641 matches
-
fabricii în care traducea Herta Müller purta în fiecare zi altă culoare de cămașă brodată cu o mică lalea neagră - ordine repetată identic săptămână după săptămână - până ce „sclavii” fabricii au transformat cuvântul „lalele” într-o ironizare secretă, „catapultând frica în derâdere”. „Fiindcă un asemenea cuvânt, LALELE, când ai nevoie de el, descrie exact contrariul său. Spus de trei ori la rând, sună deja ca un bocet”. Și tot lalelele apar și în „Strada Gloriei”, denumind caragialesc strada unde securistul care a
„Cuvintele dictează ce trebuie să se întâmple“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4992_a_6317]
-
o serie de reflecții amestecate. Cauzele mai larg sociologice interferează cu acelea intime. Născut, spune el, într-o generație pierdută, n-a reușit, ca alții, să se ridice deasupra condițiilor prin efort individual. „Universitatea din Căiuți” (cum era numit în derâdere domeniul familiei, împânzit de profesori care urmau să asigure buna educație a odraslelor) pare a fi fost la originea tuturor relelor. Odată început, rechizitoriul pare fără sfârșit: „Sub raportul practic însă, nu pot numi rezultatul acestei creșteri decât deplorabil. Și
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
Fanaticul nu numai că nu știe să se privească pe sine sau pe semeni cu acea umoare sarcastică ce descrețește frunțile în clipele de încordare, dar nici măcar nu acceptă ca altcineva să glumească pe seama cauzei sale. A-i lua în derîdere noblețea luptei este o insultă care cere imediat represalii. Lipsit fiind de virtutea ironiei, un fanatic nu are obiceiul negocierii. În ochii lui ațintiți spre mîntuirea omenirii, orice compromis este o concesie echivalînd cu o înfrîngere. În al doilea rînd
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
clipă crearea de psihologii, inocularea detaliului realist, în vederea realizării unei fresce sociale. Majoritatea comentatorilor au remarcat caracterul de "farsă" a cărții. Comicul de situație și de limbaj propagandistic bazat pe steoritipii este pregnant. Limbajul serios și înalt este luat în derâdere. În ultimă instanță, romanul este o metaforă morală despre supraviețuirea românilor în istorie într-un mod conflictual și schizoid, pe fundalul noului de tip revoluționar. Tema supraviețuirii, recurentă în opera lui Petru Popescu, își găsește o ilustrare în registru satiric
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
nou. În acest caz nu vorbim despre problemele de comportament și caracter ale premierului, ci despre faptul că acțiunile sale lipsite de iresponsabilitate pun într-o lumină proastă statul român, subminându-i autoritatea și credibilitatea. Liderul Jobbik a luat în derâdere bâlbele autorităților române, exploatând diferența dintre ceea ce reprezentanții statului român, în frunte cu premierul, au anunțat și ceea ce au făcut de fapt", este de părere Cătălin Predoiu. Prim-vicepreședintele PDL adaugă că în raport cu liderul Jobbik statul român trebuie să dea
Cătălin Predoiu: Prezența în România a liderului extremist Gabor Vona, un real pericol la democrație by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81769_a_83094]
-
Către sine însuși. Obligat să asiste la jocurile publice, între timp el citea. De la 12 ani studiase marile opere filosofice ale lumii, de la 17, oratoria (împărații romani erau obligați să își redacteze singuri cuvântările și, dacă decepționau, erau luați în derâdere). Volumul apărut la Editura Enciclopedică, temeinic și pasionant, cuprinde pentru fiecare personalitate studiul separat al unui istoric (studii coordonate de Manfred Clauss), având șansa traducerii și competentelor note ale regretatului Adolf Armbruster. Cei 55 de "eroi, netrebnici, primadone", între care
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
uit la el cum/ se învinețește - noaptea când mă/ trezesc tușind mă întorc pe o parte)”. În starea lui permanentă de lehamite, de spleen, poetul „nu se teme” nici de moarte, pe care o ia la un moment dat în derâdere: „nu am avut nici o presimțire/ era să mă sinucid fără să vreau/ - fără să-mi dau seama -/ (...) sunt supărat că am trăit pe lumea/ asta și sunt supărat că mor” (nu mă tem de moarte). Secțiunea se încheie cu o
Punerea în paranteză a poeziei by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4370_a_5695]
-
cele mai frumoase elogii aduse cuvântului și una dintre cele mai profunde profesiuni de credință ale unui scriitor: "Pentru un scriitor, inevitabil, Cuvântul a fost la început". Soartă și instrument de lucru, singurul pe care nu-l poate lua în derâdere sau murdări prin minciună. [...] Nu poți crede un lucru și scrie contrariul său. Sau poți, dar atunci se răzbună cerneala: nu se mai fixează pe hârtie". Din această cauză, apariția cenzurii ideologice coincide cu sfârșitul cărții, altfel spus cu moartea
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
