importantă a încălzirii a fost dedicată mișcărilor de
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
celorlalți. Copiii se lăsau captivați ușor și, când clopoțelul suna din nou, anunțând sfârșitul lecției, unii dintre ei chiar exlamau: „Deja, s-a terminat lecția? Ce repede!”. Scopul pe care profesoara trebuia să-l realizeze la acea oră era formarea deprinderilor de a caracteriza personaje și însușirea conjugării verbelor de gr. 1 la perfectul compus. Textul de bază la această lecție se numea: „Mimi et Fifi”. Mimi era un cățeluș, iar Fifi era o pisicuță, și niciodată nu reușeau să devină
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
particulară, în sensul că a compensat neintegrarea în comunitate printr-o înaltă calificare tehnică (inginer de puțină vreme stabilit în localitate, cu experiență anterioară însă în lucrări de amenajare hidrotehnică). Gradul de calificare tehnicătc "Gradul de calificare tehnică" Informațiile și deprinderile tehnice prezente, după cum reiese din cifrele de mai sus, la o bună parte dintre membrii societăților de aducțiune a apei au favorizat adoptarea acestei inovații din două puncte de vedere: - înțelegerea posibilității de realizare a unui apeduct colectiv în condițiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
spre identificarea unor soluții. „Un animator poate fi folosit sau contractat de către o organizație ori o comunitate locală pentru a stimula dezbaterea sau acțiunea pe o temă relevantă pentru comunitate.” În fine, facilitatorul „asistă comunitatea în realizarea scopurilor sale, aduce deprinderi și cunoștințe pentru orice proces în care este implicată aceasta, pentru a duce la realizarea scopurilor ei”. În funcție de interesele și resursele pe care le au, instituții diferite pun accente diferite pe anumite roluri cerute de îndeplinirea acțiunilor de dezvoltare comunitară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
El sau ea trebuie să fie capabil(ă) să asigure informații, suport și consultanță persoanelor astfel încât acestea să poată face alegerile pe care le doresc” (Harris, 2001, p. 310). Asistență comunitară (community work) - „un proces prin care oamenii oprimați obțin deprinderile, cunoașterea și încrederea pentru a acționa asupra surselor problemelor pe care le au și pentru a genera schimbările pe care le doresc” (Harris, 2001, p. 310). Bugetare participativă - „procesul prin care o mare diversitate de actori dezbat, analizează, stabilesc priorități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
neconceput, continuă el, ca un copil născut și crescut într-o lume, despre care noi știm atât de puține lucruri, să fie răpit familiei sale, după aproape doisprezece ani, după aproape doisprezece ani, onorată instanță, repetă el, de viață, de deprinderi, de existență într-un mediu cu care face corp comun. Ce vină i se poate atribui acestei ființe nevinovate? S a pedalat mult pe lipsa de educație a celor crescuți în șatră. Este mai mult ca nedrept să ignorăm educația
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fost stabilite acțiunile motrice necesare îndeplinirii obiectivelor de pregătire artistică și timpul de realizare a acestora. Muzica a fost nelipsită în executarea tuturor tipurilor de acțiuni, ea fiind considerată procedeu metodic, având un rol esențial în formarea mai rapidă a deprinderilor motrice, formarea ținutei corecte și expresive, în dezvoltarea coordonării și a altor calități motrice, precum și în stimularea stării de bună dispoziție a gimnastelor. Datorită ei gimnastele au lucrat la concordanța mișcărilor cu muzica, lucru ce a contribuit la dezvoltarea ritmicității
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]