fost stabilită printr-o lege din 46 î.Hr. sub Iulius Cezar și reconfirmată printr-un edict al împăratului Octavianus Augustus, în 8 d.Hr. Astfel, pedeapsa cu moartea era prevăzută nu numai pentru trădarea cezarului, dar și pentru luarea în derâdere sau batjocorirea numelui, a imaginii acestuia; de asemenea, cu pedeapsa capitală erau sancționate și atentatele la siguranța sau integritatea puterii Romei ori autorității reprezentanților împăratului (guvernatori, prefecți, procuratori ș.a.). Legea fiind destul de imprecisă, parcă dinadins formulată în termeni generali, împărați
Iisus judecat de Pilat, cel mai important proces din istorie () [Corola-journal/Journalistic/66960_a_68285]
-
manifestă o sinceră uimire când sunt sancționați (palme, bastoane). Ce rău au făcut? Agamiță este copilul rău Modul specific de manifestare al moftangiilor este, ca și la copii, jocul, o întreprindere foarte-foarte serioasă. Nu avem nici un drept să luăm în derâdere gesturile și sentimentele moftangiului. Ele sunt mai intense decât ale unui matur închistat în rigorile civilizației. Este dragostea dintre Fane Tipătescu și Zoițica Trahanache falsă? Cum, când el este dispus să renunțe la tot pentru a o păstra pe ea
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
trebuie să li se dea! Nu există plasa în care să nu cadă și băltoaca în care să nu calce. Nimeni nu mai vorbește de performanțele lor politice și administrative (sfidarea ar fi prea bătătoare la ochi!), și atunci, în derâdere, presa a început să le monitorizeze gradul de eleganță. Vestimentară, firește! Între materie cenușie și țoale, la vârf, stăm infinit mai bine la capitolul textile. Să recunoaștem: există o distanta enormă între primitivismul anilor '90, '91, cănd delegațiile de parlamentari
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
drept "perimat", cîțiva comentatori se declară, aparent, gata a se întoarce la poziția lui E. Lovinescu, conform căreia, în literatură, singura morală o reprezintă valoarea estetică. Dar între cele două poziții nu e nici o contradicție! Estetica (alt concept luat în derîdere balcanică) nu e decît aplicarea consecventă a ideii estetice într-un mediu istoric mistificator, impurificat de ideologizare și de ceea ce am numit postideologizare, în rîndul manevrelor celei din urmă înregistrîndu-se chiar această campanie împotriva eticului. O campanie care nu e
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Niculae Gheran e, după cum vedem, departe de-o abordare uscată, rigidă a temelor, dînd, dimpotrivă, mereu probe ale implicării simpatetice, ale angajării vitale cu vîrf și îndesat. Pătimaș precum un cronicar, d-sa nu dă în lături a lua în derîdere, a probozi, a se lamenta, a se indigna cînd i se aprinde în conștiință becul roșu al neregulii: Există însă și o seamă de neisprăviți ce-și deschid magazine de memorialistică șugubeață fără să aibă ce pune în galantare. Pe
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
a fost un scriitor și jurnalist ale cărui judecăți fulgurante pe tema spiritului filistin făceau legea morală în Austria din la belle époque. În revista „Torța”, pe care la un moment dat o va scrie aproape singur, Kraus lua în derâdere viața intelectuală a vremii, fără menajamente. Toată lumea îl ura pentru limba lui drăcească, toată lumea îl citea cu sfințenie. Aforismele, o dată adunate în volum, în 1909, sub titlul Ziceri și Contra- Ziceri, și rareori reeditate după aceea, erau teribile în laconismul
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]
-
profesional, prin ușa care se deschise, aruncând înăuntru proaspeți fulgi de nea, zmulgând din mâinile pasagerilor paharele cu iahnie, tăvițele cu clătite. }inându-mi cu o mână tichia albastră, în curenții ce parcă mă purtau în palmă, lunecam lin, în desăvârșita derâdere a legii gravitației. La jumătate drum spre sol mai aruncai o privire în sus: un șir sinuos de autobuze se pierdea în văzduhuri la altitudini imposibil de apreciat. Inima-mi bătea cu putere sub plicul care, încălzit, foșnea ușor. După
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
ei fără menajamente. Un hoț bătrîn și molatic e Treanță, Sandu Mînă-Mică și Nicu Piele întregesc haita. Șeful e numit Starostele și la capătul opus al ierarhiei e Paraschiv, zis pentru început Ucenicul. Ajuns la pușcărie, Ucenicul e întrebat în derîdere cum îl cheamă. Răspunde cu tupeu: Zexe mă cheamă și se impune în fața colegilor de celulă mai experimentați. El visează inversarea scării în cadrul bandei și va reuși în final. Alți infractori pomeniți în treacăt sînt Mafoame (care dă găuri la
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
în pasajul: " - Ai deprins semnul Fe? mă întreba el, în zorii zilei, când orașul își regăsea larma cotidiană, l-ai desenat de șaptezeci și șapte de ori, ca să-ți arăt linia care îl anulează, făcându-l inofensiv prin adulație sau derâdere?". Alteori, ca în cea de-a treia proză - Labirint - lectorului i se servesc formulări axiomatice de genul: Unde sfârșește viața începe arta sau, mai precis, unde nu e artă, câtă mai viață!" sau " Când oamenii mor și zeii nu, încă
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
cu noi. I-am dat 5.000 de euro, să aibă să se distreze. Aș putea să-i cer 50.000, dar o să-i cer tot 5.000”, a spus Gigi. Vărul său, fostul impresar Ioan Becali, a luat în derâdere ceeea ce a spus Gigi. Mai mult, cel poreclit Giovanni, speră ca Moraes să joace în cupele europene, după dubla cu Steaua. „Moraes e un jucător care încântă, sper ca săptămâna viitoare FIFA să îi acorde transferul temporar, după dubla
Război în familia Becali () [Corola-journal/Journalistic/76657_a_77982]
-
încă) a modelului ce-i stă în față. (Iar Charles Surface, cel, ca și don Ruy Gomez de Silva, încă fără de portret, este fidel - fără a o ști prea bine - acelui spirit de familie pe care tocmai îl lua în derîdere.) Odată confruntat cu propriul portret, deci cu adevăratul sine, Sir Oliver-modelul este obligat să lase artificiile deoparte. Portretul e atoatesalvator. Nicicînd o oaie neagră, în literatură, nu și-a avut portretul agățat în galeria de portrete. De mortuis nil nisi
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
anecdote (sînt multe, nici nu știi bine cine le spune, și din ele se cîrpesc, de fapt, niște vieți aruncate, ca boarfele, una peste alta, într-o debara, pînă se rup de purtat) semnificative pentru ce va să zică ,rolul" luat în derîdere: , Cînd într-o poiată sînt mai mulți cocoși care se bat neîntrerupt, vreo doi se prefac că sînt găini. Acceptă să fie călcați de cocoșii puternici. Păcat că nu fac și ouă. Cînd cocoșul lipsește (a fost tăiat pentru răcituri
Munci și zile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11182_a_12507]
-
tot acest înveliș metalic fusese acoperit cu un strat de vopsea neagră sau lac, pentru a-l feri de rugină. Fie că amintesc de trecerea meșterilor și calfelor de lăcătuși prin oraș, sau că sunt doar niște „înțepături” adresate în derâdere Diavolului, cuiele înveșmântează trunchiul aidoma unei armuri. O cămășă de zale pentru cavalerul care, de 177 de ani, stă de pază nemișcat la colțul străzii Griselini, amintin- du-ne de vremi trecute, de breasla lăcătușilor și, poate, și de legenda
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
repede. Mi-ar plăcea să-i văd debutul editorial intrând în concurență cu lumea tânără ce se muncește să facă bijuterii din defectele și urâțeniile de când lumea ale lumii. Lume în care părem că nu mai avem loc de atâta derâdere câtă se deșiră de la unii la alții, de la o minte la alta, sălbăticindu-ne foarte în fugărirea sufletului, considerat singurul vinovat de relele din lume, cele de când lumea. Este vorba de Alexandru Gheție, piteștean de loc, abia la anul făcând
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
sugerează poate o nuvelă naturalistă, dar lucrurile nu stau tocmai așa. Dacă povestirea s-ar reduce numai la psihologic și alternanță de planuri, probabil nu ne-am amuza prea tare. Dar analiza psihologică e mai curînd dinamitată, luată întrucîtva în derîdere la nivel de frază și cuvînt. O anume ireverență față de imagini serioase face textul spumos și agreabil. Poanta povestirii e un fel de "final neașteptat" ce, fără a fi spectaculos, pariază pe surpriză. Sarea pămîntului îi aduce față în față
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
vizita premierului Jean-Marc Ayrault la București, punctând că pe masa discuțiilor stau două teme: rromii și parteneriatul economic. Pe forumurile ziarelor din Hexagon, internauții se îndoiesc că Bucureștiul poate reduce numărul rromilor plecați la muncă în Franța și iau în derâdere asigurările date de Ayrault cu privire la eforturile României pe această problemă. ”La București, Jean-Marc Ayrault salută eforturile României în chestiunea imigrației rromilor”, titrează Le Monde, într-un material semnat de corespondentul cotidianului la București, Mirel Bran. Cotidianul scrie că vizita lui
Ce cred francezii despre vizita premierului Ayrault în România by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55774_a_57099]
-
Cristina Alexandrescu Multe localități din România au denumiri ciudate, motiv pentru care unii localnicii își pleacă privirea când vorbesc despre locul de baștină pentru a nu fi ironizați sau acuzați că îi iau în derâdere pe interlocutori. Multe din localitățile din Moldova au fost denumite după întemeietorul localității, care de cele mai multe ori avea un nume ciudat sau chiar o poreclă bizară. Astfel au apărut localități precum Broșteni, Căciulata, iepureni sau Găureni, scrie România TV. Dar
Cele mai ciudate nume de localități din România: Curva, Mădulari... by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62141_a_63466]